632 matches
-
sfîrșitul amarei noastre călătorii, a eternului circulatio. Întîlnirea cu Sinele echivalează cu descoperirea lui Dumnezeu. Acesta e sensul. Aceasta e piatra filosofală (Lapis Philosophorum). Am fost alienați, rupți de unitatea preconștientă originară, încartiruiți în spațiu și timp, în bipolaritate și multiplicitate, sub aparența libertății. Am dobîndit astfel conștiința, fructul Pomului cunoașterii binelui și răului, ispita ce a generat păcatul originar, hybris-ul originar și rădăcina fundamentală a întregului rău din ființa umană, dar și arma care ne va duce înapoi acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de sens a ansamblului pentru ca aceasta să toarcă mai departe esența lumii. Căci undeva în adînc suntem Unul, aparținem aceleiași Ființe și împărtășim același destin. Toate expresiile și depresiile umanului sunt ordonate după același ADN, ce poate fi recunoscut dincolo de multiplicitatea infinită a manifestărilor. Se creează astăzi un istm prin care această esență comună poate fi recunoscută. Astfel, poate apare lumina în plină schismă a desfășurărilor mundane, sensul iubirii prin care omul poate respira în acord cu Cel Unic. Libertatea ne
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
care împiedică dezvoltarea diversității potențialităților umane. Prin aceasta, societatea hipermărfii nu trebuie pusă la stâlpul infamiei, ci amendată și încadrată. Nu trebuie respins totul, multe lucruri pot fi rearanjate și reechilibrate pentru ca ordinea tentaculară a hipermărgii să nu împieteze asupra multiplicității orizonturilor vieții. În acest domeniu nimic nu este jucat, totul trebuie inventat și construit fără un model anterior. Grea responsabilitate, necesarmente incertă și fără sfârșit, dobândirea fericirii neputând avea un termen anume. Ceea ce este adevărat pentru societate este adevărat și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
să „scoată” de la respondenți ceea ce sistemul de control așteaptă (mai ales când instrumentele sunt structurate tocmai de cei din sistem!). Chiar și în cazul unei evaluări externe nu trebuie neglijată influența instrumentului de evaluare asupra conduitelor clienților. Ca principiu, postulăm multiplicitatea evaluării și a dispozitivelor specifice (de la responsabilizarea deontologică a actorilor până la autoevaluări la nivel de persoană sau organizație, la evaluări interne și externe) care să genereze un plus de calitate pentru fiecare componentă și pentru întregul organism formativ. Strategiile formale
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sensuri diferite. Astfel, ligneux („lemnoși”) și ignés („aprinși”) au niște litere în comun și prezintă o anumită omofonie, deși au semnificații total independente. La fel e și cu atomii: prea puțin numeroși pentru a constitui un alfabet, ei permit - grație multiplicității de înlănțuiri, întâlniri, mișcări, ordini, dispuneri, figuri - producerea diversității lumii, de la piatră la soare, de la pasăre la poet, de la cețuri la ocean. Natura, la Lucrețiu, este acest imens poem al elanului vital scris cu o mână de particule elementare - nu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu bărbatul 98, 179, 213; exclusă 97; farmecele ei 254-255, 289; filosoafă 37, 214; ca pretext 311; rolul ce i se atribuie 111, 114-115, 117, 180, 231; rol secundar 214; sclavă 214; supusă 214 Filosof ce anume îl definește 16-17; multiplicitatea definițiilor înainte de Socrate 50-51; filosof-medic 182-183, 200-201; filosof-rege 116, 175, 213, 247; și meditația 40; prieten al zeilor 238 Filosofi I. Din Antichitate Anaxarh - abderitan 77-78; și Alexandru 78; cinic 77; și familia 80; și gimnosofiștii 78; hedonist 79-80; și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în special prin caracteristicile acesteia care sunt: „recunoaștere a consecințelor neașteptate ale deciziilor individuale și instituționale și de internalizare a incertitudinii rezultate”; „decizia de tip cooperare prin negocieri ad-hoc de tip subpolitic”; „dificultăți instituționale, colective și individuale implicate în coordonarea multiplicității de rețele și de granițe ale subiectului”. Reflexivitatea în facilitare Funcția de facilitare comunitară De obicei, facilitatea este gândită în limitele ei de acțiune sistematică, realizată de actori specializați. În practică, însă, facilitarea este o funcție care nu presupune numai
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a legislației după model european, în paralel cu adoptarea unui stil managerial și a unor elemente de viață caracteristice societății americane, favorizând pătrunderea masivă în limbă a anglicismelor. Toate popoarele moderne sunt produsul unui amestec de rase. La noi însă, multiplicitatea raselor și influențelor care au plămădit poporul de astăzi a fost mai mare ca oriunde. S-a zis că aici a fost coridorul de circulație al popoarelor între Orient și Occident. Dintr-o așa enormă variație de influențe și contribuții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
între ele în circuite nesfârșite: mașinile dezirante sunt mașinile conectate corpului fără organe. Prin urmare, corpul fără organe înseamnă o procesualitate cu un potențial infinit de actualizare: un corp dezorganizat de fluxul perpetuu al dorinței, o stare de trecere, o multiplicitate latentă ca și intensitățile unui ou traversat de fluxurile devenirii (Deleuze și Guattari, 1972, p. 26Ă. Corpul fără organe este caracterizat printr-o intensitate de gradul zero a fluxului: fluxul nu se manifestă până la apariția unei mașini dezirante care să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
divine, sensul tehnologic al avatarului, configurat cu precădere în spațiul virtual al Internetului, comportă o răsturnare a valorilor și a semnificațiilor. Astfel, avatarul numeric este lipsit de o substanțialitate „absolută” și se ipostaziază, cu fiecare încarnare, în lumea profană a multiplicității și a absenței predeterminării. Chiar dacă entitatea sau imaginea avatarică online cunoaște unele aspecte ale spiritualității (unele avataruri aspiră la condiția ominscienței și a omnipotenței, a nemuririiă, secularizarea avatarului în domeniul iconicității este marca creativității onomastice și identitare. Un avatar poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
teoretice sistematice asupra identității online. Aceste studii au devenit repere întemeietoare al disciplinei și au demarat o orientare a cyberculturii sub egida teoriilor postmoderne. Identitatea umană formată la interfața computerului este discutată de către teoreticiană în termeni postmoderni: descentrare, invizibilitate, fragmentare, multiplicitate, joc de roluri, devenind astfel un subiect predilect al studiilor culturale care reunesc trăsăturile postmodernismului și ale culturii virtuale sub aceeași umbrelă. În acest context, spațiul virtual devine un mediu și un prilej pentru construirea și reconstruirea identității umane: utilizatorul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noastră înșine, după risipa umană și pierderea Erei Rațiunii, erei certitudinii, determinismului și valorilor absolute” (Ascott, 1995, p. 39Ă. În ultimă instanță, britanicul neglijează să se refere la aspectul ontologic al corpului, făcând speculații doar asupra epistemologiei acestuia, precum percepția multiplicității punctelor de vedere, relativitatea cunoașterii și impermanența percepției. Previzionând arhitectura secolului XXI, Ascott (2000Ă o etichetează drept o arhitectură a minții, desprinsă de arhitectura (anterioară aă corpului: o arhitectură utopică a unei conștiințe conectate, a unei minți distribuite și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
imaterialitatea, ci intensitatea și variabilitatea fluxurilor identitare și dinamica contingentă a forțelor și a vibrațiilor corporale care compun ființa umană. În contextul avataric online, rețeaua de conexiuni și de metisaje a identităților umane este o dovadă a devenirii și a multiplicității, o tulburare a unității sau a dualității ființei, o ipostază a transpoziționării și a reinițializării subiectului. Corpurile tehnobiologice, cybersociale sau digital-politice sunt hibridate și interfațate până la contagiune și procreare, astfel încât afirmarea eului cu prețul sacrificării celuilalt nu mai este posibilă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
informațiile cyberspațiului și intersectează fluxurile digital-corporale în dubla mișcare a unui teritoriu subiectiv: deteritorializare și reteritorializare a identității. Intensificarea proceselor de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
iar Jimroglou (2001Ă scoate la iveală caracterul cyborgic subversiv al subiectivității feminine în cadrul reprezentărilor vizual-digitale de tip webcam. Astfel, o parte a cyberfeminismului se întâlnește cu viziunea postmodernistă care contestă metanarațiunile feminității date și universale și propune în schimb imaginea multiplicității experiențelor femeii. În această direcție, teoria constructivismului social este utilizată pentru a critica discursul științific și filosofic al capitalismului patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
evoluției tehnoculturale (amintim că termenul web din limbajul Internetului - world wide web - provine din cobweb care, în engleză, înseamnă „pânză de păianjen”Ă. După cum am observat deja, cyberfeminismul continuă și aprofundează teorii postmoderniste sau poststructuraliste și unele teorii ciberculturale precum multiplicitatea identităților virtuale, subiectivitățile alternative la practica puterii, parodia și ironia subversivă sau trecerea de la umanism la postumanism. Astfel, direcțiile ciberfeministe se înscriu în direcția demontării distincției minte-corp și proliferează discursuri despre trup și încorporare în conformitate cu paradoxul hipervizibilității corporale. În ciuda reprezentării
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtual, una care recunoaște interrelaționarea dintre retorica tehnologismului și acțiunea socială, inclusiv politic-democratică, comercială și culturală. Fie că urmărește celebrarea activității subversive a femeilor online, fie că se angajează să conteste practicile de excludere, violență și hărțuire, cyberfeminismul este o multiplicitate de voci, care se întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o practică Deleuze și Guattari pleacă de la premisa că ființa umană este scindată între exterior și interior: se află în relație cu lumea și în relație cu propria subiectivitate, ca trupuri și minți interdependente, ca euri multiple. Schizo-analiza este mărturia multiplicității dinamice a umanului și a creațiilor dorinței ca rezultat al inconștientului productivezi Acest tip de analiză este opus de teoreticieni psihoanalizei, adică teoriei psihanalitice monolitice și totalizatoare care nu ia în considerare raportul dinamic, multiplu și fluctuant al subiectului cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În termeni schizo-analitici, dorința nu mai apare drept o activitate asociativă ca la Freud, ci drept una conectivă, garantând caracterul productiv al libidoului. Prin urmare, Deleuze și Guattari critică psihanaliza care a redus subiectivitatea omului la „complexul lui Oedip”, nerecunoscând multiplicitatea identității și transformând întreg limbajul subiectiv în discursul refulării și al incriminării dorinței (dorința oedipiană este un simplu cod universal: spre exemplu, fiecare copil își iubește un părinte și îl urăște pe celălaltă. Pentru Deleuze și Guattari, complexul lui Oedip
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
serviciul reprimării vieții interioare în cadrul mitului familiei. În loc să privească inconștientul ca pe un teatru (hamletian sau oedipiană, cei doi teoreticieni consideră inconștientul o industrie care produce și, în loc de a înțelege prin psihanaliză primatul unui factor (tatăl, mama, falusulă, acordă prioritate multiplicității dorinței. 8. Studierea Internetului din perspectivă psihologică îi aparține, spre exemplu, teoreticienei Patricia Walace (1999Ă. Aceasta urmărește impactul psihologic al activității online asupra comportamentului uman: comunicare socioemoțională prin indicii verbale și nonverbale (denumite emoticonsă, înclinare autobiografică prin accentuarea identității în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Media MOO” (un software orientat academic, creat de Amy Bruckmană etc. 17. Teoreticiana Sherry Turkle nu se referă la noțiunea psihologică de „personalitate multiplă” în sensul patologic al sintagmei. În postmodernism, este de remarcat disputa insolvabilă dinntre teorie (descentrarea și multiplicitatea euluiă și experiența trăită (unitatea și coerența ca și realitate subiectivăă. Postmodernismul nu poate depăși capcana corporealității; oricând se poate aduce contraargumentul identității psihice stabile care caracterizează normalitatea subiectului uman în pofida descentrării identitare: subiectul uman nu poate evada din fixitatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
guvernanță este folosită în acest caz pentru a desemna un sistem de norme heterogene, plurale, care amestecă dreptul național și cel internațional, elemente de arbitraj, convenții, cutume care formează un întreg divers și proliferant, a cărui complexitate decurge din existența multiplicității instanțelor care participă la controlul fiecărui domeniu. Ceea ce se poate observa este faptul că deși este greu de clarificat acest concept, prin el se încearcă a se demonstra necesitatea apariției noii ordini economice, sociale și mai ales politice - la nivel
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Precum corporatismul, rețelele de politici implică o cooperare a guvernanței bazată pe schimburile pe termen lung, care este diferită de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le implică pluralismul. Și în cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a organizațiilor cu suprapuneri jurisdicționale. Conceptul de rețea de politici este construit pe aceste distincții între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Nașterea lumii dintr-un ou este un mit prezent la majoritatea popoarelor celți, greci, egipteni, fenicieni, cananeeni, tibetani, hinduși, vietnamezi, chinezi, japonezi, la populațiile siberiene și indoneze. Potrivit acestui simbolism general, oul este o realitate primordială care conține în germen multiplicitatea ființelor.248 Potrivit mitologiei universale, universul se naște din oul de aur care plutește pe apele oceanului primordial: din partea superioară a cojii apare cerul, din cea inferioară, pământul, iar gălbenușul se transformă în soare. Prezent în majoritatea sărbătorilor dedicate renașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și rivali, în același timp. "O linie vie", "o abstracție întrupată", Șarpele poate reprezenta orice și se poate metamorfoza în orice.333 Șarpele reprezintă "un complex arhetipal" care se află la originea vieții: "toți șerpii posibili alcătuiesc împreună o unică multiplicitate primordială, un Ceva primordial ce nu poate fi dezmembrat și care se răsucește, dispare și renaște neîncetat."334 "Bătrân zeu primordial" care stă la temelia creației universale, șarpele este "unul dintre cele mai importante arhetipuri ale sufletului omenesc". Asociat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]