693 matches
-
tematic vorbind, revelează predispoziții tanatice. Poezia arborează doliul și se deschide către zone crispate, sumbre ale emoționalului, autosugestionându-se în același timp în sensul fervorii onirice de tip dark: „El va veni și ne va pregăti pentru Dincolo;/ s-au pregătit muribunzii extraordinari ce-și dezveleau/ dinții mărunți și încă sunau din dulcele corn, dar era/ cu putință să-mi povestească desfătarea din groapa cu vinișoare/ de cârtiță - sărisem prin fereastra deschisă și trebuia/ să intru în pielea lor, dar fără măsură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
strângea pleoapele, nu scăpa de acele traiectorii eterne. Se așeză și se închipui pe sine foarte bătrân, da, un bătrân care stă de veghe lângă casa lui distrusă. Și se simți negrăit de fericit, în trupul acela bătrân imaginat, în muribundul fără amintiri, fără dorințe. Avea douăzeci și cinci de ani, în vara aceea a anului l945. Timpul care-l separa de bătrân i de păru de o lungime inumană. Trase ranița mai aproape, mâna pipăi patul pistolului automat, înfășurat într-o cârpă
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din mijlocul imensității stepei, privirea care rătăcea în ultima geană de lumină a asfințitului. Mi-o închipuiam pe aceeași femeie, mai tânără, la începutul războiului, infirmieră într-un spital, într-un orășel de dincolo de Volga. Săli înțesate de răniți, de muribunzi, de morți. Chirurgi care operează zi și noapte și cad de oboseală. Pământul care, din pricina bombardamentelor, devine sonor sub picioare, ca o lespede mare așezată peste vid. Sosesc garnituri de tren, își descarcă încărcătura de trupuri lipicioase de sânge, de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
decît pentru includerea scenei morții într-un context narativ mai larg. Sub acest aspect, forma personal-auctorială a prezentării se dovedește superioară folosirii monologului interior, cel puțin în măsura în care cel din urmă asigură un spațiu mai mare de joc pentru prezentarea individualității muribundului decît o face perspectiva strict internă a monologului interior. 7.3.2. "Camera Eye" Sînt o cameră cu obiectivul deschis, oarecum pasivă, înregistrînd, nu gîndind. (Christopher Isherwood, Goodbye to Berlin) Autocaracterizarea naratorului la persoana întîi al lui Christopher Isherwood ca
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
origine aceeași pecete a fricii de moarte în diverse manifestări, spune Cioran, o frică absolut organică ce nu poate fi înlăturata rațional, chiar dacă nimeni nu reușește, înaintea ultimei sale clipe, să-și consume pe deplin moartea, care păstrează, chiar pentru muribundul din naștere, o fărâma de noutate. Chiar și credința în nemurire este condusă pe acest drum tot de frica de moarte, în speranța că valorile vieții vor putea fi salvate, dar în existența nu este posibilă salvarea; în non-existență, în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
16 mai 1643, lăsând tronul liber pentru fiul său. Înaintea morții tatălui său, Delfinul a fost botezat în religia catolică, avându-l naș pe cardinalul Mazarin. La întoarcerea de la catedrala unde s-a oficiat ceremonia, copilul a fost întrebat de către muribund:,,Ce nume ți-au pus?” Băiețelul a răspuns,,Sunt Ludovic al XIV lea”.,,Nu încă, dar în curând vei fi”, i-a replicat regele. Desigur, este un dialog de sorginte apocrifă, deoarece regii Franței nu adăugau nicio cifră lângă nume
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
avea un Consiliu ales la beție, sau, dacă vreți, într-o stare psihedelică. Acasă am recitit 50 de pagini din Muntele vrăjit. Fascinantă această adaptare la capriciile unei maladii care te mistuie, și la rigorile implacabile ale unui sanatoriu de muribunzi, în fond un ospiciu deghizat. decembrie, 1996 Unde au dispărut traducătorii? Dacă schimbările importante din societatea noastră de după 1990 au bulversat serios scriitorul basarabean, care nici acum nu-și poate regăsi un regim creator normal, după șapte ani de libertate
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
o stare de fapt. Și omul tău ce mai face? E bine, sănătos. sunt replicile unui dialog protocolar din lumea satului. Iorgovan se adresează Siminei ca muiere a lui Șofron cu liniștea și străluminare de sinceritate pe care doar un muribund o poate avea. Scriitorul înțelege ca și cititorul că de aici încolo orice cuvânt în plus e un balast și de aceea finalul care reține glasul așezat și deschis al eroinei ce strigă tare după o lumânare pentru sufletul celui
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
noapte femeile vieții lui și prietenii; foste și prezente soții sau amante, ruși evrei și visători într-un vertij de culori, mirosuri și senzații. Două personaje masculine rețin în special atenția, și anume preotul Viktor și rabinul Menașa. Cu primul, muribundul Alik are un dialog emoționant, vajnicul slujitor al ortodoxiei, aparent neconformist, probând o neasemuită fervoare teologică, ceea ce nu-l împiedică să accepte, la propunerea lui Alik, drept ultimă împărtășanie, un păhărel de tequila Margarita. La rândul său, rabinul Menașa (audiatur
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rost să-și recicleze așa-zisul bărbat, pentru a scoate din el un heterosexual; în schimb, va da de inevitabilul Alik, dispus să o inițieze și pe ea în viața din Lumea Nouă. Acum, când parcă toată lumea se adunase în jurul muribundului Alik, iată că odată cu el dispare o anume Rusie, o Rusie a trecutului fiecărui personaj. Este vorba de o veselă, brechtiană înmormântare a gândirii captive, regizată alert și în cunoștință de cauză de mult talentata naratoare Ulițkaia, expertă în tragicomedia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de holeră în comuna Hudești care a făcut ravagii în rândurile populației din comună. îngroparea cadavrelor, cum vom vedea și mai târziu se făcea în gropi comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășanie de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească adică spovedanie și împărtășanie la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Desigur că edilii din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
î din slăbiciune. La 11 iunie 1866-epidemia de holeră din Hudești, făcea ravagii în rândurile populației din comună. îngroparea cadavrelor avea loc de obicei în gropi comune. Unii preoți s-au îmbolnăvit și refuzau să se prezinte la căpătâiul celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășire de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească, adică spovedanie și împărtășire la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Din Catagrafia pe anul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lumea ca vis, metempsihoza, substituirea diavolom, umbră, instrumentul miraculos, substituirea om arheu, călătoria miraculoasă, tabloul însuflețit, ființa androgină. Mai târziu, Liviu Rebreanu este cel care include în romanul metafizic Adam și Eva concepția vedică a unității spirituale a lumii. Un muribund, Toma Novac, își amintește mesajul credinței lui Aleman care susține o învățătură misterioasă. Adam și Eva este o narațiune care dezvoltă tema metempsihozei. Toma Novac trece printr-o serie de reîncarnări: păstor indian, monarh egiptean, scrib, patrician, călugăr, medic francez
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
În aceste texte fantasticul se reduce la câteva motive și procedee uzuale, fără solicitarea imaginației. Astfel ,,imitația’’ după Pann utilizează plocatul vrăjit: ,,cine ședea pe el, până să se stingă o scânteie, ajungea unde gândea’’, iconița miraculoasă care poate vindeca muribunzii, oglinda care răsfrânge la mari depărtări. Obiectele uzuale ale miraculosului sunt însă doar elemente pentru dilema împăratului. Kir Ianulea și Calul Dracului au fizionomie aparte chiar și în aceste Schițe nouă. Zarifopol considera că în ceea ce privește pe Kir Ianulea, aceasta provine
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
spațiul cosmic este negată. Deși curcubeul este un simbol sacru, răsfrângerea sufletului în semicercurile acestuia, violența pe care o implică adjectivul participial "tăiată" sunt expresia unui zbor ratat. Ipostaza umană cea mai frecventă este cea a soldatului rănit, adesea a muribundului, într-un spațiu în care toți și toate agonizează (Cota 117, Autumnală, Coșmar). Universul este ostil, lipsește de aici orice posibilitate de găsire a calmului, a sprijinului în elementele naturii căci totul pare să fie aducător de moarte sau să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se învăluie în roșul sângelui infectat, cangrena, febra, semnele bolii în general sunt dominante: "vânăta cangrenă ca sângele sau drupa" (Diagramă). Și în acest poem călătoria înseamnă înaintare spre moarte, dar nu mai este una sublimată, ci perpetuă agonizare: "Cu muribunzi de mână/ am auzit cum pleacă tramvaiele-n sincopă", ruperea ritmului se marchează și grafic prin segmentarea versului lung în două emistihuri, tocmai pentru a accentua zbuciumul, sacadarea acestei înaintării, suferința. Printre vehiculele cu valențe funerare, putem aminti și trenul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
statul milanez, iar cel mai puțin important dintre moștenitori, prințul-elector de Bavaria, restul moștenirii spaniole. Trezindu-li-se sentimentul național, consilierii lui Carlos al II-lea resping aceste planuri anevoioase de împărțire a terito riilor unui suveran, ce-i drept muribund, dar încă viu totuși. Pentru a evita dezmembrarea imperiului său, Carlos al II-lea dictează un testament cate atribuie succesiunea în întregime lui Josef-Ferdinand, prinț elector de Bavaria, care nu are decît șase ani. Dar copilul moare după cîteva luni
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de noapte, cu pielea întinsă pe osatura de vergele metalice, ele nu evocă Paradisul, ci răspândesc umbra regiunilor sinistre"17. Treptat, apanajul zborului în întuneric devine obligatoriu pentru reprezentarea demonilor. Aripile de liliac hărțuie oamenii, se agită fără zgomot în jurul muribunzilor, răspândesc pretutindeni întunericul"18, conchide cercetătorul deformărilor. Dacă la început doar aripile liliacului sunt împrumutate de făpturile necuratului, ulterior și proprietarul lor de drept își va face apariția, ca legatar și misionar al Diavolului. Deși în Antichitate imaginea sa nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
regia momentelor fierbinți, pigmentate cu „sudalme de se sperie norii”, autorul pune nu numai culoare regională, dar și o retorică fără greș. Despărțirea de lume a protagonistului (Înmormântarea lui Urcan) e prilej de revelație pătrunzătoare. Agonia omului „beteag”, dialogurile în jurul muribundului din „căsulia de bârne”, în care el se culcase „toată viața jos, pe bundă”, indiferența feroce a celor din jur, pregătirile de „comândare”, toate se înscriu într-o excelentă pânză cu resort etic-psihologic, comparabilă, ca acuitate, cu unele dintre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
fi răspândită în lumea întreagă. Voltaire a profețit pieirea Bisericii lui Hristos, dar în realitate și-a profețit pieirea lui; Biserica a rămas și va dăinui până la sfârșitul veacurilor. Doctorul care l-a îngrijit până în clipa morții, mărturisește înspăimântat, că muribundul era chinuit de groaznice mustrări de cuget, din care cauză aiura. Abia atunci și-a dat el seama cum ar fi trebuit să trăiască și ce-l așteaptă după moarte, căci îi zise doctorului: Dacă-mi prelungești 24 viața cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Gardienii abia au acceptat ca aceștia să fie urcați în căruță. Celor care nu mai rezistau, soldații le dădeau din bidoanele de la șold câte o gură de apă. Aflat într-o mașină mică, Munteanu a depășit coloana, asistând la defilarea muribunzilor. Crezând că soarta ne e pecetluită s-a întors, mașina depărtându-se. Înainte de pârâul Galda, la 2 kilometri de Teiuș, trecea o altă coloană de mașini, tancuri și tanchete sovietice drapate cu secera și ciocanul, în strigătele și uralele soldaților
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
impuse țăranilor gospodari (chiaburi) și micilor proprietari, negustorilor, marilor proprietari și la urmă chiar și celor săraci, și jefuirea țării în contul armistițiului prin sovromurile care umpleau măsura jafului, toate creau o stare de panică generală. Trenul foamei, plin cu muribunzi, circula din Moldova în Banat; oamenii își vindeau țoalele din casă pentru o dublă de mălai. Copiii moldovenilor erau aduși în Transilvania, Oltenia, Banat, unde seceta s-a resimțit mai puțin, și încredințați familiilor milostive. Sosise și în comuna Galda
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la Văcărești. Porunca milei dată de Biserică - și sub îndemnul „Să îngropi pe cei morți” - se înțelege ușor în situațiile când ești singurul de față la despărțirea sufletului de trup, în fața lui Dumnezeu. De puține ori și în puține cazuri muribundul mai poate recepționa sau mai poate spune ceva. Starea de comă paralizează toate manifestările conștiente. Sufletul nu mai poate ordona trupului. Trupul nu mai răspunde prin organele lui intenției sufletului. În rău sau în bine, unitatea materie-spirit avea o singură
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
muncitor. Dar milițianul i-a trântit ușa în nas. După câteva zile mâncarea a devenit mai gustoasă. Se vedeau bucățele mici de carne, mațe și zgârciuri. Era ceva neobișnuit și speranța că moartea va fi cel puțin amânată renăștea cugetele muribunzilor. Doctorul a observat că țăranul, înainte de a-i da muncitorului porția, pescuia carnea din propria gamelă și o punea în gamela orbului, apoi îl îndemna să mănânce: Ia, frate, că și-a adus aminte Dumnezeu și Maica Domnului de noi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și partea cea mai bună din porția dumitale. Da, domnule doctor, văd și eu că moare, dar n-aș vrea să constate pe lumea cealaltă că aici nimeni nu l-a iubit... Și s-a așezat în genunchi la capul muribundului, rugându-se. Ceva s-a petrecut în sufletul doctorului în momentul acela, s-a întors cu fața la perete și a început să plângă în hohote. Țăranul încerca să-l liniștească. Domnule doctor, liniștiți-vă! Poate de aceea a vrut Dumnezeu să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]