496 matches
-
și ți-oi povesti... Când Cotman a terminat de povestit, fața lui moș Dumitru era ca de piatră... Abia articulând cuvintele, a început să vorbească mai degrabă ca pentru el: Apoi... eu am bănuiala că aici îi mâna celor doi mușterii pe care îi tot întâlneam noi pe la Crâșma din drum... Ședeau la masa ceea din fundul crâșmei, beau și șușoteau între dânșii... Nu vorbeau cu nimeni. De când i-am văzut prima oară, mi-am zis că aiștia nu-s curați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
hai să ieșim înaintea flăcăilor, că se aud carele scârțâind pe aproape. Măriuța și Costache se învârteau prin crâșmă ca în tinerețe. Motivul? Prezența celor doi - a lui moș Dumitru și a lui Pâcu... Parcă li se umpluse crâșma de mușterii!... Poftiți la masă, gospodarilor! Cum vedeți astăzi, avem oaspeți fețe alese. Cu chipurile limpezite de apa de la fântână, cărăușii s-au grăbit să-și ocupe fiecare locul lui. D-apoi de când îi visăm și îi așteptăm? - a răspuns Hliboceanu, cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Pe mine însumi?! Imposibil! Am martori! Aș merge la tejghetarul zahanalei. Dar el poate să-mi spună să-l las în pace, că nu știe nimic, că probabil sunt beat, că el nu poate să-i țină minte pe toți mușteriii care beau un rom și mănâncă un pilaf cu pește, că la el nu-i jandarmerie..." Carol nu mai avea mult. Doar câteva case. Gândurile i se învălmășeau în cap, fără control, galopând haotic, cu schimbări neașteptate de direcție. "... L-
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Pe cine cauți? Auzi Bătrânul și vocea răstită sparse aerul în mii de cioburi. O jumătate de frunte, un ochi și o jumătate de mustață îl spionau prin crăpătura ușii. Bătrânul rămase uimit că un negustor primește astfel un eventual mușteriu. Pe cine cauți? Domnul Vanghele? Ce vrei?! M-ați chemat.... în legătură cu anunțul din ziar. Tu ești? și-l măsură neîncrezător. Credeam că nu mai vii. Ușa se deschise puțin, atât cât Bătrânul să se poată strecura cu greu înăuntru. în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
brâu în chisele brodate, dând pe gât ca aldămaș ulcele de vin d-ăl prost și ieftin, stricat cu apă și miere, cărat cu chervanul în butoaie mari în care cârciumarul afundase și câteva lipitori de baltă, ca să se lipească mușteriii de vin. îngânau și țineau isonul unui taraf de balaoacheși, care îi dădeau zor cu cântări tânguitoare de iuboste și de inimă albastră. Bătrânul îi privi o clipă cu invidie pe acești bărbați știutori și umblați, care văzuseră de toate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
pustietate, s-o sfâșie fiarele.Dacă vreun berbece șchiopăta, hotărât lucru, trebuia tăiat.Dacă un miel zbiera prea tare dupa maică sa, la tăiere cu el. Daca se Întâmpla să treacă pe lângă vreun han, Întotdeauna Lupu se Încăiera cu vreun mușteriu, se termina totul cu blide sparte, scaune rupte și Sâmpetru plătea pagubele. Azi așa, mâine așa, Sâmpetru Îndură ce Îndură, dar Într-o zi nu mai putu și-i spuse lui Lupu că, dacă nu se liniștește, nu-l mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
sat, nimeni nu-l mai cunoștea, oamenii Îmbătrâniseră, se schimbasera ori unii nu mai erau printre cei vii.Intră Într-o crâșmă cerând o strachină de zamă pe care o Înfulecă pe dată. Acolo intră În vorbă cu un alt mușteriu care Îi povesti că În sat la ei trăia odată unul Ilie care Își omorâse părinții și făcea numai nelegiuiri. Atunci pentru prima dată În viața lui Ilie i se făcu rușine. Merse cu pași grei spre casa În care
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
pe Ion Bulei, Emanuel Bădescu, Florin Andreescu, dar și Casa Regală, ca să nu mai spun de BNR, tradițională forță de recuperare a patrimoniului arhitectural-cultural-religios. (Nu mi-ar ajunge spațiul a trei rubrici să re zum fabulațiile turistico financiare iscate printre mușteriii restaurantului - prevăzut cu doi reni, o capră cu doi iezi și-o turmă de domni Goe infernali - de vila BNR de la Stâna Regală...) Și ce oficialitate - primăria, Biserica, jandarmeria, poliția, partidele politice, mass-media locală, hotelurile, restau rantele, patronatul de una
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scrisă la limba și literatura maternă. ,,A fost mai greu ca ieri, la română!", glumește Atilla, un licean blond cu gropițe, care se uită uituc la foia cu subiecte, după ce a ieșit de la examen. Pentru că nu au fost decât zece ,,mușterii", absolvenții de la ,,Endre" au dat bacalaureatul tocmai la Colegiul Național ,,Cantemir-Vodă", pe Strada Viitorului. Subiectele au fost accesibile, dar nu lipsite de unele dificultăți. Ieri a fost mai ușor ca azi, am scris la Eminescu până când îmi tremura pixul!", spune
Bacalaureat 2012: Câți elevi maghiari au dat astăzi proba. Vezi subiectele by Stan Aurica () [Corola-journal/Journalistic/22535_a_23860]
-
am tocmit la început. . - Ia-o cu unsprezece! . - Frate, mi-ai lăsat-o cu zece, de ce vii acum cuunsprezece? . - Ți-am lăsat-o eu cu zece? Tare mă mir! la-o atunci cu zece, să nu zici că vând scump. Mușteriul număra iar zece lei. De data aceasta, în cazul când nu îndrăznea să repete întocmai manevra, de frică de a nu dezgusta clientul (deși de obicei comedia se lungea infinit), negustorul avea grijă a băga banii în tejghea. Apoi aștepta
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca dumneata și mă scoate la mezat cu darabana. . Când clientul ieșea pe ușă, plăpumarul îi striga: . - Să nu spui și altuia, te rog din suflet măcar atât, cu cîtți-am dat-o, că mă dai de rîpă! Interesant era că mușteriul, departe de a fi plictisit de asemenea procedură, ieșea încîntat după tocmirea în sudori, având sentimentul că rezistența negustorului vine din imposibilitatea de a da articolul mai ieftin. Alții, care-l cunoșteau, informîndu-se dinainte asupra prețului curent, veneau dinadinsul pentru
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fiindcă cumpărătura pentru oamenii simpli e un eveniment. În prăvălia plăpumarului original se strângeau la tocmeală și alții, petrecând ca la teatru, doritori a afla cine învinge. De altfel, plăpumarul avea marfa cea mai bună. De nu știa prețul obișnuit, mușteriul se păcălea neapărat, plătind câțiva lei mai mult. . - De unde luași plapuma asta? Îl întreba să zicem unul. . - De la Cîrlănescu. . - Se și vede! E bună, numai el lucrează așa. Da' cu cât ți-adat-o? . - Cu zece, d-abia am scos-o! . - Al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate dezorganiza justiția unui popor întreg? Nici una. D. Brătianu, șeful guvernului țării, persoana determinantă în cestiunile acestea, nu are nici o opinie în cestiunea electivității. În toate țările pot veni în adevăr propuneri din inițiativa parlamentului, la noi chiar din inițiativa mușteriilor cafenelei Procope; dar guvernul cată să ia o atitudine față cu ele, trebuie să și le însușească sau să le respingă, trebuie să declare a putea sau a nu putea primi responsabilitatea unor asemenea reforme. La noi nimic. Poate țara
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
DSS pe inventar, dar acum îl mâncau degetele să facă și un profit, cât de mic, pentru el, așa că începu să ceară mai întîi 50 de bani peste prețul fixat de superiorii lui, apoi chiar un leu. Se târguia cu mușteriii, de, ca la târg, și încerca să-i înșele la număratul banilor. Chiar din prima zi se surprinsese brusc, pe la prânz, în deplină uitare a misiunii sale. Sute de suspecți ar fi putut trece pe lângă el pe când își lăuda, roșu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
limpede la o privire și mai pătrunzătoare. Mă amuzam uneori să-mi concentrez privirea, din forfota unei urbe balcanice, pe-o singură zonă albastru-cenușie care deodată, umplând lentila, devenea o grădină de vară cu garduri vii, grătar de mititei și mușterii stând la mese pe scaune de răchită, tărcați pe fețe, pe fustele lungi și pe costumele în carouri cu pete de aur și vânt de la soarele prefirat prin frunzișul copacilor. Alegeam apoi o singură femeie, cea roșcată de la măsuța de lângă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
rit vechi, prigoniți în marea lor țară de zăpadă și-mprăștiați prin Balcani. La București, trăsurile erau mâinile lor, ca și la Sofia sau la Zagreb. Îi vedeai, puhavi și spâni, zacmd cu priviri prostite pe capre, în așteptare de mușterii. Nu se supărau niciodată, nici când damele îi înțepau cu vârful umbreluțelor în spinare - și cu cât dantelele erau mai fine, cu atât vârful era mai ascuțit -, nici când domnii îi înjurau și căutau să-i înșele la plată. Birjele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
țesălați așteptau încă din zori, îngrămădite pe maidanul din fața bisericii Sf. Vineri - Hereasca și pe vechea Cale a Moșilor, colț cu ulița Făinarilor, de unde-o luau, la pas, către Podul Mogoșoaiei. Acolo se-ncrucișau prin fața Capsei, iarna nemaiprididind să care mușteriii către marile restaurante, Frascatti și Sans-Souci, iar vara așteptând ceasuri în șir până ce vreun amploiat plictisit, rămas nu se știe de ce în Bucureștii pustii, se hotăra să facă o plimbare la Șosea, doar ca să mai ia aer. Înaintând stângaci la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mlaștinilor și granițelor și amibelor și structurii terenurilor agricole și confuzelor procese din mintea unei femei care adoarme și fosilelor și cristalelor rîmîneau inexprimabile ca un arc reflex sau un arc voltaic. Cum se făcuse noapte, circiuma se umplu de mușterii care vorbeau și râdeau tare. Femeile abia dacă erau mai puține decât bărbații, și beau cot la cot cu ei. Muncitoare rumene, cu cocuri auriu-unsuroase și umeri grași, intrau în local cu călcătură de bărbați și se trânteau dizgrațios pe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
A hotărât să-l caute pe Atila și astfel și-a pierdut sufletul! Sorbi îndelung din paharul său de lemn, apoi rămase privindu-l scrutător și învârtindu-l între degete, fără să mai zică nimic. Era deja târziu și mulți mușterii părăsiseră deja sala de mese ca să se ducă la dormitoare. Gazda și servitorii săi veneau și plecau printre mese, aranjând și aruncând priviri nerăbdătoare puținilor rămași. Afară încă ploua cu ropot mare. Sebastianus hotărî că venise momentul să se retragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în toată vremea și cu prețul ce sau putut mai ieftin. Precum și pe anul acesta îngrijindu-mă cu punere la cale și făcând publică tuturorlocuitorilor târgoveți prin țidulă poftitoare către d.lor boerii dregători s-au arătat la Episcopie unuldintre mușterii căminar Iftimi Scorțăscu împreună cu unul din dregători [...] Grigoraș Duca făcând întrebare de se dau împreună cu căsăpie târgului și trunchiurile de căsăpie a orânzilor numiteloe sate Cornii și Broștrnii și dândule răspuns că nu pot ieși din rânduiala tuturor de opștie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca de la niște sate de birnici ,nici s-au obișnuit vreodată a se da cu căsăpia târgului precum spre Divanul adevereazăși contractul țiitorului căsăpiei din trecutul an și le a hotărât că nici să dau. După care făcându-să atirdesire între mușterii au rânduitținerea căsăpiilor asupra căminar Scorțăscu,carele în loc să vie în urmă la Episcopie să ia și să dea contract că va ține următoriu cu răspunderea,ș-au urzit osăbită socotință a lua asupra și dând jalubă înălțimii tale că luându-săde
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
aparte) Poate are Vro comoară îngropată. (lui CHALKIDIAS) Ești cu totul sigur oare Că nu ai nimic? CHALKIDIAS Dar altfel mă vindeam? PSAMIS Adevărat. (lui BOMILKAR) Iară tu ce scop adulmeci de te pui pe cumpărat? BOMILKAR Orișice. Fiindcă cauți mușteriu pe vre un prost, Mă ofer chiar eu, amice. PSAMIS Nu cumva-ntre ei a fost O-nțelegere ca iarăși să mă-nșele? Ce să crez? (lui CHALKIDIAS) Dă-mi, cuvântul de onoare că te-omori... CHALKIDIAS Dar ai s-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
s-au despărțit. Măi Țâdulă, pe la prânzul cel mare să mă aștepți aici, că altfel ai să-i pui sare pe coadă armăsarului meu și pe la miezul nopții îi ajunge și tu acasă. Uite că jupânul a și simțit a mușteriu și s-o ițit colea în prag. Bun găsit, jupâne - a deschis vorba moș Dumitru, când hangiul i-a deschis poarta. Bună să fie, după cum ți-i cătătura. Da’ care-i baiul de ai venit așa de dimineață? Că doar
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a întrebat, total descumpănit Costăchel. Ați venit prea târziu. Bătrânul a murit acum două săptămâni. Și dacă nu murea atunci, murea acum, săracul. Nu vedeți ce foc a trecut peste noi... Eu sunt Șulim, feciorul lui. Suntem vechi cunoștințe și mușterii, dar, cum se vede, nu mai țineți han - a vorbit Costăchel. Cine mai ține astăzi măcar o mică prăvălie, nu un han? Ce s-a întâmplat, de târgul arată ca după huni? a întrebat Petrache. Drept îi că târgul arată
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mănuși de box atunci când se dăduse cu rujul sângeriu pe buzele-i ca o agrafă de birou. Sânii ei erau ca posteriorul unei perechi de cai de povară la sfârșitul unei zile lungi și grele. Poate că mai avea câțiva mușterii, dar m-am gândit că erau mai multe șanse să văd un evreu În față la coadă la o măcelarie cu carne de porc din Nürnberg. Apăru În ușa apartamentului ei, fără nimic pe sub halatul murdar din prosop, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]