2,822 matches
-
Autorului C I O C Â R L I A A-nverzit din nou câmpia, și decoru-i minunat, Dar nu cântă ciocârlia, cum cânta la noi în sat Și la margini de pădure, pe sub bolțile de fagi, Peste tufele de mure, trilul ciocârliei dragi, Toarnă farmece-n simțire, îți mângâie lin auzul Și cobori în amintire, cum treceai tu, ca ursuzul, Prin așa concert în pace, în aer îmbălsămat, Ciocârlia nu mai tace din zori până pe-nserat Și. . .pierduți în simfonia
CIOCÂRLIA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365535_a_366864]
-
robust Colacii și prăjitura! Măriuță spune-ți gândul, Nu te implica în vise Ci primește jurământul Ca în Sfintele cărți scrise... Marioară lasă gânduri Și ridică capul sus, Urare-i citind în rânduri Blând omagiu azi adus... Mariana ochi ca mura Pregătește-te că-i foc, Ziua ta, să-ți sărut gura Și-n amor să ai noroc! Mery dragă, La mulți ani! Bucurii să ai cu carul La ce vrei și la mulți bani, Și noroc să-ți fie harul
SFÂNTA MARIA de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365198_a_366527]
-
nr. 1744 din 10 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului CHIAR CĂ VINE TOAMNA IAR Chiar că vine toamna iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele pe jos pierdute, Și stricate, viermuite, Frigul parcă le-a mușcat. Numai
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
toamna iar, Frunze galbene și rupte, Pe aleile umplute, Și cu ghindele căzute, Colo jos pe trotuar. M-am dus iară la murar, Murele sunt vestejite, Și de frunze părăsite, Țepii n-au să te invite, Să te-nfrupți din mure iar. Mărul parcă s-a-ntristat, Frunzele-i sunt zdrențuite, Fructele pe jos pierdute, Și stricate, viermuite, Frigul parcă le-a mușcat. Numai cîte-o rază trist, Loc își face printre ramuri, Iară vîntul bate-n geamuri, Umbrele trecînd în valuri
CHIAR CA VINE TOAMNA IAR de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365285_a_366614]
-
21 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poeyie de Al.Florin ȚENE Drum prin ploaie Norii s-au așezat căciulă peste sat, Casele s-au ascuns în pădure, Acolo au prins rădăcini,n-au mai plecat Au rămas de straje la mure. Vitele pasc ploaia prin iarbă, În cer se-așează fânul în snop Împrăștiind peste lume iz de nalbă Când tremur pentru tine ca un plop. Alergăm împreună printre picături de ploaie Ca un dans ce-l dăruim acum Zilei ce
DRUM PRIN PLOAIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366595_a_367924]
-
le poate oferi tehnica nouă. A doua povestire, intitulată cât se poate de sugestiv, “Făt-Frumos”, are ca protagoniști aceeași copii: Tudor, Andreea, Viorel și Alexandra și ca loc de desfășurare Dealul Mușculeștilor, cu păduri de stejari și aluni, poienițe cu mure negre și flori de toate culorile și miresmele, un fel de rai care se desfășoară în toată splendoarea. Un pui de căprioară care are un picior rănit, ne duce direct cu gândul la fermecătoarele povești ale lui Emil Gîrleanu sau
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
atâta-mperechere și împreunare Tu ai ieșit tâlhar de drumul mare. Na! ține o țigare! Tinca e proaspătă ca florile din coșul de la șold. „Făptura” ei „împărătească” e de o frumusețe frustă, sălbatecă, cu „ carnea de abanos” și „sânul ca mura”. „Florile de mucigai” sunt compuse cu o artă savantă și populară, dintr-o strălucitoare sinteză de pitoresc și tragic, străbătute de un fior liric inconfundabil. Arghezi își prezintă modelele cu gesturile și limbajul adecvate. Găsim la el violențe lexicale, formule
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
confluența râurilor. Nisiparnițele mici le frigeam cu untură și întingeam pâinea în tigaie și mâncam. - Interesant, așa făceam si noi - dar le mai numeam si fâțe. Vă plăcea să vă duceți pe deal ? FS: Ne duceam pe Dealul Craiovei după mure prin „Rugii Popii” (așa se numeau). Găseam și fragi sălbatici. Dealurile erau pline cu vii. Am locuit într-o zonă viticolă. Toamna, după culesul viilor, mă duceam cu amicul de clasă, Chesa, în via altoită a lu' Lisandru sau la
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Acasă > Stihuri > Tonalități > SUBLIM DE CERNITE VORBE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului plonjează dureri de copil pe-nserat se coc prin mure seve de purtat la sân de mere se-ncrețește coaja copacilor se -aud canturi de cocor de zbor peste pletele caselor noastre distruse la ultima înfățișare copiii cuvintele mele pribege sublime pete și plete la plecare alb cernit e tonul
SUBLIM DE CERNITE VORBE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366119_a_367448]
-
sau universală care și-au scrijelit numele pe copaci, pereții unor peșteri, pe diverse pietre. Dar acest cireș va dăinui pe tot parcursul românului și va fi martorul poveștii de dragoste dintre Firu și Zina și povestea de prietenie dintre Mura și Eva. Românul este alcătuit din mai multe povestiri care se leagă între ele. Autoarea conturează fiecare personaj în parte. Firu este un flăcău sănătos, harnic și ambițios: își construiește o casă ajutat de rude, prieteni, vecini ca să fie în
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
desprinsa parcă din lumea fantastică, Zina fiind “o zână bună, frumoasa și veselă, care îl strigă pe nume și îl îndemna să vină după ea, să o prindă”...Acesta pleacă la război tocmai când Zina era însărcinată cu fiica lor, Mura, dar, după război nu mai știe nimeni dacă este viu sau mort. Apare spre sfârșitul românului, după foarte mulți ani când fiica lor este adolescență. Zina îl găsește la poartă, slăbit, murdar, cu degetele de la picioare retezate și fără grâi
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
lor este adolescență. Zina îl găsește la poartă, slăbit, murdar, cu degetele de la picioare retezate și fără grâi, ca un adevărat sălbatic. Firu este foarte schimbat : violent, mut, frustrat, nu o mai recunoaște pe Zina, o confundă pe fiica lor, Mura, cu mama ei care îi seamănă perfect când era tânără. Moare nu după mult timp sub un mal de pământ care se prăvălește peste el. Pantelimon, un alt personaj, este poreclit de mama sa “Streche” și așa îi rămâne numele
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
purde”), folosit mai ales in secuime, a cărui semnificație este relativ aceeași, respectiv copil (cu variațiuni „copil rom” sau „dezbrăcat/a”). La noi, e „chavo”. Știi, ca să înțelegi și tu, îți dau un hint: e fix că în melodia aia, „Muro Chavo”, cântată de roackerul ăla cu barbă...” Etimologul Alexandru Ciorănescu prin academicianul Marius Sală îți răspunde domnule Gelu Duminică pe site-ul : https://blogulblog.wordpress.com/z-postari-pe-alte-teme-lingvistice/etimologia-unor-cuvinte-tiganesti-din-romana/ puradel - copil de țigan phúrdel - respira (3 sg) La naștere se strigă
GELU DUMINICĂ ȘI “PURADEL”- O ETIMOLOGIE UITATĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366263_a_367592]
-
seara trecută și părea că-i așteaptă vizita. - Bună ziua dragi gospodari!... a spus în momentul când Naie ieșea din casă. Bucuroși de oaspeți? - Vai... conașule Pandelică, mai întrebați?! Bine ai venit!... zice Didina care-l sorbea din ochii ei de mure coapte. Ce s-o fi petrecut în sufletul ei? Oare uitase că este măritată și-i mamă de copil? Părea o floare de cicoare ce-și îndreaptă petalele spre „soarele ei” - atât o transformase revederea boierului care îi întra în
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
lui Pandelică, ridică pe rând fiecare crac al pantalonilor, îi privi pulpele, pe care le pipăi cu mânuțele ei atât de fine și calde ca un șuvoi de apă tămăduitoare, iar lacrimile încetară să-i mai umezească ochișorii ei de mură coaptă, îi reveni zâmbetul pe buze că nu văzuse nicio mușcătură, zise cu un glscior de cinteză trufașe: așa mă bucur!... V-ați speriat degeaba, boierule!... „Prostul... era să omoare bietul câine” Ce bine... că nu v-a rupt piciaorele
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
trup și suflet fără a prevedea consecințele. Această iresponsabilitate și încredere ăn bărbatul de lângă ea o făcu să plătească scump. 3 Dar cine era de fapt Andreea? Andreea Neagu era o tânără blondă cu picioare lungi, interminabile, ochi de culoarea murei, buze senzuale și un nas puțin cârn dar bine prins în decor. Rămăsese orfană de tată încă de la o vârstă fragedă și locuia cu mama ei, Maria, o femeie pe care viața o transformă într-o persoană ursuză, legistă și
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de prof.Traian Rus ARS VIVAT Stau comod pe fotoliul meu și îmi răsfăț sufletul, ascultând melodii în interpretarea lui Emil Gavriș. Melodii superbe. Melodii vechi. Melodii vesele, satirice, pline de umor. “După mure”, “Ia mai zi măi, din vioară”, “Cine-o făcut crâșma-n drum”, “Pavele, Pavele”. Două dintre ele, “Doina din Chelința” și “Jocul bătrânilor din Chelința”, mă readuc în satul și în anii copilăriei mele. În ultimii ani cărările vieții m-
ARS VIVAT, ARTICOL DE PROF. TRAIAN RUS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351963_a_353292]
-
Cohen, acesta pune în lumină și nuanțează aprecierile critice, favorabile în mare parte- puterea de evocare, umorul, diversitatea, bogăția de idei, etc. Cartea se citește cu plăcere, dar necesită și un efort de concentrare, Cohen nu scrie simplu, nu servește - mură în gură - ADEVĂRURI, el este paradoxal, așa cum era și titlul unui volum de versuri din tinerețe- FLORI PENTRU HITLER. Pentru exemplificare cităm - Ce mult semeni cu mine?...Poate visului meu despre Domnul cel Unic și Drept...Nu mă imitați , nu
REBELUL LEONARD COHEN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352546_a_353875]
-
și copiii când făceau câte o năzbâtie sau ploua afară. Totul era ca în povești. Din Nero cel mic și ștrengărel crescu un câine mândru cu blana albă ca zăpada, o ureche neagră, alta cafenie și doi ochi ca două mure negre. Tot timpul primea și conducea musafirii. Nu lăsa pe nimeni să se apropie fără să anunțe. Devenise ocrotitorul casei. Cei doi copii se sfătuiau cu el și-i spuneau toate bucuriile și supărările. Simțea când erau veseli și se
NERO de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350580_a_351909]
-
Aparență Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună E timpul, îmi spune gândul, să taci Dimineța s-ar putea să culegi furtună. E bucurie mare prin pădure Le-am întins un deget, împăcată gloata a plecat fluierând după mure, În locul lor să le culeagă mi-au luat mâna toată. Văzându-mă, maimuțele și-au ascuțit privirea, Proverbul mă duce la gândul ... cine te-nsoțești, În scoica urechii le-a încolțit uimirea Șoptindu-mi, știm acum cine ești! În buturugă un
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351519_a_352848]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > ETERNELE IUBIRI Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 113 din 23 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului CLIPE DE VIAȚĂ Divină-i cărarea ce duce în pădure, Și este străjuită de rugii vezi de mure. Un pâlc de violete și două, trei brândușe. Cu albe floricele gătiți-s corcodușii. Cuprinși de încântare urcăm vioi cărarea, Un verde crud mijește, senină este zarea. Mă strângi ușor de mijloc,și eu mă prind în joc, Sărutul tău
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
chiar birouri, șefi și mahări mari, iar Torquemada nu e fada, naiva, gingașa Armada ce s-a-necat la sud de coasta enegleză, ca o țață proastă. Pe Abulafia mă jur că nu mai scriu nimic de muri și și mure, de mauri și de Othelo, hotelieri, îmi plac doar dascălii de ieri și mai cu seamă profesoara ce-am sărutat-o prima oară. Boris Marian Referință Bibliografică: Memento / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 355, Anul I, 21
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
sat îndepărtat, Natalul meu Purani-sanctuar de pace , Te port în suflet cu tainic zvon de luncă, De cânt și vise pe netede cărări. Prin mintea mea, tablouri trec, crâmpeie, Pădurea cu florile-n tufișuri Și Glavaciocul murmurând printre desișuri De mure, de visătoare sălcii și hamei. În fața mea, Izlazul, Neprihănit ca sânul de fecioară, Renaște-n fiecare primăvară. Apoi Livedia, lacul "Ileanii", cu nuferi și iriși aurii, Pe malul căruia se joacă Nepotolite cete de copii. Se stinge-n zări slăvitul
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
Aparență Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună E timpul, îmi spune gândul, să taci Dimineța s-ar putea să culegi furtună. E bucurie mare prin pădure Le-am întins un deget, împăcată gloata a plecat fluierând după mure, În locul lor să le culeagă mi-au luat mâna toată. Văzându-mă, maimuțele și-au ascuțit privirea, Proverbul mă duce la gândul ... cine te-nsoțești, În scoica urechii le-a încolțit uimirea Șoptindu-mi, știm acum cine ești! În buturugă un
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 666 din 27 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346540_a_347869]
-
399 din 03 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cristina LILA 11 02 2012 CE-AS GÎNDI EU OARE, DACĂ N-AȘ FI FLOARE ? Ce-aș gîndi eu, oare, Dacă n-aș fi floare, Ci doar, în pădure, O tufa de mure ? Poate-aș vrea să fiu Norul argintiu, Sau rază de soare Care vrea să zboare Prin cerul senin Că un gînd divin! « L'ARBRE DE VIE » Gustav Klimt Este atît de frig afară Încît am vrut să simt Suavitatea dulce
CE-AS GINDI EU OARE, DACA N-AS FI FLOARE ? de CRISTINA LILA în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346573_a_347902]