694 matches
-
de rubin. Iar mâine Puii păsării cu colț de rubin Ciugulind prin țărână Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș, Care va rămâne o amintire frumoasă” ( ultima poezie a lui Labiș de pe patul de spital) Maria Banuș:„ La spital, din mumia de ghips nu se vedea decât fețișoara lui rotundă, adolescentină, pe care nu știu prin ce minune, suferințele nu o marcaseră.” Mihai Stoian:„„ La spital Labiș mi-a povestit cum s-a consumat accidentul... Îmi aduc aminte că vorbea despre
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > E NOAPTE-N TOATE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 225 din 13 august 2011 Toate Articolele Autorului E noaptea răstignirilor albastre Nimic n-a mai rămas decât mumii Din osatura verbului a fi Și din destinul amintirii noastre Se-ntunecă de ziuă și răcnesc Atâtea toamne alergând nebune Se-mpiedică iubirea mea pe strune Și arborii de verde desfrunzesc De undeva din tainică spovadă Păcatele mai cad peste
E NOAPTE-N TOATE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373119_a_374448]
-
apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fata lumii, O palmă de omăt peste pământ Și pare totul alb că părul mumii Ce-ascunde-n el tăceri că de mormânt... Referință Bibliografica: O palmă de omăt / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2206, Anul VII, 14 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
sus se desfășoară doar abruptul. Alături, la câțiva pași, se află o grotă. Pătru se apropie tiptil și pătrunde înăuntru. Deodată se retrage speriat cu ochii bulbucați. În cavernă, într-un colț, pe o treaptă de stâncă era întinsă o mumie. Auzise de așa ceva, dar nu-și închipuia cum arată în realitate. „Oare chiar mumie să fie? Dacă-i ceva necurat? Un cadavru putrezea și doar scheletul mai rămânea din el.” Îl cercetă cu atenție, dar nu-l atinse. „Trebuie să
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
se apropie tiptil și pătrunde înăuntru. Deodată se retrage speriat cu ochii bulbucați. În cavernă, într-un colț, pe o treaptă de stâncă era întinsă o mumie. Auzise de așa ceva, dar nu-și închipuia cum arată în realitate. „Oare chiar mumie să fie? Dacă-i ceva necurat? Un cadavru putrezea și doar scheletul mai rămânea din el.” Îl cercetă cu atenție, dar nu-l atinse. „Trebuie să anunț preotul de această descoperire. Asta este o minune!” Când să se întoarcă rămase
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
cu noaptea în cap. Dar după cum observi, de data aceasta m-am întors cu traista goală! - Dacă ești întreg la trup, restul nu mai contează! Să stăpânim sănătoși ce avem! - Dar am și noutăți chiar foarte curioase! Am găsit o mumie! - Ceee?... - Un cadavru stafidit! - Schelet poate vrei să zici! - Nu dragă! Pilea i s-a făcut maronie, dar s-a stafidit și s-a lipit de oase! Are și păr pe cap și barbă! - Brrr..., se cutremură Elena. Și nu
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
construirii unei căi de acces. Apoi, odată accesul asigurat, vor studia varianta ridicării unei bisericuțe într-un mod aparte, în conformitate cu ondulațiile și accidentările terenului stâncos. Între timp, preotul Popa Ștefan alergă la Episcopie și aduse Preasfințitului la cunoștință descoperirea acelei mumii în creierul muntelui. Prea Sfinția Sa se minună și rugă preotul satului să intervină pe lângă lucrători să nu denatureze situația existentă până sosește dânsul acolo. Până atunci să construiască o cale de acces. Episcopul recunoscu că acela este un semn Dumnezeiesc și
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Strângându-ne la zâmbete cureaua) Și soarele, pe chipul său de sloi. Degeaba imităm caligrafia Destinului, în vechiul său zapis! Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia, La poarta nopții nu-i nimic de zis, Când din cenușă s-a „născut” mumia Infernului cu iz de Paradis. (din volumul "Suflete de ceară", Editura Armonii Culturale, Adjud, 2016) Referință Bibliografică: ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor
ATINȘI DE FRICI, MAI SCUTURĂM PERDEAUA de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375696_a_377025]
-
inevitabile temeri braț cu incertutiduni; cât de mare poate fi teama, cât de compozită în timp ce diversificată, imaginea și unde o găsim fără a o căuta, mai curând ferindu-ne de ea deși fără scăpare... „Mi-e frică de iarnă/ de mumiile înghețate ale zăpezii/ care ies noaptea/ din umbrele pomilor/ prin cale.// La un pas departe este toamna/ de umbra grasă a nucului/ care se-ntinde cu lenevie/ sub frunzele putrezite din grădină/ care acoperă tainele sub piele// Deoarece primul curent
FIINŢĂ: INIMĂ, SUFLET, LUMINĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375786_a_377115]
-
pierduse demult identitatea imperială, cîntatul Călăreț de aramă, cine din grupul nostru, din milioanele de grupuri care se lăsau fascinate de statuia spăimoasă a lui Piotr Velichii, își imagina că va veni o vreme cînd ea va fi alternativa-șantaj la mumia lui Lenin din mausoleul roșu? Sîntem norocoșii martori, hărăziți de hazard, să asistăm la amurgul unui imperiu, rusesc și sovietic, supus, ca atîtea alte imperii, începutului și sfîrșitului, dinainte scrise, undeva, în stele. Oricum, steaua de pe Kremlin, sub a cărei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui Verdi de a se deplasa la Cairo ca să pregătească și să dirijeze opera era frică să de a călători. El îi scria unui prieten că se teme să se ducă la Cairo deoarece egiptenii ar face din el o mumie. Premieră cu opera Aida de la Cairo, din 24 Decembrie 1871, a fost în mod previzibil un succes enorm, iar Verdi a primit în absență, titlul de Comandant al Ordinului Otoman. Încă din Septembrie 1871 Verdi își îndreptase atenția asupra producției
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
bisericii Angliei? Shelley, ateul, nu mai avea nici măcar siguranța exilului. Liberalismul ideilor, care strălucise ca o rază a inteligenței celor mai iluștri bărbați din această țară deasupra fariseismului Înalt, a convenționalismului Înghețat și mincinos, nu a luminat decât fulgurant, căci mumia sentimentului religios și formalismul au continuat să domnească din străfundul mormântului lor Îmbătrânit. Totul s-a Încheiat, iar societatea aceea frumoasă, al cărei idol fusese Brummell, a murit, pentru că el Îi fusese doar expresia celor lumești, a relațiilor de pur
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a împins într-un sac mare de pănură. „Am să-l îngrop, a mormăit el. Noi nu suntem tătări, totuși...” Și trebuia să intri în izbele din iadul acela liniștit ca să descoperi că bătrâna care scruta ulița prin geam era mumia unei fete moarte cu câteva săptămâni în urmă, așezată în fața ferestrei cu speranța deșartă de a fi salvată. Charlotte a părăsit misiunea de îndată ce s-a întors la Moscova. Ieșind de la hotel, s-a cufundat în mulțimea pestriță de pe stradă și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mă strâmb: un sân gol, flasc, sânul mort al unei bătrâne bețivane văzute de mine într-o zi la gară. Am clătinat din cap pentru a scăpa de priveliștea dezgustătoare. Trebuia deci să mă mulțumesc cu muzeul acela populat de mumii, cu figuri de ceară purtând etichete: „Trei cochete”, „Președintele Faure și iubita lui”, „Ostaș bătrân într-un sat din nord”... Am închis la loc cufărul. Sprijinindu-mă în coate de balustrada balconului, mi-am lăsat privirea să rătăcească în auriul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Vei fi erou... Pe scaun de simți cumcă te clatini Tu ia ochii mulțimei cu stranii nouă datini Și din Apus adună sofiști cu bărbi boite Ca neamului să-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el icoane șterse cu fețele pătate Sânt visurile mândre ce le-am avut odată... Cari ca vechi icoane din zilele bătrâne Arătau visuri mândre doară din ceri venite, Ci-n sufletu-mi acuma stau stinse și urâte, Coprind încă ca mumii iconostasul lor Până ce vîntul-moarte le-a mormînta-n ruină, În ruina pustie a capului meu nins De vreme. - Altarul de-o pală rază-ncins E inima mea tristă, încinsă de durere, Vergina care, moartă, stă-ntinsă în tăcere E-amorul ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
I. Brătianu prototipul tuturor figurinelor rânduite pe banca ministerială. D. I. Brătianu, 155 {EminescuOpXIII 156} care preferă atât de mult pe miniștrii necaracterizați, pe cei cari nu răsar c-un lat de deget asupra lui, ar trebui să-și procure șase mumii din Egipet - trebuie să fie ieftene de la arabi încoace - și să le numească miniștri. Ar avea folosul unei mai mari stabilități a cabinetelor. O mașină de iscălituri pusă în mișcare de un curent electromagnetic ar furniza zilnic cele câteva sute
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe toate icoanele Orientului. Aceste chipuri artistul nu are voie să le schimbe și pe când tablourile din Roma și Florența, chiar cele adânc religioase, sunt reproducerea omului în cele mai nobile forme ale existenței lui, icoanele orientale rămân reproducerea unor mumii și schelete, cari au mult asemănare cu chipurile țepene și convenționale din zugrăviturile străvechi ale egiptenilor. În ele nu e artă, e manieră. D. A. Beldiman fiul e un om cu cultură modernă; d-sa e un produs al civilizației germane
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împărat, primise o informare din partea garnizoanei sale staționate pe Vechea Terra în care se spunea că serviciile vamale orbitale reușiseră să confiște, în numai șase luni, 415 degete ale Sfântului Augustin, 1943 de dinți, 72 de mâini și chiar trei mumii bărbătești intacte, toate pretinse a fi ale Sfântului Augustin. Tot ceea ce spera acum Kasser era că, fiind în concurența unii cu alții, contrabandiștii să ofere în schimbul australului moaște adevărate. Ca de obicei, Mos nu era foarte încîntat de un asemenea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
comunității, prin stimularea prezenței în continuare în preajmă a sufletelor acestora. În Egiptul antic, faraonul, considerat zeu și prin urmare benefic pentru comunitate , era îmbălsămat, păstrând astfel corpul eteric, Ka, în preajmă; mai mult, prin plasarea într’o piramidă a mumiei sau (măcar a) statuii faraonului se sconta pe amplificarea efectului urmărit . Același lucru se făcea și cu zeificata (ca Bastet) pisică...</footnote>. II.3.1.2. Principiile hiperfizice Principiile omului discutate până acum constituie principii de natură fizică, manifestându-se
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
culori ale spectrului vibrează în armonie cu cele șapte principii ale omului (v. fig. II.3, n.n.), astfel că predominarea unei anumite culori în jurul omului are o influență directă asupra corpului său astral ”. Dacă ne reamintim faptul că egiptenii adăugau mumiei faraonului </footnote> (v. nota 30) și o statuie a acestuia care să ofere corpurilor eteric și astral, într’un cuvânt ka, un suport material în cazul distrugerii mumiei , deci păstrarea influenței benefice a faraonului (v. nota 30) (în fond, faraonul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
directă asupra corpului său astral ”. Dacă ne reamintim faptul că egiptenii adăugau mumiei faraonului </footnote> (v. nota 30) și o statuie a acestuia care să ofere corpurilor eteric și astral, într’un cuvânt ka, un suport material în cazul distrugerii mumiei , deci păstrarea influenței benefice a faraonului (v. nota 30) (în fond, faraonul nu era un om de rând, ci un inițiat) și dacă extrapolăm acest fapt la cazul statuii unui zeu, vom constata că, conform aceluiași principiu holografic (v. și
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
președinte își imagina, probabil, că a fi ales înseamnă recunoașterea meritelor proprii, un referendum prin care i se certifica excepționalitatea. Numai așa se explică de ce dl. Constantinescu se comportă de parcă următoarea etapă a vieții sale ar fi îmbălsămarea și plasarea mumiei prezidențiale într-un mausoleu al societății civile. Or, lucrurile au stat exact pe dos. Dl. Constantinescu a fost ales în numele promisiunilor (majoritar mincinoase) că va transforma destinul mizer al României într-unul demn, că va evacua din încăperile îmbâcsite de
O propunere: desființarea președinției! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17171_a_18496]
-
1982, 1 174; Grigurcu, Peisaj, II, 366-369; Țeposu, Istoria, 184-185; Ștefan Borbély, Ion Simuț, ECH, 1994, 1-3; Alex. Ștefănescu, Prima carte despre literatura română în timpul comunismului, RL, 1994, 19; Tania Radu, A te grăbi încet, LAI, 1994, 20; Nicolae Manolescu, Mumie sau realitate vie?, RL, 1994, 22; Alex. Ștefănescu, Fără jumătăți de măsură, RL, 1994, 22; Ioana Pârvulescu, O carte pripită, RL, 1994, 22; Eugen Negrici, Respiro, RL, 1994, 24; Ștefan Borbély, Echinoxiștii, APF, 1994, 8-9; Al. Dobrescu, „Incursiuni în literatura
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
nefacultativă, iar panismul blagian e înlocuit de un tracism în descendența lui Ion Gheorghe, versurile abundă în elemente autohtone (istorice, folclorice sau fanteziste), iar imaginarul capătă o tentă etnică: „Buerebista, fior de baltag/ Astru în veșnic meleag/ Rază în cântecul mumii/ Magnet printre secolii lumii// Buerebista, încă o dată/ Semn crud și în sâmbure demn/ În arbori curați se arată/ În frunze smulse din lemn”. Tot de această etapă țin și versurile de conjunctură, intens marcate ideologic, din Partidul și Poetul (1977
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]