375 matches
-
omoară mai bine... și destul De vorbe și de zâmbet să nu mai fiu sătul? 85A mamei amintire eu unu-n stare-am fost Să ți-o sacrific ție și sunt atât de prost Încât tot numai ție viața-ți mulțămesc, În dar parcă mi-ai da-o... și parcă o primesc Ca orbul, ca un câne, căci vezi în stare sunt Pe praful urmei tale cu fruntea la pământ. Și tu? Îmi zâmbești mie, cum altora zâmbești, Cum poate-ai
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ochii mei rămân, Ș-alături luna bate trist în geamuri. {EminescuOpIV 381} {EminescuOpIV 382} UN OM DE STAT Wernicke, l697 Un om de stat, ce multe îți promite, Să nu-i arăți, că tu nu-i dai credință, Ci-i mulțămește cu-nchinări smerite. Ca să nu-și dea prea mult silință, Te fă că crezi orice el o să-ți zică. Ajută-l însuți tu, ca să te mință: Destul folos, dacă măcar nu-ți strică. DONEC ERIS FELIX... Ovidius, Tristia, I, 9, 5
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
e chipul, Orlogiul în uitare de mult și-a scurs nisipul, Când iată o femeie mai albă ca omătul, Ieșind încet din umbră, o-ntoarce de-a-ndărătul, Privește cum din discul de aur iese fum Și zice rar și rece: "Ești mulțămit acum? Atuncea el tresare și ochii învîrtește. {EminescuOpIV 416} Cum sta-nainte-i naltă, privind o mistuește: "O vino mai aproape, aproape l-al meu piept, "Odor cu păr de aur și ochiul înțelept. "Ca zece morți deodată durerile iubiri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înclinările bune ale omului pentru a lăsa să-și secătuiască colțul, fac pe ateist religios, îl fac să se simtă nemărginit de mic față cu infinitul timpului și al lanțului cauzal. Este însă tot astfel cu filozofia? Ea nu se mulțămește cu opera artistului sau cu înclinarea* pozitivă - ei îi trebuiește ratio sufficiens pentru aceasta. {EminescuOpXV 22} FILOZOFIA LUI TOTUL - UNA 2285 Că împrejurările ar putea să creeze noi ordini mondiale n-ar trebui să mire, căci ambele sunt de natură
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
numai negativ... Nu simțim ceea ce-i materie, putere, natură, pozitiv - ci numai întrucît *** simțurile noastre reagează asupra lor..., reacțiuni contra influințelor pozitive ale naturei, dreptul - o reacțiune contra nedreptății, binele - o reacțiune contra răului... și sângele rece. Sufletul liniștit și mulțămit are o influință binefăcătoare prin puterea de reacțiune ce o reprezintă față cu puterile lumei... De aceea un rege care poartă cu sânge rece căderea sa e sublim, de aceea martirul * este, de aceea filozoful care se leapădă de toate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
principe, de es., îi procură sinecure, însoțiri bogate, viitor splendid, cu cât e mai departe de singurul om cumsecade din tot neamul cu atâta e mai nobil. Și chiar acel unul - cine știe cum a fost și cărei întîmplări a avut a mulțămi înălțarea sa. Cum zic, ordinea divină este vorba care să facă a părea un lucru deosebit, ales de Dumnezeu (mai aproape de tronul dumneziesc), a părea că sunt ceva ce ei singuri nu cred că sunt. Când am citit istoria acelei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de însemnînță. Ele ating subiectul, ele ating cu desăvârșire individualitatea, eul subiectului, pe când obiectul ca atare poate să fie ingrat. Un tată are mulțămirea de-a iubi pe copilul său cu toate că copilul e ingrat, un poet sau un pictor sunt mulțămiți de operele lor deși ele, ingrate, nu li aduc neci onoare, neci bani adeseori. În fine gratitudinea implică o datorie din partea obiectului, mulțămirea defel. Mulțămirea e internă, ea e pentru sine însăși - originară, ea este pentru că este. Gratitudinea presupune o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
grat, venitul frumos și sigur a lucrărei de pământ, implică adeseori în sine nemulțămirea cu starea de agricultor, e o stare grată dar nemulțămitoare, pe când cugetarea cea grea a filozofiei, fără a-ți aduce onoare sau bani, se-ntîmplă să te mulțămească pe deplin cu toată ingratitudinea lucrărei. Mulțumire or nemulțumire sunt fenomene psicologice - grat și ingrat sunt cu desăvârșire etice -. Omul trebuie să fie mulțumit or nemulțumit involuntariu, astfel cum // trebuie să vadă pentru că vede, cum trebuie să fie pentru că este
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
are simțământul esistenței curate. Închipuirile se nasc. Acele puteri stimulatorii nu sunt însă percepțiuni. În predispoziție sunt, însă nu sunt altfel. Raportul între natură și arte în propria fantazie. Este un dar al rațiunei noastre. Dar știința asemenea are să-i mulțămească - numai că ea trebuie să stea sub legile rațiunii, trebuie să se supuie rațiunii. Trebuiește spre a putea căpăta o intuitivă manieră de-a privi lumea. Nu trebuie respinsă fantazia respingîndu-se încercările ei nesuccese. Visul. Fantezia se arată în el
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
sinisidis bune îl face a privi cu urâciune nebuniile și deșertăciunile lumei; el n-are poftă de alta, făr' numai la liniștea sufletului, nu se teme nicicacum de nestatornicia norodului, defaimă bogățiile și batjocorește acele mai mari averi ale pământului; mulțămit de cele de față, este cu odihnă pentru cele viitoare; îndestulat cu sine, nu se însărcină cu nime; nu se vede mai mult a intra în supărările nevoii, de-a grăi împotriva cugetelor sale sau a mai suferi vorbe împotrivă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
nour și visul unui dormind. [27] Ocazia e iute la fugă și leneșă la întors. [28] Contra orice dușmănie esistă mijloace, contra invidiei nu. [29] Oamenii se-mpart în două: unii caută și nu găsesc, alții găsesc și nu-s mulțămiți. [30] Un om înțelept cunoaște pe un nerod, căci nerod a fost fiecare-n viața-i, dar un nerod nu cunoaște pe-un înțelept, căci n-a fost niciodată înțelept. [31] Hărnicia lumei e un fel de lene, onoarea-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
el elaborează „Filosofia limbii române”, în care este preocupat de istoria cuvintelor românești, nu de noțiuni, care sunt generalizări teoretice. Pentru a atenua contradicția în care a intrat, Scraba aduce argumente precum: „Prin bogăția și înmlădierea ei, limba românească poate mulțămi cu prisosință toate cerințele (cunoașterii)” (p. 8); „Limba românească este tot atât de bogată ca și cea franceză, prin variația de forme și nuanțe. Caracteristica limbii românești, se poate spune, e că față de vorbă, noțiunea are întotdeauna precădere” (p. 120), încercând astfel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în înțelesul nostru stăpânesc toată țara de la un capăt la altul. Calitățile morale ale unui popor atârnă - abstrăgând de climă și de rasă - de la starea sa economică. Blândețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-au avut ce-i trebuia. Deci condiția civilizației statului este civilizația economică. A introduce formele unei civilizații străine fără ca să existe corelativul ei economic e curat muncă zădarnică. Dar așa au făcut liberalii noștri. În loc de a-și arunca privirile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
alta decât de dragoste pentru d-nii din Dealul Mitropoliei, că nu le-i asta întîi și n-am voi să-i trecem poliță la nimeni, ci tot pe seama noastră să rămâie. Azi însă le punem toate la o parte și mulțămim lui Dumnezeu că vedem pe M. S. vesel și sănătos în mijlocul nostru și că-l putem întimpina cu "Bun sositul între noi! ". Căci cât despre partea M. Sale, netăgăduit este și va fi că ce-a stat în putința unui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei. O spunem de mai nainte, nici o scuză, nici o justificare, nici o esplicație nu ne poate mulțămi față cu această mizerie vădită și strigătoare la cer. Canibali au fost acei ce i-au trimis iarna la război în asemenea stare? Nu mai întrebăm de au fost români sau nu. Suntem de mai nainte siguri că numai români
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nainte. Acuzarea că conservatorii i-ar fi condus pe soldați la starea de sclavi ai străinilor, la disprețul general și altele de același calibru, le-[o] întoarcem d-nilor liberali cu mulțumită înapoi. Dacă țara aceasta există până astăzi are s-o mulțămească elementelor conservatoare, care, cu mijloacele lor minime, espuindu-și numai capetele lor proprii, nu viețile a mii de oameni, au ținut țara neatârnată prin mijlocul tuturor nevoilor, de stă până în ziua de astăzi. Slavă Domnului, cu grecoteii din Strada Doamnei ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nedatorită armelor rusești, nu există deplină nici până azi și pentru că Europa a legat-o de condiții care n-o privesc pe Rusia. Din faptul însuși că recunoașterea din partea Rusiei e departe de a fi suficientă rezultă că nu putem mulțămi pentru un lucru pe care nu-l avem, chiar dacă împărăția vecină ne-ar fi dat cu de prisos ceea ce noi nu i-am cerut niciodată. Iar punctul al 3-lea nu ni se pare îndestul de serios. Trupele române n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cred că trebuie să se înscrie în Constituțiune și în alte legi garanțiile pe cari le-am enumerat și altele cari s-ar mai crede necesare. Aceasta este, d-lor, soluțiunea pe care o cred eu și de natură a mulțămi pe Europa, și echitabilă din toate punctele de vedere, și conformă cu interesele țărei. Am o convingere atât de puternică în eficacitatea acestei soluțiuni încît, dacă aș fi partizan al guvernului sau în opozițiune, dacă aș fi în Cameră sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nici vrun înțeles deosebit, care să merite a fi întipărit minții. "Romînul", care de altmintrelea numai românește nu-i scris, au ajuns la treapta de a ști că verbul are proprietatea de a putea fi conjugat, prin urmare nu se mulțămește numai c-un timp sau c-o persoană care s-ar cere pentru însemnarea înțelesului, ci pune câteva dupăolaltă, pentru ca să se pară că zice ceva. Am spus, spunem și vom spune cumcă națiunea a fost, este și va fi. Deci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o crimă. Da, a comis un spergiur contra științei, violând cele mai sacrosancte tezaure ale clasicismului, conrupând adevăratul lor sens. {EminescuOpXII 31} Ce susține și ce combate Marcu Aureliu în cartea 1 a confesiunilor sale? Laudă pe profesorii casei sale, mulțămește strămoșului său că nu l-a lăsat să frecventeze școalele publice, pe cari le critică cu înverșunare. Cu totul altfel interpretă d-l Crăciunescu acest paragraf - consecuența naturală a celor ce fură cuvinte când nu le au - d-sa atribuie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
urmă ad infinitum de cei ce siliți erau în situațiuni să arate că evaluările înflate întrec c-o pătrime încasările, iar în ziare înălțau până la ceruri prosperitatea financiară. Dacă de mizeriele acestea ar fi suferit numai predecesorii noștri ne-am mulțămi să controlăm că a fost un timp când tributul turcesc [î]și schimbase numele, dar sub o altă formă era plătit de țară de 30 ori mai sporit unor bancheri străini; - dar din nenorocire consecuențele funeste se gustă de noi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să se desfășure în liniște și să nu se întîmple, tulburări. Însă, cu tot votul din Șiștov, cerul bulgar nu e de tot fără nouri. Mai întîi e întrebare dacă bulgarii cari au votat prințului o plenipotență întinsă, vor fi mulțămiți cu uzul ce va face de puterea sa. Dacă prințul va căuta într-adevăr să restabilească ordinea în țară, așa cum a promis în proclamațiunea sa, atunci va viola multe interese particulare și multe spirite bulgare pentru cari ordinea nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
LA TEATRUL ORFEU... "] Duminică seara la teatrul Orfeu s-a dat prima reprezentație a d-lui I. C. Lugoșianu, un artist român transilvănean, cu concursul mai multor artiști și al elevilor Conservatorului. Tânărul actor și-a pus multă silință spre a mulțămi pe public și a și izbutit, dovadă desele aplauze ce a primit. în piesa Moțul din Ardeal a fost cât se poate de bine. În cîntecul: Vântul țipă, ploaia plânge, Inimioara 'n min' se frânge Că-n robia ungurească Piere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini cu suflet de câine și creieri de vulpe ne îngăduie să trăim alături cu ei, pe noi, neamul ticălos românesc; mulțămiți să fim că această pătură de hoți și de parveniți nu ne alungă limba din biserică și din școală să fim mulțumiți că aceste lături sociale aristocratizate nu ne vând robi. Dar la ce se mai mănține ridicula titulatură de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o idee comună cu a lui Vasile Stati: . Pentru a Împăca această contradicție, Vasile Stati face apel uneori la cuvinte cu circulație redusă chiar În spațiul dintre Prut și Nistru, sau unele cuvinte ori fonetisme cunoscute de toți românii (norod, mulțămi), improprii stilului științific În contextul dat. Ceea ce Îl pune Însă În contradicție cu normele limbii române literare este preferința pentru anumite forme prezente În combinații neadmise de limba română literară, cum ar fi poporul românesc, conducătorii românești, ministrul românesc, statul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]