501,047 matches
-
uimire, însă, creștea în ea ca o bucurie ciudată care o însuflețea, o făcea de nerecunoscut chiar ei însăși, fără să-și dea seama de unde îi vine această schimbare neașteptată." Ana se calmează lucrând. Nu se plânge niciodată de oboseală, munca e liniștitoare. Ana își topește în efortul pentru binele colectiv energia, ea își defulează frustrările în muncă. Sau dacă nu defulează frustrări, se poate spune că-și sublimează libidoul în prelucrarea bumbacului, tot spre binele colectiv. Filatura este un stup
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
ei însăși, fără să-și dea seama de unde îi vine această schimbare neașteptată." Ana se calmează lucrând. Nu se plânge niciodată de oboseală, munca e liniștitoare. Ana își topește în efortul pentru binele colectiv energia, ea își defulează frustrările în muncă. Sau dacă nu defulează frustrări, se poate spune că-și sublimează libidoul în prelucrarea bumbacului, tot spre binele colectiv. Filatura este un stup bine organizat de muncitoare entuziaste, femei angajate în procesul de producție pentru care lucrul are o finalitate
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
autointituleze "God's own country", într-un delir de identificare, tot astfel, comunistul este fiu iubit Partidului cu autoritate metafizică. Această femeie excepțională înțelege să lucreze nu doar din datorie, ci din simț estetic, are o percepție de artist asupra muncii, bumbacul e sensul vieții și obiect al contemplației: "Începu să-i spună repede, aprinzându-se, cum mai întâi baloturile trec la fărâmițat, pe urmă la bătut, pe urmă iar la bătut, la scărmănat, la curățat, apoi la prima mașină care
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
altruism. Din păcate îi lipsește simțul critic, și în politică, și la bărbați. Însă acest defect e compensat de multiplele calități: ea are capacitate empatică (cât p-aci să țipe atunci când colhoznica din film era împușcată) își sublimează libidoul în muncă și beție a cunoașterii și se dedică aproapelui cu toată ființa, întorcându-i și obrazul celălalt (la propriu), până când e scoasă din beznă și învățată că-și poate crește și singură copilul, că există și divorț. Astfel ea participă în
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
filmată, libertatea este treptata cucerire a importanței propriului eu, în sensul imanent, departe de obscurele idei ale creștinismului asupra smereniei. Libertatea este dreptul la orgoliu, la ignorarea celuilalt, de la care nu demult primea pumni. Un alt exemplu de misticism al muncii este cel al Auricăi Muscan, ucenicia Anei Roșculeț: ea este un exemplu de performanțe fără precedent, e un fel de apostoliță a depășirii normelor. Ea demonstrează, încă o dată, că femeia comunistă se poate autodepăși, că poate atinge performanțe paranormale, că
Femei, comunism, psihanaliză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14598_a_15923]
-
Germania, Austria, Grecia, Austria, Israel și altele. Urmărind luările de cuvânt pline de patetism, am fost impresionat de acțiunea temerară a organizatorilor naivi, care nu și-au pus Întrebările capitale: Îi chemăm, dar ce facem cu ei? Ce locuri de muncă le oferim și de unde le asigurăm lefuri rezonabile, similare cu salariile din statele unde s-au stabilit? Suflând În trompeta demagogiei electorale, chiar politicienii de stânga s-au angajat În problema repatrierii milioanelor de emigranți români, oferindu-le o primă
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
românii, nu ne ajutăm. Ne sfidăm, ne repudiem, În comparație cu alte popoare ai căror muritori șiau făcut un rost. Am venit pe continentul fericirii și al tuturor posibilităților, ademeniți de superbele oferte canadiene, care promiteau luna de pe cer, inclusiv locuri de muncă, variate și multe. Chemările tentante aveau menirea de a atrage mințile luminate, populația fiind redusă, atât ca număr, cât și ceva mai sus. Ajungând aici, În urma unor cheltuieli exorbitante, am găsit aniteza. Șomajul este oferit cu generozitate și xenofobia cu
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
ș.a. Dincolo de toate acestea, un lucru merită toată considerația noastră: textele publicate după cele mai vechi versiuni românești (multe din ele inedite) sunt însoțite de ample studii menite să clarifice delicatele și numeroasele aspecte de ordin filologic și lingvistic. Pentru munca de cercetare, colectivul de specialiști de la institut merită toată lauda.
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
că intuia cu atîta claritate ce se petrece în capul prim-ministrului că nu putea să-i prezinte opinia decît dojenindu-l un pic" (Cursă pe contrasens; p. 158 ). La rîndul său, Răsvan Popescu, întors acasă după o zi de muncă, la 7 iunie 1998, pune mîna pe jurnal și își pictează șeful de care abia s-a despărțit: "Nu-i deloc simplu să-l descriu pe Radu Vasile. Rar am văzut așa un cocktail: băiat bun și în același timp
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
mai mult, ca o biografie "exterioară", precum cea a lui McLynn, să îmbogățească spectaculos și decisiv sursele despre Jung, inclusiv pe latura interpretărilor cu tentă abisală. N-am putut scăpa totuși, citind această biografie, de senzația - ușor neplăcută aici - a muncii de popularizare. Cartea se situează (destul de straniu, prin contrast cu nivelul bun de informare) la jumătatea drumului dintre o broșură și o lucrare de specialitate. Aș fi apreciat foarte mult un aparat de note și un spirit mai analitic; dacă
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
se merge doar de Anul Nou... In ce cla-să ești? Du-te la școală, învață! Nu-ți dau că-i bei. Nici la cimitir nu lăsați oamenii-n pace? Minți! Da bilet de tren ai ? Mă deranjezi. Du-te la muncă, uite ce zdravăn ești! Nu vezi că-i curat, ce faceți, îmi spălați parbrizul la fiecare stop? Sînt prost dispus! Săptămîna viitoare, cînd iau salariul. Mergeți în Franța, că vă dă la televizor! Metodele de mai sus trebuie utilizate cu
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
căci așa se numea fata, se dovedi un învățăcel desăvîrșit, iar zilele cînd se petrecuse nenorocirea cu santura cu coarde încinse fură repede uitate. Aruncă instrumentul pentru totdeauna, la fel cum Leandru cam tot pe atunci părăsise chirigia, sătul de munca aceea și prea plin de atîta frică și de banii cîștigați. Treptat Despina își însuși ritmul lui la mîncat, preluîndu-i cu spor vorbirea și mersul, învăță să-și folosească ochii cu repeziciunea amețitoare pe care el o folosea și erau
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
motivată ca regizorii importanți să fie atrași spre un spațiu unde artiștii își doresc să se întîmple, iarăși, ceva. Și cred, în acest sens, că spectacolul lui Măniuțiu este de bun augur, el ridică ștacheta lucrului regizorului cu actorul, al muncii în echipă, într-un timp precis stabilit, într-un ritm extrem de solicitant, reactualizează în limbajul teatral ideea performanței sau ce înseamnă să tinzi spre ea și, oricum, să te pregătești pentru ea. Mihai Măniuțiu nu a venit cu o propunere
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
moarte/ Ne dădeau scrumbii sărate./ Apa ne lipsea de tot,/ Ne lua gura foc./ Cu fiecare clipă a luptat/ De ortul popii nu l-a dat./ Păduchii îi aduna cu pumnii/ În mizerie îi țineau nebunii,/ Erau considerați animale de muncă,/ Ca bine ei s-o ducă./ Îi îngropau de vii/ Pe prizonierii pirpirii./ Ivan Crivină oftează,/ Fața i se crispează/ Căci cumplite amintiri îi vin,/ pe când în lagăr trăia în chin./ Unii prizonieri ajunse canibali,/ Deveniseră oameni anormali,/ Pâinea rușilor
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14023_a_15348]
-
de amănunte, pe lîngă că sînt inerente într-un asemenea Dicționar, sînt, poate, discutabile și nu pot întuneca în nici un fel calitatea sa cu totul deosebită. Excelentul Dicționar alcătuit sub conducerea și, mai ales, ivit aproape în întregime din intensa muncă personală a profesoarei Libuëe Valentová, se impune prin informație, prin rigoare, prin efortul de a sintetiza și reprezintă un model de urmat. Cum prezența scriitorilor români în dicționarele din alte țări este ( extrem de) redusă, n-ar fi necesar să se
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
teatru și cronici dramatice, cronici și eseuri literare, altele social-politice, interviuri, memorialistică. Texte extraordinar definite de viață, aduse la lumină din adâncurile masivului de bogăție somnolentă, în care se mențin încă ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când au apărut primele volume ale seriei de opere, la care mai adaugă - respectându-i toate datele atelierului său de muncă - cinci ani de pregătire a acestora, "inclusiv repetiția generală
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
ziarele vechi, depozitate în marile biblioteci. Privindu-și îndărăt munca și socotind, de la data scrierii Cuvântului înainte, 34 de ani de când au apărut primele volume ale seriei de opere, la care mai adaugă - respectându-i toate datele atelierului său de muncă - cinci ani de pregătire a acestora, "inclusiv repetiția generală din 1965, soldată cu publicarea integrală a nuvelisticii rebreiene, în Biblioteca pentru toți", totul este pus de Niculae Gheran sub semnul bucuriei săvârșirii și al excesului. Dar tot el continuă, cu
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]
-
o carte în mână, spre vie, spre pădure, spre parc. Așa de vreo 35 de ani", își nota în jurnalul său un intelectual căruia i se spunea că este uneori arogant, pe când, de fapt, el se considera un robit al muncii și un mare timid. La senectute, când a-ți întocmi un bilanț poate să însemne și un act de exorcizare încă mai mult decât sfidarea neantului, jurnalul din celelalte vârste servește, resuscitant, prin prospețimea datelor, pentru că un autor de monografii
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
șansa ca, pe structura unei robuste personalități, să se poată, totuși, forma, în contactul cu mentori, precum G. Călinescu, Tudor Vianu, iar la maturitate, să lucreze alături de Vladimir Streinu, de Dinu Pillat. Povestea vârstelor lui creditează o dată mai mult virituțile muncii neabătute, a calității de îndurare, a științei de a nu dispera, când totul pare pierdut și a te reface, când zile mai bune se înfiripă. În cursul unor grele încercări, cu sobrietate narate, salvarea a venit din moștenirea genetică a
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
din cinematografie; dacă filme cu buget privat s-au mai făcut la noi (primul a fost Șobolanii roșii, al lui Florin Codre, la începutul anilor '90), acest 3 păzește e primul "fără buget", realizat, adică, din contribuția benevolă și din munca voluntară a peste 150 de oameni! Mai mult de atît nu se poate! (mai mult nu de 150, evident, ci mai mult pe drumul inventivității întru supraviețuire, într-o cinematografie săracă și debusolată). Ovidiu Georgescu e primul regizor român care
Taximetrist: Ovidiu Georgescu by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14091_a_15416]
-
are loc după căderea Cortinei de Fier, în pofida faptului că analiștii consideră emigrația politică românească drept lipsită în prezent de motivație: "Mulți din cei care au venit în SUA în ultimii zece ani la studii, sau cu un contract de muncă temporar, sau pur și simplu în vizită, se încăpățînează să rămînă. Este aproape imposibil să se stopeze această avalanșă de nou veniți. În America vin aproximativ 2 milioane de imigranți legali sau ilegali, în fiecare an, în timp ce rata șomajului rămîne
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
literară" nr. 25 din 26 iunie 2002, putem citi, de pildă, următoarea frază: "Dar vine, iată, dl. St. B. și afirmă rituos (subl. m. C. G.) că, după 1989, o dată cu impunerea postmodernismului, criticii foiletoniști de ieri nu mai au obiectul muncii". Articolul din care am citat poartă semnătura profesorului universitar Nicolae Manolescu. În alt număr al aceleiași reviste, 4 din 29 ianuarie 2003, pe ultima pagină, la "Revista revistelor" (semnată Cronicar) citim: În același număr al ziarului [...] dl. S. D. afirmă rituos
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
nici de Caragiale n-a avut timp să audă. Un cetățean turmentat de la Terasa Paharnicului: "Caragiale? Hai că ești simpatic! E scriitor, nene. Dai o vodcă, îți spun și cum se ducea la Veronica..." În fine, un june corupt de munca în Italia: "Poa' să fie și anu' mamei lu' Caragiale! Nu-mi foșnești mie Caragiale, mie foșnește-mi niște parai sau euro, că pe-astea le citesc din prima..." Atenție bancheri de la BNR! V-ați gîndit să-l imprimați pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14099_a_15424]
-
că o Românie (nu "curată", nu "prosperă", nu "democratică", ci pur și simplu o Românie) nu poate supraviețui decât după ce va fi fost curățată de microbii sereistimii. Comentam împreună cu un vechi prieten, ajuns, printr-o ciudățenie a sorții, ins cu "munci de răspundere" în P.S.D., întreaga tărășenie. Acolo unde eu vedeam ticăloșie, el vedea subtilitate și chiar bună-credință. În plus", a adăugat el, "noi nu suntem sârbii. Ne mai scuipăm, ne mai înjurăm, mai punem mâna pe ciomag, dar nu ajungem
Mălaiul rânced al Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14101_a_15426]
-
rezervate drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor. Printre acestea, un loc important îl ocupă textele rezervate dreptului la identitate, libertății conștiinței, libertății de exprimare, dreptului la informație, dreptului la învățătură, dreptului la ocrotirea sănătății, dreptului la protecția socială a muncii etc. Dacă facem însă abstracție de art. 6, în care persoanelor aparținând minorităților naționale le este recunoscut și garantat dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase, cuvântul cultură nu și-a mai găsit nici
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]