1,907 matches
-
fie mai ușor înstrăinată averea. Unde sunt membrii numeroasei familii a Bathoreștilor? Ei nu apar, văduva este lăsată de izbeliște, ori se știe că familia Bathoreștilor a încercat pe cât cu putință să amortizeze scandalul în care și armoariile lor erau muiate în sângele care nu trebuie, și numai poziția contesei a scutit-o de la o moarte cumplită. Darvulia a fost executată împreună cu servitoarele care au servit-o pe contesă în întreprinderea sa macabră. Fără îndoială mediocru, filmul Juliei Delpy încearcă să
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
mișcarea sa o mulțime de stropi de apă - apa somnului, o frumoasă metaforă scenică, folosită plenar. Finalul spectacolului este deosebit de sugestiv pentru visul în care este prins personajul aproape nud de pe podeaua plină de apă, apă în care și-a muiat corpul și care i-a însoțit mișcările prin stropii ei. Rămas imobil, prin fața și prin spatele său trec toate personajele din spectacol, dar și multe altele, de staturi diferite, ca niște fantome, târându-se sau trăgându-se unele pe altele
Vise cu ochii deschiși by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5922_a_7247]
-
critic; fiecare vrea să-și transforme criticul într-un Ioan Botezătorul, care să vestească venirea lui Messia; fiecare scriitor vrea să fie apreciat de critic în măsura în care el însuși se apreciază". Așa stând lucrurile, m-au mirat și nu prea săgețile muiate în venin îndreptate spre critici de Mircea Cărtărescu. Importantul scriitor contemporan se înscrie într-o anume tradiție a ostilității față de critici pe care au ilustrat-o la noi un Arghezi, un Sadoveanu, un Camil Petrescu și chiar, venind mai către
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
54 de ani. De aceea este recomandat ca la fiecare vizită la medicul de familie să solicitați și o trimitere pentru a face testul. Bărbații se pot controla și singuri și pot observa dacă în scrot există noduli țări sau moi sau daca testicului și-a schimbat formă sau mărimea. 3. Colonoscopie Bărbații au un risc crescut, față de femei, de a dezvolta cancer colorectal. Cea mai bună modalitate de a preveni această boală este depistarea polipilor de pe colon înainte de a deveni
Vezi cele 9 analize pe care trebuie să le facă orice bărbat by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63030_a_64355]
-
11:57 mi s-a spus că nu merg nu știu ce imprimante, apoi a zis că e 12.04 și că oferta se respinge", a declarat Dan Diaconescu. Când am văzut asta, mi s-a ridicat tensiunea brusc. mi s-au muiat genunchii. Vă dați seama. așa ceva nu am mai pățit de la 18 ani. Atunci am veni prima oară în București, de la țară, de la Caracal. M-am dus în fața magazinului Unirea. Acolo era un băiat de ăsta, semăna cu domnul Vulpescu. Am
DD, scandal pe Oltchim: Mi s-au muiat genunchii. Mi s-a ridicat tensiunea brusc () [Corola-journal/Journalistic/51890_a_53215]
-
aștept cu o nerăbdare masochistă noile doze, căci de patru decenii ești dealerul meu de uimire. În tot acest timp, dar chiar în tot acest timp - spun asta cu gândul la atâția poeți care și-au pierdut suflul, s-au muiat, acomodându-se, conformându-se, aderând la convenții și la ei înșiși - nu ți-ai domolit elanul negru al destrucției. Ai riscat fără încetare, ai aruncat în criză categorii, precepte și habitudini critice, ai călcat în picioare interdicții, ai ultragiat și
Dragă Angela, by Eugen Negrici () [Corola-journal/Journalistic/5394_a_6719]
-
mâini, se pot rostogoli foarte departe - / și mi-e lene să mai alerg după ele, sau chiar/ să mă întind la marginea mea, să-mi las mâna/ din ce în ce mai lungă în jos, să fugăresc amintirea.” (dar sunt și amintiri adevărate). Acest moi aussi curățat de orice vanitate, fiindcă vanitățile obosesc, a inspirat, de bună seamă, metoda optzecistă, a relatării faptului divers trăit pe pielea proprie. O diferență este, însă, între abordările lor mult mai concrete, cu subiect și predicat, cum s-ar
Amintire și adevăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5366_a_6691]
-
Materia autoscopiei ca atare e topită caracteristic în cea a parabolei, montată aceasta din secvențe epice, purtînd reflexele unei reprezentări dramatice. Maxima reușită în acest sens îl reprezintă poemul intitulat întoarcerea acasă. După ce, în urma unei lupte crîncene, a ucis fiara muindu-și un deget în sîngele ei spre a-și pune pe obraz semnul marii biruinți, actantul are surpriza de-a fi întîmpinat de reproșurile vehemente ale femeii: „-nu cumva ai ucis / a țipat ea / nu cumva ai ucis fiara / spune
O viziune gravă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5368_a_6693]
-
Protagonistul începe să scrie la fața locului, și scrie, și scrie, până când hârtia îi e zburată din mâini, luată de vânt. Augustin Cupșa, în schimb, e luat de val: „Hârtia lui Promoroacă a umblat prin lume, dusă de vânt și muiată de ploi. Au luat-o sub roți mașini cu anvelopele murdare de noroi, au călcat-o în picioare trecătorii, oamenii grăbiți și animalele care fug și se ascund în păduri, s-a strâns ghem și s-a desfăcut iarăși, tot
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
frunze/ Și împlu aerul cel cald cu o lumină/ Verzuie, clară, aromată. Fluturi -/ Copile sunt cu ochi rotunzi și negri -/ Cu părul de-aur și cu aripioare/ De curcubeu - în haine de argint/ Din floare-n floare fâlfâiesc și-și moaie/ Gurițele-umede și roșii în potirul/ Mirositor și plin de miere-al florilor./ Tufe de roze sunt dumbrăvi umbroase/ Și verzi-întunecoase, presărate/ Cu sori dulci înfoiați, mirositori -/ E-o florărie de giganți. Într-un loc/ Crăpată-i bolta de granit, de
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
abolită sistematic de ființe cultivate în rigorile Bizanțului, precum Ralea (în opinia sa crîncenă), sau de turiferari ai comunismului". Moralismul său nu era însă unul calm, sapiențial într-o manieră convențională, ci grefat pe un temperament rebel, cu o "peniță muiată în pelin", înclinat spre pamfletul executat cu o "bardă călită în focul inimii sale luptătoare". Mult mai curînd un discurs al luptei decît unul al reculegerii, al filtrării potolitelor concluzii. Morala i se cufundă din plin în spumele expresivității, divulgînd
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
din Bordeaux, corespunde propriilor mele aspirații. N-am să ating niciodată profunzimea și nu voi avea nicicând suflul celui care și-a complexat cititorii cu amestecul de confesiune și meditație filozofică, creând iluzia că dacă el a spus " C'est moi que je peins" și "Je suis moi-męme la matičre de mon livre" poți s-o faci și tu, și că efectele sunt identice. Din păcate, nu sunt! Dar să mă refer în câteva cuvinte și la cărțile noi citite în
Ce-am citit în 2009 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6588_a_7913]
-
ridice, să răscumpere banii dați pe școli străine, el vine doctor în litere și filosofie, cu ambiții de arendaș. Logica tatălui - „te vedeam răsturnat picior peste picior în trăsură de Paris, cu cai de Cluj, cu vizitiu și cu feciori muiați în fir și cu cocarde la pălărie" (p. 52) și a vecinului - „un om cu minte și cu cap trebuie să caute să găsească mijlocul cel mai bun și mai repede de a se îmbogăți. Suntem oameni, nu suntem furnici
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
chinurile geloziei, mie nu-mi pasă de tremurările înfrigurate ale iubirii! De un singur lucru mă feresc: să nu fiu banal! Aș vrea să sufăr, aș vrea să scrâșnesc din dinți, să-mi smulg părul și să adorm cu genele muiate în lacrimi! Astfel, cel puțin, aș ști că trăiesc, aș înțelege, poate, ce înseamnă a iubi... Dar zilele trec, veșnic aceleași, searbede și plictisitoare, și viața mea se scurge întocmai ca viața unei gâze netrebnice... Eu nu pot avea o
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
lângă cele ale prietenului său Al. Paleologu, dar Jurnalul, unde? Și îi recunoaște și el Jurnalului caracterul hibrid, o doză de contrafăcut la nivelul structurii, dar și datorită faptului că jurnalul nu relatează procesul convertirii, sugerând de aceea raportarea la „Moi, juif. Livre posthume”, de René Schwob. Alexandru George subliniază, la finele textului său, o trăsătură care îl apropie de monahul de la Rohia: curiozitatea culturală insațiabilă, care conduce la o structură spirituală „caleidoscopică”. Despre solida cultură, despre curiozitatea și deschiderea culturală
„Călugărul paradoxal” by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4745_a_6070]
-
În paralel cu cartea consacrată lui Michel Leiris, m-am exersat în scrierea unor texte autobiografice. Când m-am lansat în studiul jurnalului, începând cu anul 1986, am reluat această practică. De altfel, una dintre cărțile mele asupra jurnalului, Le moi des demoiselles (1993) este ea însăși compusă sub forma jurnalului. Dar consider că e sănătos și agreabil să am un domeniu de scriitură care să-mi aparțină doar mie, ferit de orice privire. Mulțumesc lui Dumnezeu, autobiografia publică nu este
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]
-
După ani de experimentalism și de (cum i s-a spus) mizerabilism, Hutopila întoarce poezia la limbaj. La stil. La formă. Nu în sensul c-ar fi un estet. Nici gând. Dizarmonia se arată a fi singura lui preocupare constantă: „muiam ciucălău-n motorină s-aprindem focul/ aduceam de toate cu remorca/ grâul ne încolțea în urechi/ mâncam hultoane grase până vomam și sufletul din noi/ ne pârlea un soare ca de pe stemă la prășit/ tălpile crăpate ne erau pline de țărnă
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
târziu, Cohen publică o carte consacrată câtorva obiecte păstrate ca prin minune după deportarea alor săi: o fotografie a mamei atât de ștearsă de vreme, încât a trebuit descifrată cu lupa, o scrisoare de la aceeași expediată din lagărul de la Drancy, muiată în lacrimi, alte fotografii de familie, un câine din ceară galbenă cu care Marcel se juca în copilărie, vioara tatălui și cam atât. O carte sfâșietoare despre „mai nimicul smuls abisului”, după cum titrează „Le Monde des Livres” din 29 martie
Ce rămâne când nimic nu rămâne () [Corola-journal/Journalistic/3746_a_5071]
-
a amenințat că va demisiona din toate funcțiile și nu va mai candida. În frun-te cu baronii și Iliescu - președintele îl criticase dur pe Năstase pentru „ca-pi-ta-lismul de cumetrie" și implicarea ne-vestei în afaceri dubioase -, toată lu-mea s-a muiat, realizând că partidul rămâne în aer. Urmarea: Năstase a de-capitat Delegația Permanentă, și-a pus oamenii peste tot și a condus cu mână de fier PDSR până în alegeri. Că nu i-a folosit, asta e altă discuție. Lecția mentorului
Pora, acuzată de plagiat de un jurnalist by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37559_a_38884]
-
și III din Memorii (1932) și de Aqua forte (1941). Trimiterile din text se vor face la E. Lovinescu, Memorii. Aqua forte, ed. îngrijită de Gabriela Omăt, Buc., Minerva, 1998. 2 Camil Baltazar manifestă, de pildă, o „combativitate care se muia până la lichefierea desăvârșită: dezorganizat sufletește, învins înainte de a lupta, incapabil de a reacționa, sfâșiat de lacrimi înfundate, de dezolări țipate oriunde erau pereți goi” (E. Lovinescu, ed. cit., p. 225). 3 E. Lovinescu, Poetul X, în „Adevărul”, an 51, nr.
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
se ocupau de căratul morților în afara taberei și de săpatul gropilor comune. Morții erau mai greu de cărat în al treilea cerc căci, uscați ca pământul afânat și cu oasele ușoare de frig, trăgeau apa și se umflau, iar venele muiate de apă se spărgeau, înroșindu-se ca o carne crudă. Umflați și greu de îndoit, ocupau mai mult loc și gropile, pe lângă că pământul era lipicios, trebuiau făcute mai largi.” Sau, un alt fragment în care vizualizarea ororilor e impresionantă
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Provincia nu e nouă în lirica noastră, dar bardul orădean o abordează într-un chip specific. Dacă la Bacovia aveam a face cu o reacție a interiorizării abulice a unei ființe ce se îmbiba de mediul apăsător aidoma unui burete muiat în apa necontenitelor ploi, iar la Ovidiu Genaru cu o bună dispoziție care lua peste picior, caricaturiza cu cinică dezinvoltură contextul în cauză, aici e o situație aparte. Lucian Scurtu învederează un temperament vital, o dîrzenie pe care o pune
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
lui Hristos, prea s-au prăsit mulți prooroci de ocazie pe ospitaliera noastră planetă, Petru Dumitriu a găsit cu cale să se asemuiască, prin aluzii, cu însuși Prometeu, semizeul a cărui biografie lacunară permite impostorilor încolțiți să vorbească în numele său. Muindu-și, deci, plaivazul în Vechiul Testament, în Evangheliști, în Apocalips, în "inițiați", în ezoterici, în ocultiști, în hermetiști, în cabaliști, în teozofi, în Krishna Murti, în Dostoievski (prădat copios și acesta!), Dumitriu își încropește o compilație confuză, o apă chioară, sălcie
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
Emil Brumaru Interpretează Radu Beligan Nu-mi lustruiește sufletul c-o cîrpă Muiată-n untdelemn de fluturi groși Nici o iubită. Se încleie-n bîrfă Rozmelcii, cîndva prieteni mincinoși. Și mă lovește-n tîmplă cărămida Moale de-amurg, sleită peste-oraș. Degeaba saltă-n grajduri verzi omida Momindu-mă s-o-ncalec. Rămîn laș În
Sonet dezamăgit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15606_a_16931]
-
Emil Brumaru Dimineața desfăceam pe peron toate benzile, desfăceam pe peron toate benzile de telegraf și făceam pe ele, cu creionul chimic muiat în gură, linii și puncte. Apoi le strîngeam la loc și mă duceam în dosul magaziei de cereale ca să scobesc zidul între cărămizi c-un cuțit vechi și tocit de bucătărie. Acolo am întîlnit-o pe Ada. De la început mi-a
Adio, Robinson Crusoe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15799_a_17124]