57,452 matches
-
de-a haiducii, să simuleze că este călare pe cai și să facă năzdrăvănii ca aceștia. Pe Roland îl întâlnise într-o drumeție, în primul an după terminarea facultății, când era în stagiatură, la Universitate. Era prima ei incursiune pe munte și una foarte periculoasă. Apariția lui Roland și cooptarea lui în grup a fost salvarea ei. Dacă bărbatul nu ar fi apărut în gara din Brașov, exact în momentul când pleca trenul și dacă nu ar fi acceptat invitația prietenilor
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
când pleca trenul și dacă nu ar fi acceptat invitația prietenilor săi, excursia ar fi avut cu siguranță un final tragic. Roland a urmat-o permanent pe Cornelia, pe traseul montan, culegându-i flori. Atunci când pe înaltele creste înzăpezite, ale munților Bucegi, ea a alunecat în prăpastie, bărbatul a venit și el în urma ei. De fapt, a căzut și el. Reacțiile lui Roland au determinat-o pe Cornelia să lupte, să încerce să scape cu viață. Și a reușit foarte ușor
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
Transilvaniei, prin peștera Merești, din Valea Vârghișului și astfel au fondat cele șapte cetăți săsești. Vărghiș este o localitate din județul Covasna, unde, în mod bizar, se pare că există un fel de intrare sau ieșire, naturală. Cheile Vârghiș din Munții Harghita sunt cu o trecere strâmtă, lungă de trei kilometri, cu peste șaizeci de peșteri, explică Roland. -Oare, pe acolo, au venit copiii din Hameln? Există surse care indică faptul că locul ar fi în Brașov. Să-l găsim noi
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
pădurilor. Mergeau de luni de zile și tuturor li se părea că destinația a devenit o fata Morgana, la care numai visau. -Nu vă pierdeți speranța! Vom ajunge curând, îi încuraja fluierarul. Și, într-o zi, miracolul se îndeplini. Străbătură munți și văi, ape și dealuri și ajunseră într-o depresiune liniștită, împădurită. Apăru imediat și o cetate maiestuoasă. Știau acum, că mâncarea nu le va lipsi, că erau salvați. Ajunseseră la destinație și aici le va fi casa. - Am ajuns
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
ca pruncul ce la sân e alăptat... Zorile venit-au line, pe obraz mi s-au oprit Ochii i-am deschis, și-n grabă, la gându-mi s-au îndreptat. Ce minune colorată i-a luat locul sortit! Fluturi, flori, munți cu izvoare, cine oare, le-a pictat? Am atins, cu mâna, rama, gândul mi l-am mângâiat I-am dat drumu-n libertate, peste lume să presare Bucurie și... speranță, chiar și-n sufletu-ntristat, Visele să-i fie line, inima
AM PUS GÂNDUL ÎNTR-O RAMĂ... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1435867276.html [Corola-blog/BlogPost/343292_a_344621]
-
și interesanta conferință a urmat un recital de poezii adecavat, momentului susținut de poeții:Aurel Chira, Emil Tătar, Ioan Nemeș, Emilia Tudose, Aurel Sfârlea, Al.Florin Țene. Maria Racolțea, și Doina Mărghitaș care a citit un text intitulat ” Amintiri din Muntele Vlădesei “. Ședința s-a încheiat cu dezbateri pe marginea celor citite. Viitoarea ședință va avea loc miercuri, 18 decembrie, orele 11, la Centrul de Zi pentru Vârstnici nr.2. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: La Cenaclul VASILE SAV / Al Florin
LA CENACLUL VASILE SAV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/La_cenaclul_vasile_sav_al_florin_tene_1385559356.html [Corola-blog/BlogPost/344542_a_345871]
-
cea sobornica și apostolica. CAPITOLUL 80 DESPRE IZVORUL DAT DE DUMNEZEU FRAȚILOR DIN MĂNĂSTIREA SCOPELOS LA RUGACIUNIELE AVVEI TEODOSIE Am ajuns la Scopelos la mănăstirea lui avva Teodosie. Între orașul Seleucia de pe continent și orașul Rosos al Ciliciei este un munte. Părinții acestei mănăstiri ne-au dus deasupra mănăstirii că la o aruncătura de săgeată. Acolo ne-au arătat un izvor spunându-ne: Avem acest izvor foarte frumos și mare de la Dumnezeu. Nu-i un izvor natural, ci ne este dăruit
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1381544469.html [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
rigola de la marginea acestuia (obligație prin lege, iar curtea noastră era cam de vreo 50 de metri lățime) și multe alte treburi de făcut... Îmi plăcea grozav de mult când venea vremea de cules a porumbului. Parcă ne ascundeam în munții de foi unii de alții și aruncam printre ei știuleții curățați, țintind coșurile mari de nuiele până le umpleam. Tata le ridica pe umăr, unul câte unul, urca pe scara de la pătul și le golea acolo pentru a ni le
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
cum speră să devină Clujul în 2020, trebuie ca întregul județ să poarte amprenta unei zone turistice de nivel european. TURISM RURAL MONTAN O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
trăda accentul și câte un cuvânt stâlcit. De unde veniți? am insistat eu, ca să aflu că, de fapt era elvețian, dar el se socotea, după 10 ani de ședere în România , dintre care șapte ani la Cluj-Napoca și 3 ani la munte, în județul Cluj, „de-al casei”. L-am întrebat apoi, de ce a plecat din Elveția. Răspunsul a fost uluitor: Unde mai găsești în Europa, o zonă atât de frumoasă, nepoluată și cu terenuri atât de ieftine? În Elveția o casă
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
din două cascade, care pe timp de iarnă transformă pereții ei stâncoși în gheață, un minunat loc de escaladare pentru pasionații acestui sport. Și mă întreb, dacă cele câteva familii de elvețieni, care își fac sau și-au făcut în munții din inima Transilvaniei, pensiuni și case de locuit, învățând traseele turistice, pentru a fi ghizii oaspeților, a turiștilor ce vin aici, nu pot să ne învețe să facem turism și afaceri, ca în Elveția? Transilvania ar putea să devină, o
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
din centrul capitalei, povățuind duhovnicește multă lume, alături de un alt mare duhovnic - Părintele Arhimandrit și Stareț Sofian Boghiu. Din anul 2000, Părintele Adrian Făgețeanu s-a reîntors din nou la Sfânta Mănăstire Lainici, căutând de data aceasta liniștea isihiei pe Muntele Gropu, la Schitul Locurele. Referindu-ne acum, la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui Adrian Făgețeanu, pe lângă cele deja enumerate și menționate mai sus, vom remarca și reține că înfrânarea și puterea rugăciunii le sunt date tuturor oamenilor. Dacă
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
inert, Spațiul incomensurabil, Și materia deșert, Totul, un infern durabil, Din neant, un punct ciudat, Într-un stil nedat pe față, Să facă s-a apucat, Apă, foc, lumină, viață... Din bizara-i închistare, Existentă fără sens, A iscat și munți și mare, Miracol și Univers. Dar ciudata-i transformare Ce uimește privitorul A rămas sub o mirare: Cine i-a fost creatorul!? Referință Bibliografică: UN PUNCT CIUDAT / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1871, Anul VI, 14
UN PUNCT CIUDAT de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1455420882.html [Corola-blog/BlogPost/373719_a_375048]
-
secundele în pasta aceasta de pași nici umbra pe palme nu ne-a luat 23-mai 2016 cluj PE DEGETELE UMBREI fug picioarele pe drum drumul fuge înapoi nu se alătură nicicum nici dorințelor din noi fuge umbra drumul zboară peste munți și peste văi numai gândul ne măsoară printr-o ramură de clăi umblă ziua pe perete cu privirile-n tavan poftind doar umbrele drepte și coralii de mărgean iar pe degetele umbrei timpul iată înflorește până-n dosul stins al curbei
CU UMBRA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466172520.html [Corola-blog/BlogPost/373601_a_374930]
-
să știe și Cantemiristele cine le făcuse onoarea să le intre în viață ș.a.m.d. Răcoarea nopții le făcu bine în parcarea OMV-ului. Nu vrură nici pere, nici altceva să-ngurgiteze. Pupară, culmea, toate țâța ulciorului cu apă de munte, neomițând aprecieri laudative și gălăgioase. Restul drumului avusei liniște. Câteșitrele puicuțele moțăiau. Mașina din spate se ținea de mine docilă. Din când în când, e drept, mai primeam avertizări prin faruri, ca și când Lili m-ar fi somat să nu-mi
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
s-o fac, dar de fiecare dată când loveam cu toporul în tocător, nu știu cum Dumnezeu făcea că mereu ... VIII. OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V), de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. V Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, și mai este încă, un eveniment important în viața loviștenilor. În fiecare an era bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi și pe fiul lui, Dumitrică al Costii: toată lumea voia să-și dea oile la
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să-și dea oile la stâna lor din Vemeșoaia, fiindcă li se dusese vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai puține oi din cauza vremii rele sau a atacurilor urșilor ori lupilor, fiindcă nu erau lacomi și întotdeauna angajau ajutoare sufici- ente și se îngrijeau să aibă ... Citește mai mult Urcatul oilor la munte pe 1 iunie era, și mai este încă, un eveniment important în viața loviștenilor. În fiecare an era bătaie pe bătrânul Dumitru Costea, iar mai apoi și pe fiul lui, Dumitrică al Costii: toată lumea voia să-și dea oile la
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
să-și dea oile la stâna lor din Vemeșoaia, fiindcă li se dusese vestea de cinstiți ce erau - ei făceau cea mai bună brânză de burduf din toată Loviștea, iar în fiecare an, la 1 septembrie, când coborau oile de la munte, dădeau și cea mai mare cantitate din ea pe cap de oaie plecătoare; în plus, oile erau bine îngrijite, pășunile din Galbena și Vemeșoaia fiind cele mai bune, cu izvoare la tot pasul, iar lor li se prăpădeau cele mai
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
cu carton gudronat. Își ... XXIII. VLĂDUȚ, de Marian Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015. În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În fiecare an
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... Citește mai mult În fiecare an, la 1 iunie, în viața loviștenilor are loc un important eveniment, vechi de sute de ani: urcatul oilor la munte. Atunci, prin punerea în comun a oilor mai multor săteni, fiecare având semnul său specific la urechea fiecărei oi din turma sa, se constituie stânile formate din câte 500-1000 de oi. Stânile astfel formate sunt conduse fiecare de câte un
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
de câte un baci având în subordine mai mulți ciobani și ajutoare de ciobani, de obicei copii sau tineri, rude ale baciului ori ale ciobanilor, dornici să învețe „meserie” și să câștige un ban pe timpul verii. Locurile de pășunat din munte și amplasamentul fiecărei stâni sunt și ele stabilite din moși strămoși fiindcă băcia în Țara Loviștei este o meserie care se transmite din tată-n fiu, iar fiecare stână poartă numele baciului respectiv, de ... XXIV. CĂINȚA HOȚULUI, de Marian Pătrașcu
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
stigmatizează pe ”afaceriștii nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice decât piatra și amnarul/ Apărau pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
nesimțiți” și visează ca viitorul să aducă bogăție în patria sa. În poemul ”Mamele noastre”, ne întâmpinăm cu mesaje pline de viață și metafore frumoase cu brațele mamelor care poartă speranțele ca vulturii când zboară peste zăpada munților: ”Zâne de munte/ Mai puternice decât piatra și amnarul/ Apărau pragul casei/ Iubind faima Albaniei”. Versurile acestui volum radiază speranța de viață, perspectivă și mândrie. În fine, merită adăugat faptul că în versurile lui Gani Pllana se simte mireasma zilelor și nopților de
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1477730082.html [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]