582 matches
-
de parca se cunoșteau de când lumea. După ce pleca Melcul-Codobelcul, Țepeluș rămase pe gânduri. Tocmai atunci trecea pe acolo Furnica-Hărnicuța care ducea în spate un grăunțe uriaș, îl salută și îl întreba dacă nu vrea s-o ajute să ducă grăuntele la mușuroi, că era greu și abia îl mai putea țări după ea. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse ariciul și traseră împreună grăuntele, până la mușuroiul furnicii. După ce furnică îi mulțumi pentru ajutor, se despărțiră și Țepeluș se întoarse acasă. Toată
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
îl salută și îl întreba dacă nu vrea s-o ajute să ducă grăuntele la mușuroi, că era greu și abia îl mai putea țări după ea. „Sigur, cum să nu te ajut!” răspunse ariciul și traseră împreună grăuntele, până la mușuroiul furnicii. După ce furnică îi mulțumi pentru ajutor, se despărțiră și Țepeluș se întoarse acasă. Toată noaptea i-a visat pe Melcul-Codobelcul și pe Furnica-Hărnicuța. A doua zi, Țepeluș, țopăind prin luminiș, se apropie de Vulpișor, îi zâmbi cu un zâmbet
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
cît roata carului! A urca într-un Airbus 380 este deja o mare aventură... Avionul înalt cît un bloc de opt etaje, lung de 74 m și cu o anvergură de 78 m ne dă senzația de a fi un mușuroi de furnici amărîte, la picioarele unui stejar secular. O armată de stewardese de o uluitoare frumusețe ne întîmpină de cum punem piciorul în burta monstrului. În clasa economică suntem vreo 400 de pasageri și fiecare dintre noi este îndrumat spre aleea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu nevoile, gândurile și aspirațiile sale într-un cuvânt, cu personalitatea sa -, ci doar ca simplu element al unui sistem, supus total acestuia și incapabil a gândi și acționa decât în direcția menținerii și întăririi sistemului. Să ne gândim la mușuroaiele de furnici, la stupul de albine sau la alte colonii de viețuitoare în care individul este total supus "colectivului". Individul nu contează, el este doar o celulă a unui organism care el singur există cu adevărat. Furnica poate și trebuie
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
sau la alte colonii de viețuitoare în care individul este total supus "colectivului". Individul nu contează, el este doar o celulă a unui organism care el singur există cu adevărat. Furnica poate și trebuie să moară oricând dacă prin aceasta mușuroiul pare a fi salvat și, mai ales, dacă este salvată matca. Fără îndoială că în realitate lucrurile nu pot sta chiar așa. Nord-coreenii sunt și ei oameni ca noi toți, și nu cred că nu realizează în ce țară trăiesc
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
și nu cred că nu realizează în ce țară trăiesc și ce deosebiri imense există între regimul de la ei și cel din alte țări, chiar în cele vecine lor. Din exterior, însă, așa se văd lucrurile: Coreea de Nord ca un imens mușuroi sau ca un stup de albine în care contează doar stupul și matca. Iar matca, acolo, este familia Kim. Kim Ir Sen (Kim Il Sung) a fondat RPDC, a dat regimului trăsăturile sale fundamentale, care s-au "perfecționt" continuu și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
În registrul elementelor primordiale (chtonice, astrale, acvatice), "imagini princeps, care exprimă universul și omul" (G. Bachelard)1, sau "forțe numenale" (G. Călinescu), pe care se ridică întreaga arhitectonică a gândirii eminesciene, prezența prafului și a numeroaselor sale manifestări: stânca, ruina, mușuroiul, pulberea este una dominantă. El poate fi urmărit ca un fir roșu din tablourile sociogonice ale poeziei la imaginile "decrepitudinii", a locuințelor "intrate în putrefacție", a grădinilor "reîntoarse la starea incultă"2 care, după cum arată același critic, populează proza eminesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
acest plan inexorabil: stânca piramida zidul ruina praful Fiecărei trepte îi corespund forme specifice și un timp distinct: stânca piatra timp imemorial/mitic muntele piramida mausoleu timp istoric domă zidul cetate palat timp istoric castel ruina nisipul cenușa timpul istoric mușuroiul țărâna praful pulberea pleava timp etern colbul * Pe relația axială cer-pământ, stânca/muntele face legătura între mundan și extramundan: "Stâncă urcată pe stâncă, pas cu pas în infinit / Pare-a se urca iar fruntea-i, cufundata-n înălțime / Abia marginile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
păduri bătrâne, În arderea și-amestecul hidos Al gândurilor unui neferice E frumusețea. Nu în seninul, În liniștea adâncă sufletească, Acolo vei găsi adevărata, Unica frumusețe..." (Odin și Poetul) III Cronica funerară a "zidirilor antice" (Zidul piramida, cetatea • Ruina nisipul, mușuroiul cenușa praful • Personaje: regi, "populi" • Galbenul asfințitului • Sarmisegetuza "un vis de piatră...") 1. Piramida (mausuleum, domă) Semn ascensional, piramida condensează pentru Eminescu însăși noțiunea zidului ca rivalitate demiurgică, "gândiri arhitectonici" ale omenirii: Colo se ridic trufașe Și eterne ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Decât altele, ce mor, Ele țin mai mult. Umane, vor pieri și ele toate. În zădar le scrii în piatră și le crezi eternizate, Căci eternă-i numai moartea, ce-i viață-i trecător..." (Memento mori) 3. Ruina (nisipul, cenușa, mușuroiul, praful) Ruina, sugerează, în mod implicit, o prezență, o entitate obiectivă într-un grad de disoluție: zidul "pustiit", ars, sfărâmat. Urmând o logică indiană (Sergiu Al. George) putem detalia: ruina nu există în sine fără o referință la un real
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mureșan) "Și-n creieri-i aleargă de gânduri vijelii Cum ginii se sfarmă-n ruinele pustii" (Întunericul și poetul) Să zăbovim acum asupra ipostazierilor ruinei, a formelor prin care este prezentă la Eminescu pe o scară descrescândă a transformării materiei: mușuroiul nisipul cenușa Fiecare din aceste "stadii" par a avea rolul unei piedici, a unor frâne în calea disoluției: putem să le numim forme ale întârzierii umanului sub astre. Timpul macină zidul faptă și avem mereu sub ochi doar movilele de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
E, la tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între cele două planuri: cosmic și terestru, cu alte cuvinte de la "popoarele de stele" la "mușuroaiele de furnici". Timpul este unul solstițial 20 al "marilor crize ale umanității", al unei "rupturi" tragice de "unitatea originară, paradisiacă a ființei": "Și-astăzi punctual de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
CARE N-A FOST "PE PLACUL ZEILOR" • UBI SUNT • "SUB SIGILIUL FORMEI") 5 II. UN "CER ÎNCĂRCAT DE MITE" 33 (MUNTELE MUȘCHIUL, STÂNCA • PERSONAJE: MAGUL, ZĂHASTRUL, CĂLUGĂRUL) 33 III. CRONICA FUNERARĂ A "ZIDIRILOR ANTICE" 59 (ZIDUL PIRAMIDA, CETATEA • RUINA NISIPUL, MUȘUROIUL CENUȘA PRAFUL • PERSONAJE: REGI, "POPULI" • GALBENUL ASFINȚITULUI • SARMISEGETUZA "UN VIS DE PIATRĂ...") 59 IV. "PUSTIU E ÎN DOME ȘI ZEII SUNT MORȚI" 99 (PULBEREA COLBUL PLEAVA • PUSTIUL • NIMICUL) 99 V. ADENDA 125 1. "STINSUL" UN PRETEXT DUPĂ IOANA EM. PETRESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
caș, că altfel îți rămîne pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cîrtiță Cînd cineva e bolnav de cîrtiță*, să ia o cîrtiță (sobol) și să o omoare între degete, la spate, ca să nu vadă cîrtița, că dacă o vedea, omul nu se mai face bine. Ca să ferești răzoarele cu legume de mușuroaiele cîrtițelor, pune în capul răzorului o furcă cu caier și fus, căci cîrtița își va face de lucru cu ele și nu-ți va supăra răzoarele. Cîrtița a fost un băiat de popă, pedepsit pentru că își tot mărea moșia, mutînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al vreunei fete e bine a lua o oală nouă și a face la fund trei borți, apoi a prinde un liliac și a-l pune într-acea oală, care apoi se pune întoarsă cu fundul în sus pe un mușuroi de furnici; și să fugă îndată de-acolo, ca să nu audă cum țipă liliacul atacat de furnici. După trei zile, rămîne din liliac numai scheletul, în care unele părți au forma unei căngi*, altele - a unei greble. Deci ia fata
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stoluri și gărăiesc zburînd; cînd pițigoiul cîntă, paserile de uscat se scaldă în țărnă și se giugiulesc; cînd pisica se spală, cînii se joacă, puricii ciupesc; cînd rîmele ies pe uscat, caii se încură, sarea prinde asudeală, furnicile ies deasupra mușuroiului și rîndunelele zbor la înălțimi mari, timpul se va schimba, încep ploi și furtună. Semne de ploaie Cînd soarele arde tare. Cînd soarele este îngrădit (gulerat). Cînd e geană la răsărit și nouri la sfințit. Cînd la sfințit soarele se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asudă fereștile. Cînd se umezește sarea. Cînd se varsă solnița cu sare. Cînd se tîrăsc rîmele pe pămînt. Cînd se scutură oile mereu. Cînd umblă furnicile pe drum. Cînd ies furnicile din cuiburile lor și cară țărnă. Cînd furnicile fac mușuroaie mici pe lîngă drumuri. Cînd purecii mănîncă tare pe cineva. Cînd arde zgura de pe fundul ceaunului. Cînd se văd scîntei pe fundul ceaunului. Cînd arde ceaunul vara. Cînd oalele dau în foc. Cînd ard pirostiile pe foc. Cînd scapără din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de castă fanatizată, ferită de contacte perturbatoare, asemănătoare cultelor religioase. Li s-a exacerbat ura împotriva anonimatului, a vieții obișnuite. Sentimentul de supraoameni se construia din puterea de a ucide cu sânge rece copii, femei, bătrâni, ca niște semizei strivind mușuroiul de furnici ș...ț. Pe lângă aceasta, e sigur că «mulți erau drogați». Toți prinșii au vorbit de băuturi tari, prafuri albe, «injecții ale forței». Toți aveau asupra lor tot felul de pastile (încă neanalizate chimic). Unul dintre ei, condus, legat
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
permanență, Moș Crăciun, troiene, viscol. 4) Povestește în patru-cinci propoziții cum împodobești tu bradul de Crăciun. 5) Scrie zece cuvinte care să arate însușiri. 6) Scrie un gând frumos despre Crăciun. Furnicile De cinci zile, Andrada e tare preocupată de mușuroiul de furnici de lângă prunul bătrân din fundul grădinii. În ziua în care l-a descoperit, tocmai o ajuta pe bunica să răsădească niște roșii.De fapt, mai mult se juca.Așa se face că a luat săpăliga și a început
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
stricat tu.Dar aș vrea să stai aici, să vezi ce vor face. Fetița s-a așezat să privească. A observat cum furnicile, ca niște soldățeii bine instruiți, se chinuiau să care foarte repede cocoloașele albe-sidefii în galeriile interioare ale mușuroiului, pentru ca soarele și lumina să nu omoare puiuții din interior. Era o forfotă de nedescris. În câteva minute nici un ouț nu se mai vedea la suprafața mușuroiului.Dar furnicile nu și-au oprit truda până nu au acoperit totul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
se chinuiau să care foarte repede cocoloașele albe-sidefii în galeriile interioare ale mușuroiului, pentru ca soarele și lumina să nu omoare puiuții din interior. Era o forfotă de nedescris. În câteva minute nici un ouț nu se mai vedea la suprafața mușuroiului.Dar furnicile nu și-au oprit truda până nu au acoperit totul cu pământ moale . Abia atunci s-au retras în interior să-și rostuiască viața după legea lor. - Gata, bunico! Au terminat. Mușuroiul e refăcut. - Ai văzut ce harnice
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
nu se mai vedea la suprafața mușuroiului.Dar furnicile nu și-au oprit truda până nu au acoperit totul cu pământ moale . Abia atunci s-au retras în interior să-și rostuiască viața după legea lor. - Gata, bunico! Au terminat. Mușuroiul e refăcut. - Ai văzut ce harnice, pricepute și grijulii sunt? Joaca ta nesocotită le-a dat mult de lucru. Să ai grijă! Nu e bine să faci rău unor ființe nevinovate! De la această întâmplare, Andrada merge zilnic să inspecteze mușuroiul
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
Mușuroiul e refăcut. - Ai văzut ce harnice, pricepute și grijulii sunt? Joaca ta nesocotită le-a dat mult de lucru. Să ai grijă! Nu e bine să faci rău unor ființe nevinovate! De la această întâmplare, Andrada merge zilnic să inspecteze mușuroiul din grădină. Totul pare încremenit. Fetița stie însă, că în interior, în casa lor, furnicile harnice nu stau nici o clipă locului. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * Ce sunt furnicile? * Ce știi tu despre viața furnicilor? În ce anotimp se petrece întâmplarea
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]