347 matches
-
s-o împresoare din toate părțile, mai deasă ca înainte. Deodată, în întuneric sclipesc două puncte luminoase, galben-verzui. Tresări, dar nu se sperie. Cele doua luminițe apar și dispar, în răstimpuri... dar, nu se distinge nicio siluetă. Apropiindu-se cu murgul la pas, în fața lor, la 20-30 de pași, tot mai limpede, se deslușea a fi silueta unui animal mare. „Lupul..!“ gândi cu voce tare Anuca, să pară că nu-i singură. Pârvu mârâi amenințator și i se umflă părul pe
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Tătărași la nr. 4 (73), cu 1500 m.p., iar lui Gheorghe I.Chirilă și lui Costache I. Chirilă le-au fost atribuite 10 hectare vie în Tomești, din care fiecare primea câte o parte egală, de 5 hectare, pe Dealul Murgului (Județul Iași). În același document din 1923 se mai specifica întregirea proprietății lui Gheorghe N. Chirilă, fiul Elenei și al lui Neculai I.Chirilă, prin cumpărarea de la surorile lui (Eugenia N. Chirilă, Ruxandra N. Chirilă și Maria N. Chirilă) a
DOCUMENTE INEDITE REFERITOARE LA MICROREGIUNEA TĂTĂRAŞI. PIAȚA CHIRILĂ. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1722]
-
curând, simțind lipsa luminilor sale, l-a adus la Paris și a ordonat să se înalțe un observator, ale cărui ruine se mai pot vedea și astăzi lângă hala de grâu. Noaptea se vedea o caleașcă închisă, trasă de patru murgi, care mergea de la Luvru la turn. Catherina se suia în vârf și alături de Cossimo, întreba astrele dacă îi vor reuși intrigile ei politice împotriva Spaniei și a hughenoților. In acel timp, toate familiile bogate aveau în serviciul casei lor câte
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
ne reamintim cifrele de la Început. Și tot singura care nu se adaptează mediului, ci pretinde că-l poate modela - la fel de deșert -, după dorință. Una egoistă, Întru propria-i hegemonie, lucru necunoscut celorlalte viețuitoare. Pentru a ajunge la mândra, călare pe murg - Încă ceva ce ar merita o chelfăneală, fie ea radiofonică -, badea a tăiat copacul care-i Încurca drumul. Lupul n’a făcut-o, ci doar l’a ocolit și a ținut minte că acela există. Poate că vreodată se va
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din România, București, str. Simion Mehedinți nr. 7, bl. 99, ap. 9, sectorul 6. 368. Habrony Elisabeta, născută la 9 iunie 1969 în localitatea Deta, județul Timiș, România, fiica lui Bakos Ștefan-Antoniu și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 79730 Murg, Hauensteinerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, comuna Denta, sătul Rovinita Mare nr. 8, județul Timiș. 369. Giuricici Dragan, născut la 7 februarie 1969 în localitatea Moldova Nouă, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Giuricici Râdă și Maria, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
str. Valea Călugăreasca nr. 2, bl. 8, sc. C, ap. 43, sectorul 6. 48. El Hayek Rachid Hassan, cetățean libanez, născut la 5 octombrie 1940 în localitatea Tripoli, Liban, fiul lui Hassan și Chaukrie, cu domiciliul actual în București, Drumul Murgului nr. 4, bl. 2 bis, et. 4, ap. 16, sectorul 3. 49. Abu-Ahmad-Macovei Assem, cetățean israelian, născut la 4 martie 1967 în localitatea Nazareth, Israel, fiul lui Salim și Rasmieh, cu domiciliul actual în localitatea Botoșani, Calea Națională nr. 152
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
bl. 18, ap. 34, județul Hunedoara. 259. Vrany Liliana-Florentina, născută la 7 aprilie 1969 în București, România, fiica lui Acatrinei Dumitru și Viorica-Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 82282 Gemeinde-Egenhofen, Oberweikertshofen, Sportplatzstr. 1, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Murgului nr. 4, bl. C4, sc. 3, et. 2, ap. 36, sectorul 3. 260. Popescu Ștefan, născut la 10 noiembrie 1947 în localitatea Paduroiu, județul Argeș, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 73466 Lauchheim Scheffelstr. 31
HOTĂRÂRE nr. 407 din 24 mai 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124368_a_125697]
-
133). Observații: În limbajul popular sau în limbajul poetic, sintagmele analitice ale unor timpuri și moduri se întrebuințează cu ordinea inversată a termenilor, ceea ce duce la o întrebuințare conjunctă enclitică a auxiliarelor: „Închinare-aș și n-am cui , / Închinare-aș murgului.”, „Plecat-am nouă din Vaslui / Și cu sergentul zece.” (V. Alecsandri). În afara mijloacelor de natură morfologică, sensurile gramaticale se exprimă și prin mijloace fonetico-prozodice (morfeme suprasegmentale) și sintactice: topica și modalizatorii (verbe semiauxiliare și adverbe de modalitate). Dintre morfemele suprasegmentale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o relație a omului cu universul, cu forțele supranaturale În fața cărora reacția lui stă sub semnul neputinței. Cea de a doua secvență poetică e un pastel rustic al Înserării, se pare că unul din primele din literatura română: ,,Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la zgheab Întins pășea...” Se pare că poetul oferă mai Întâi imaginea terestră a unei lumi stând sub semnul unui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Destins coprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează câte-aievea deșteaptă n-a visat.” Motivele poetice evocate În tabloul Înserării sunt În mare parte inedite. Planul terestru stă sub semnul pulsației vieții, imaginile vizuale se Îngemănează cu cele auditive și dinamice: „murgul serii”, „A puțurilor cumpeni țipând”, „Vibra al serii aer” etc. Se poate descoperi o tendință de amplificare a vibrației vieții până la un punct culminant, pentru ca apoi, descreșterea să se facă simțită treptat: „Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și dup-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuvinte sunt luate direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin folosirea lor care nu par a fi excesive. Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tem că voi nu veți fi în stare să împărățiți în pace și să apărați țara de vecinii cei vicleni." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (d) "Luă un troc mare, îl umplu de jăratec și se duse ca să hrănească caii. După ce Murgul mâncă câte de trei ori trei, iară ceilalți cai câte trei trocuri pline de jar." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (e) " Amândoi împricinații se întoarseră la casele lor. Bogătașul, lăudându-se că el are să ghicească, fiindcă ce lucru poate fi mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
singură și părăsită ... Ce să facă? Porni încotro o duseră ochii și norocul." (Ioan Slavici, Florița din codru) (c) "Aria moșului este cât vezi cu ochiul de departe, pusă pe-un deal mare și întins. Unde-i vedea șase cai murgi treierând grâu, acolo să te oprești, că dai peste unchiașul babei." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (d) "Nu ești niciodată mulțumit acolo unde ești, zise acarul." (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) Ilustrați, în enunțuri, dependența propoziției circumstanțiale de loc de un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înalte și ușoare pe roțile ei silențioase cu cauciucuri. Cei doi valeți urcă în spatele nostru. Prințul ia hățurile pe care i le dă unul dintre ei. Mâna lui puternică, bine strânsă pe dârlogi, urnește rapid fermecătorul atelaj. Cei patru cai murgi ungurești, Junkerși frumoși, iuți ca vântul, înhămați potrivit gustului celui mai "simplu" cu putință, doar cu harnașamentul indispensabil care acoperă frumoasele lor siluete fremătătoare. Alergăm către Sans-Souci. Soarele ne inundă fețele din plin. Vântul abate borurile pălăriei mele de pai
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de ciocnirea oțelului. Regimul de teroare și opresiune sub care România a gemut mult timp a creat un tip particular, ciudat și totodată simpatic, haiducul. Acesta este un fel de tâlhar generos, luptător curajos, răzvrătit, independent, care se ridică, pe murgul său, împotriva boierilor și dușmanilor poporului. Dornic de libertate, el spune: Doar pământul nu-i al tău, Nici al tău nu-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." Banditismul său loial dă dovadă de o grijă și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
două; șapte inimi când e un armăsar rar. Este tovarășul, prietenul, sfătuitorul, confidentul călărașului și al haiducului. Trebuie să-l auzi pe acest călăreț vorbind cu calul său pe care urmează să-l părăsească: Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa la taică-meu, Dar mi-e taica om bătrân: Nu cosește vara fân, Nu te-o-ngriji ca stăpân. Mor, murgule, ne necaz Că mă mir cui
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa la taică-meu, Dar mi-e taica om bătrân: Nu cosește vara fân, Nu te-o-ngriji ca stăpân. Mor, murgule, ne necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la frate-meu, Dar el nu e ce-am fost eu. Frate-meu e om bogat Om cu trecere la sat, L-a pus satul dipotat S-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
am fost eu. Frate-meu e om bogat Om cu trecere la sat, L-a pus satul dipotat S-o ținea de judecat Și la pricini de-ncurcat, O să te ție legat, Nebăut și nemâncat Ca un mare vinovat. Mor, murgule, de necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la maică-mea Ca să te-ngrijească ea, Dar mai are d-o belea: Maica e cărturăreasă, Când o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cui să te las! Te-aș lăsa la maică-mea Ca să te-ngrijească ea, Dar mai are d-o belea: Maica e cărturăreasă, Când o cheamă de p-acasă, Ia bobii și pleacă-n țară, Rămâi cu fierea amară. Mor, murgule, de necaz Că mă mir cui să te las! Te-aș lăsa la soră-mea, Dar nu-i bine nici cu ea. Soră-mea-i d-o fată mare: Când vine vro sărbătoare, Se spală, se primenește, Ia oglinda, se
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Soră-mea-i d-o fată mare: Când vine vro sărbătoare, Se spală, se primenește, Ia oglinda, se gătește Se-ncinge frumos cu bete Și se duce-n sat la fete: Mori de foame și de sete! Foicică rozmarin, Decât, murgule, străin, Mai bine cu mine hai, Hai, murguțule, pe plai, C-oi îngriji eu de tine Ș-ai îngriji și tu de mine Și la bine, și la rău, Cum s-o-ndura Dumnezeu!" Acest delicios cântec de tandrețe este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat, bordei, brad, brînză, brîu, brusture, a (se) bucură, burtă, buza, căciulă, cătun, cioară, copac, copil, doina, fărîma, ghimpe, groapă, leurda, mal, mazăre, melc, mire, mînz, murg, rata, stejar, strugure, șopîrla, urda, vatra, viezure, zimbru etc.; hidronime: Argeș, Buzău, Mureș, Timiș; oronime: Carpați; oiconime: Turda)251. Bibliografie specială: Beekes, Robert S.P., Comparative Indo-European Linguistics. An Introduction, John Benjamins, Amsterdam, 1995. Benveniste, Émile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, vol. I.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună sunt folosite și unele cuvinte de proveniență slavă, ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) DANA KONYA-PETRIȘOR (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Dana KONYA-PETRIȘOR Hai-hui prin lumea lui Dumnezeu Editura Junimea Iași 2016 Murgul viselor mele frămîntă nebun din copite, zvîcnind peste iarba uscată a veghilor pline de dor, iar foamea de zări despletite spre cer o proclamă sonor. În coama de vînt, nechezatul strecoară uitate ispite... MICI AMĂNUNTE Dacă încep iar cu scuzele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
nervoși și nu vroiau să înainteze. Am înlemnit de spaimă. Bădița nu și-a pierdut cumpătul. A coborât calm pe oiște, a trecut în fața lor, i a luat de căpăstru și le-a vorbit ca unor prieteni vechi: Haideți, măi Murgule și Surule, de ce-mi faceți asta, tocmai acum! Doar voi sunteți băieții mei, de treabă! I-a mângâiat pe amândoi și le-a strecurat cu grijă câteva bucățele de zahăr în boturile aburinde. Apoi urcându-se pe oiște, a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]