1,239 matches
-
o terfelește, Și cu legi te îngrădește. Lor li s-au dat drepturi depline, Credința să-ți ia,creștine. Ai noștri eroi ce s-au jertfit, Cu-a lor minciuni i-a umilit. Sorgintea noastră e străbună, DACIA,ne este mumă! Cu ai săi eroi mândrii și bravi, Nu„ cerșetori” la cei hulpavi! Cum fruntea muntele nu-și pleacă! La fel,și-a dacilor dacă. Domnul cu daruri ne-a înzestrat, Noi să le dăm la cel spurcat? A țării lege
NU UITA, ROMÂNE! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369947_a_371276]
-
intrat în casă galbin ca șofranu și tremura tot și bolborosea niște cuvinte ne’nțelese? Biata femeie a dat fuga la Fierăreasa să-i descânte. Cred că dacă nu-i descânta Fierăreasa murea de spaimă! I-a descântat asta de Muma Pădurii și de sperietură. Abia dispreziuă își reveni și începu să povestească prin ce a trecut. Azi, toată ziua zăcu. Abia pe la amiaz’ mâncă și el o țâră de lapte. Își încheie Elisaveta povestirea, pe care o auzise și ea
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
săi la fel. Doar ghizdele, care nu știau de gluma timpului, le mai schimbau din când în când. Zis și făcut. Pe la chindie, cu vorba mamei, închid oile și înarmat cu un topor merg la prietenul meu ce mă aștepta. -” Mumă, vedeți că diseară joacă banii, mânca-iar mama de copii, poate găsiți voi comoara” - are grijă să ne atenționeze bunica lui Ion, țața Lina, o bătrână peste care anii ce-i petrecuse lăsase urme adânci. Știrea acesta ne-a făcut ca
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
niciodată lampa. Știa ce este aia de la bietul taică-său. Ăsta parcă avea o boală cu lampa aia; o ștergea în fiecare duminică și-i verifica fitilul. -‘’ Ce știi tu, bă tată! Asta-i lampa primită de zestre după biata mumă-ta, odihnească-se în pace, pe acolo, pe unde o fi !’’ ** Într-o dimineață denoapte, Colaie se pomenește strigat la poartă de Mărin al lu’ Sandu lui Din din capul satului. Pe Mărin, Colaie-l știa, de altfel îi știa pe
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
ce uimea, dacă te gândeai că de 30 de ani, ei nu mai repetaseră laolaltă mișcarea aceasta. Venise timpul pentru momentul de reculegere. În tot acest răstimp, cât a durat momentul de reculegere, în mintea mea au revenit, obsedante, cuvintele mumei lui Ștefan cel Mare: “Du-te la oștire! Pentru țară mori!/ Și-ți va fi mormântul coronat cu flori!" M-a adus la realitate aceeași mișcare simultană, concentrată, identică: al doilea stânga-împrejur, la finalul momentului de reculegere, din nou fără
O ADOLESCENȚĂ ÎN HAINE MILITARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369529_a_370858]
-
din știința / talentul acestui excepțional poet de a dinamita miturile fundamentale ale Pelasgimii > Valahimii rurale (mitul jertfei zidirii - amintit mai sus, mitul fântânii cu balaur - cf. «Băiatul spălătoresei», p. 40 -, mitul focului de pe comori - cf. «Rădăcini», p. 43 -, mitul Mamei / Mumei / Moșului - cf. «Risipitorul de râtie 2», p. 65 -, mitul călătoriei etc.) și de a le recristaliza mitemele din unghiuri nebănuite, cu fațete înrăzărite fără seamăn. Referință Bibliografică: CRONICA „RESTANTĂ“ (A CĂRȚILOR DIN VERI / IERNI „TRECUTE FIX“) : Despre florile și roadele
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
de clopot mă leagă apusul, / când pământul în pântec mă cheamă, / când secunda... // [...] // atunci, [...] simțindu-ți căldura, / iubirea-ți mă cheamă, zbura-voi spre tine, / îmi las pe o cruce armura...» (Mă-ntreb de voi plânge..., p. 36) -, între mitul Mumei Pământ și oglindirea mitemelor acestuia înspre neștirbitul nimb al Sfintei Mame din familiile Daciei - și spunem Dacia, și privim această realitate istoric-religioasă, unică, din Dacia, nu din altă arie planetară, ci dinspre vreo două milenii de Zalmoxianism la care adăugatu
LIRISMUL DE PE TĂIŞUL ALBASTRU AL UNUI HANGER SELENAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370601_a_371930]
-
ciudate-mi hrănesc copilăria Îmi amintesc, cu ciudă, cum aprindeau făclia De vise-mpotmolite-n al timpului culoar Când cerul plin de stele-mi părea un sanctuar Străin îmi părea totul, realități de humă Îmi rătăceau în gânduri, doar marea-mi era mumă Ca insula fixistă simțeam al vieții val Și căutam rețărmul și mă voiam la mal Dar malurile mele-mi erau atât de-aproape N-aveau un cer de stele, nici liniștite ape În noaptea lor netristă, în ziua lor nealbă
IUBIREA NU EXISTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353440_a_354769]
-
FIRICĂ: Mare noroc am avut. Studiu reciproc prelungit, de nimic bun prevestitor. COANA MARE (dezlănțuită): N-ai avut noroc nenorocitule, că te-am prins, asta e! Te-am prins după ce te-am căutat o viață întreagă. Crai bătrân, hodorogule, pocitanie, muma pădurii, asta ești. Mi-ai promis că mă iei de nevastă și ai dat bir cu fugiții. Mi-ai promis că mă iei de nevastă, sau nu? Ai uitat ce declarații înfocate erau atunci la gura ta? FIRICĂ: Ce-am
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
-ți mai amintești de Ciodin, de moartea lui Ciodin; ei bine, eu știu cine l-a omorât pe Codin!” “-Cine mamă, tu?” “-Nu io, dar știu cine. La împușcat Rambela. “-Rambela?, nu a putut Aurel să-și înfrângă uimirea.” “-Da, mumă, Rambela! S-a dus să-i fure găinile lui Ciodin. Ăsta l-a auzit noaptea și s-a dus la coteț să vadă ce este. Rambela era în coteț. Din coteț, pe o gaură, l-a împușcat drept în frunte
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
CAZACU-ISTRATI - CÂNTECELE CETĂȚII (2) (POEME) Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1370 din 01 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului ȚARA MEA Foaie verde viorea, Sireaca Moldova mea, Sireaca Moldova mea Ești o mândra floricea. Ai fost ruptă de la mumă, Prin înșelăciuni, minciună, Prin înșelăciuni, minciună, Ți-au furat limba străbună. Te-au rupt de la munți și mare, De la frați și surioare, De la frați și surioare, De la România mare. Ne rugăm la Mama-Țară Să ne ia sub aripioară, Să ne
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
vedere sumele care intră anual în țara de la românii din străinătate - numai în 2007, de exemplu, conaționalii noștri care și-au părăsit patria mama au trimis în România șapte miliarde de euro. În România, vorba aceea din bătrâni, “pentru unii muma, pentru alții ciumă”, este încă de mare actualitate atunci când vine vorba și de justiție, pentru că judecătorii nu fac dreptate, prevalandu-se de faptul că "nu au legi bune pe care să le aplice". Din moment ce pușcăriile gem de persoane condamnate pentru
INCOMPETENŢĂ SAU CORUPŢIE ÎN CAZUL JUDECĂTOARELOR DIN SECTORUL 5 BUCUREŞTI? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354167_a_355496]
-
pe pământ. Unii dintre noi îl dibuim, încă de la început. Alții murim fără să fi aflat de ce am fost trimiși să tragem la plug, să iubim, să jelim ... să facem degeaba umbră pământului. Din fericire pentru noi, venim din pântecele mumelor noastre, gata amnezici. Nu știm nimic despre Început. Apoi, când murim, suntem muți, nu putem mărturisi despre locul în care plecăm. Va fi doar un cerc? Mi-ar plăcea să fie așa, un cerc de cretă caucazian, un cerc în
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
dă nici nu mă văd! Veniră bă, niște debutante în munca dă informații și trebuie să le instruiesc. Greu, bă, greu! Sunt rupt dă șale, da’ lumea, bă, nu știe ce eforturi facem noi păntru fericirea ei. Fut-tu-le muma-n cur dă boi! Și nu uita să-i spui mă-tii să-mi mai trimită brânză d-aia bună, dă capră, așa ca la fo’ cinci kile că am și eu nește obligații, s-a-nțeles! Inspectorul adjunct se
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
valiza, a sărit ca un nebun pe ea, îl îmbrățișă pe sergent, îngenunchease în fața lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni, ...tu-vă mumele voastre de căscați, de ce n-aveți, mă, grijă de bani ? Aruncați banii pe străzi și-apoi umblați după ei cu gura căscată ! Lăsați amărâți de ăștia
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
lui și plângea în hohote de bucurie. ,,La pușcărie, la mine dacă nu găsit- repeta el- la pușcărie, monseniore...eu secretarul la ambasada italiana...” ,,...Tu-vă mumele voastre de secretari, înjură sergentul, de data aceasta scos din pepeni, ...tu-vă mumele voastre de căscați, de ce n-aveți, mă, grijă de bani ? Aruncați banii pe străzi și-apoi umblați după ei cu gura căscată ! Lăsați amărâți de ăștia ca mine să viseze, le dați speranțe, iluzii, și-apoi vii tu cu ambasada
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358361_a_359690]
-
îmbrăcate în lotușii” infinirii Luminii (cf. Semn prorocit, p. 31); până la ICONARUL VEȘNICIEI PARASHABDEI/SUNTETUL ORIGINAR-DEMIURGIC („Eu, creatul eu/ivit prin fii omenești,/mă vedeam înălțat/pe aripa sunetului/de iconarul veșniciei” - cf. Pe Aripa Sunetului, p. 37) și la Mumele Logos-ului: „O, Doamne,/privesc și ascult/apropierile, înrudirile, / familiilor de limbi/care se trăiesc,/ care se ridică/din rădăcini originare” - cf. Familii de limbi, p. 73). Astfel, prin Inițierea în Arborele Sephirotic al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
lungi, Mă-ntristează-n toată seara Când tu, timpule, le-alungi. . . . E fantastică-ntâlnirea Cu miraju-american, Dar pierdută mi-i privirea Înspre Est, peste ocean! Ai plecat și nu e glumă, Cuibul nostru e pustiu, Azi, tristețea-i a mea mumă, Mort e tot ce era viu, Telefonul doar mai face Să se-atingă glas cu glas, Nu mai poți să vii încoace, Capu-n poala ta să-l las, Să adorm sub mângâierea Mâinilor de catifea, Care-mi alinau durerea
E TOAMNĂ IAR. . . de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358162_a_359491]
-
urechea-mi întinde, Iar vorbesc: „Mie nu-mi place!” Și blănița-i cu cârcei? Coada, cică-am fi pierdut Pe fund dacă ne-am târât, Suntem toți nepoții ei!?... Cu asta ne-a pricopsit... Și i-a zis în glumă, mumă; Vreo maimuță tare bună, Domnul poate c-a găsit Dacă pe la mine vine?” Eu îi zic: „vai! mor de frică, Că maimuța mi-e bunică; Geaba dascălul îmi spune, Când ai să mai vii la mine? Unde te-ai ascuns
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
eu locul meu de visare. E același cer. Cerul copilăriei, săgetat de păsări mioape care abia își mai mențin echilibrul. Crengi uscate, în forme din cele mai stranii, atârnă de copaci, închipuind vrăjitori, pitici, balauri și zmei. Ba chiar și Muma Pădurii. Pot să-mi imaginez orice. Doar închipuirea e gratuită. Stau așa mult și bine, mă încarc de ozon, mă golesc de sine. Ce binefacere. Am uitat de toate ofensele. Doar manelele unui grup de tineri, îmi zgârie auzul, scoțându
TABLETĂ ESTIVALĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357549_a_358878]
-
chiar “trebuie”, “e necesar”: “dacă totul cunoaște mișcarea browniană, / dacă totul se comportă ca și când lumea / n-ar fi făcut nimic, / dacă timpul se buclează / ca o aortă, în clopot ... ” Și toate acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma: “lebădă-a misterului”. Ca un
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
necesar”: “dacă totul cunoaște mișcarea browniană, / dacă totul se comportă ca și când lumea / n-ar fi făcut nimic, / dacă timpul se buclează / ca o aortă, în clopot ... ” Și toate acestea pentru că: “În puterea Verbului, / șade Tatăl Cerului, / între Muma Cerbului / și Muma Proverbului - / sens al Curcubeului / peste spuma Eului / și Străduța Laptelui, / lebădă-a misterului, / floarea - „Gura-Leului“ ... (În puterea Verbului ... Iată, rezumat în stil focloric, adevărul că Poezia este coborâtoare din Duh. Remarcăm sintagma: “lebădă-a misterului”. Ca un adevărat patriot, pornind
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
puternice și trezindu-mă din hipnoza în care mă cufundasem, spune cu emfază: „Iapa d-lui colonel Pătrașcu trebuie să fete în câteva zile, și dacă nu ai grijă de ea, mai bine te-mpuști! Tu, la tată-tu și mumă-ta avusăși, oltene, cai?” Ce puteam să-i zic?... Bunicul Dumitru Tetoianu, tată-l mamei, ținea o gloabă de iapă bătrână, fără dinți în gură, Tudora, care era chioară de un ochiul drept, și pe deasupra, săraca... șchiopăta de-i plângeai
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
care oxigenează spiritul. Mai ales acei munți știuți din copilărie, din frumoasa zonă a Bucovinei. Vara, uneori iarna, când vizitez locurile copilăriei mele, reintru într-o stare de bucurie ancestrală, simt acea poezie a muntelui, a pădurilor primitoare ca o mumă, priveliștile mângâietoare ale caselor risipite pe coamele munților locuite din timpuri străvechi. Da, simt nostalgia locurilor natale. Și totuși, parcă nu regret că m-am strămutat cu serviciul și locuința în București, unde se găsesc cele mai bune oportunități de
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
prin acela al alăturării și al adăugirii. Deci mai curând trebuie să gândim că ea conține formele și le include, decât că este goală și le exclude. Această materie care desfășoară ceea ce ea conține contopit, trebuie numită divină, născătoare și mumă a lucrurilor naturale, și chiar natura în întreaga ei substanță.” În tratatul despre „Cauză, principiu și unu”, Bruno îl combate cu argumente pe Aristotel care definea forma ca pe „Primul Principiu acticv care face trecerea de la potență la act”, astfel
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]