1,153 matches
-
omului este cădere și iad, iar lumea este În mîinile tiranului. Blestemat să fie cel mai tiran dintre tirani, Elohim!“ Mulțimea Îi făcu loc și ea se strecură printre indivizii tăcuți și o porni jeluindu-se prin deșert. Trupul ei muritor se Întorcea În lupanar, iar duhul ei se strămuta Într-o altă nălucă. ONORURI POSTUME Faptele s-au petrecut cam pe la o mie nouă sute douăzeci și trei sau douăzeci și patru. Și cred că a fost vorba de Hamburg. Era În perioada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Filipeni la 1906) adresată regelui României, Carol I, în legătură cu deposedarea de proprietatea moștenită, a siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se constituie în încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și țărani: Legea învoielilor agricole, Legea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
el. Stătea în fața mea, nemișcat, cu un zâmbet batjocoritor în priviri. Și totuși, o clipă am avut parcă intuiția unui spirit înflăcărat și chinuit care țintește la ceva mai măreț decât poate fi conceput de orice lucru legat de carnea muritoare. O clipă am avut senzația căutării inefabilului. Mă uitam la omul din fața mea, cu hainele lui ponosite, cu nasul mare și ochii strălucitori, cu barba roșie și părul nepieptănat, și-mi dădea senzația stranie că e doar un înveliș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările între mai multe motivații. Atunci când este supus legii războaielor interioare, psihicul se șubrezește, iar trupul suportă consecințele, de unde stări de slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. în mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul V
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
totul cere și presupune conjuncția atomistă. Nu univers inteligibil, nici creaturi ideale, zei sau concepte, nici lumi nevăzute, inaccesibile simțurilor și care pot fi doar concepute - în cel mai bun caz - de către suflet, partea nemuritoare și eternă a unui trup muritor: realitatea coincide foarte exact cu ceea ce vedem, simțim și percepem, cu ceea ce ne arată simțurile. Epicurismul combate aproximările teoretice care recurg la explicații mitologice. Nici în această privință nu ne putem împiedica să ne gândim la fabulațiile platoniciene: Prometeu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
constituiau un trup și un suflet. Dar atomii dăinuie, existența lor e eternă. Cadavrul n-are de-a face cu cerul, ci cu pământul, el nu-i dator pentru niciun tratament transcendent, întrucât se supune celei mai radicale imanențe. Sufletul, muritor ca tot restul corpului, se dezintegrează, și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Mircea Eliade despre timp, în capitolul „Durata profană și timpul sacru” din eseul „Sacrul și Profanul” accentuează asupra dihotomiei dintre „timpul profan”- văzut ca durată, dinamic, ireversibil, care se scurge și „timpul sacru” - reversibil, static, ciclic și cosmic. Omul este muritor și, oricât s-ar considera de avansat și de stăpân temporar al universului, trebuie să-și recunoască limitele, însă el se poate consola cu ideea de istorie pe care o făurește indubitabil. Iar timpul? Își va păstra calitatea de placebo
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
l-ai depășit pe marele poet în creația ta...”, iar argumentul forte este că „..la Eminescu divinitatea e redusă la geniu, privit prin ochiul muritorului...La tine divinitatea din plus infinit este superspațiu, incluzându-l și pe Dumnezeu, nemuritorul devenind muritor. Interesante și captivante sunt paginile din romanul „Escroci sentimentali”. Aici, autoarea face o radiografie a vieții unor români plecați în străinătate, angrenați într-o caracatiță mafiotică de neimaginat. Se subliniază astfel alterarea omeniei și a altruismului tradițional românesc într-un
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
ca ceilalți și nu buricul pământului. Adu-ți aminte Caius că ești muritor! O nestăvilită dorință de viață de care nu mă credeam în stare, țâșnește însă ca o impetuoaassă flacără de orgoliu: Caius, da, și ceilalți la fel, sunt muritori. Dar eu, eu nu vreau să mor! Sau cel puțin, nu vreau să mor acum! Și moartea în fond, ce este? Dar dacă nu am aflat încă ce este viața, cum să știu atunci ce este moartea? Și la ce
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
și umblet, speranțe mi-ai dat și într-o seară ai plecat cu toate... pentru-a câta oară? Mi-ai răvășit gânduri și vise și le-ai amestecat cu frunzele ucise de sărutul brumei înșelător, uitând că sunt un simplu muritor... Ai zburat toamnă printre ulmi cu alai de frunze și ceată pe culmi, mi-ai lăsat sufletul în ruginiu îmbrăcat m-ai fermecat toamnă ș-apoi ai plecat... Referință Bibliografică: Cu tine toamnă / Mariana Ciurezu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CU TINE TOAMNĂ de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364579_a_365908]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > NEMURIREA Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nemurirea Moto: Orice om este muritor - Fiecare lucru făcut de el este efemer. O metaforă, o strofă, un poem - primii pași Mi se păreau fascinanți, strălucitori, uriași. Priveam spre coloana bogată de lume ilustre. O voce de taină părea să înceapă să mustre. Idolii au început
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese și eșecuri, între împliniri și înfrângeri. Nu există muritor care să fi avut parte, în această viață, numai de bucurii, după cum nu există om care să fi cunoscut numai înfrângerea. Bucuriile nu pot fi perfect detașate de necazuri, nici acceptate doar de ele, în defavoarea încercărilor și necazurilor. Cel ce
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
variațiuni ale timpului, specii temporale, reflexe cronologice distincte care nu contenesc să fascineze. Se poate vorbi despre un timp cosmic (vital, cum îl numește Rosa del Conte) ale cărui constante ar fi eternitatea și imuabilitatea, și un timp terestru (sau muritor, în terminologia cercetătoarei italiene), caracterizat de curgere, vremelnicie, accidentalitate. Primul e un timp plenar, ce duce la desăvârșire toate formele universului, e un timp benefic și propice, în vreme ce al doilea e un timp al efemerului și al uzurii, al degradării
COMPLEMERITATEA OGLINZILOR PARALELE EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361478_a_362807]
-
lume culori și parfumuri, sunete duioase, mângâietoare. Cosmosul se face părtaș la iubirile lui Eminescu care contopește cele două ființe într-una singură, redându-le Unitatea existenței primordiale. Dar dincolo de toate acestea care sunt ușor de îndeplinit pentru un simplu muritor, intervine soarta geniului, adică „durerea din dragoste” a lui Eminescu. Poezia „Luceafărul” este relevantă:geniul nu cunoaște moartea, dar pe Pământ nu este capabil a ferici pe cineva. Cu ale cuvinte, geniul nu are moarte dar nici noroc în dragoste
EMINESCU-FLACĂRĂ ŞI GENIU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361563_a_362892]
-
dezinvolt că filozofia zborului e doar o altă față a lumii și a universului, un fragment din necunoscutul înconjurător. Un joc de cuvinte care nu mă inhibă, dar, cu un cosmos asupră-mi, mă obligă să abandonez explicația. Ca ființă muritoare, iubesc absolutul și caut explicații simple pentru cuvinte complexe. Caut misterele ascunse ale zborului pentru a-mi hrăni sufletul și filozofia pentru a crea tot ce-mi doresc. Descopăr astfel că zborul însăși e vis, mit, realitate iar filozofia e
FILOZOFIA ZBORULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364042_a_365371]
-
cu brățări, din brațele-i de bronz îmi fac toiege. Doar aripile nimeni nu vrea să mi le lege de umeri spre-a zbura cu ele-n zări. Nu sunt Perseu și-n ploaie de aur nu-s lăut. Sunt muritor, dar am putut învinge fiindcă nici o săgeată de rău nu mă atinge atâta timp cât binele mi-e scut. Anatol Covali Referință Bibliografică: Pome / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1555, Anul V, 04 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]
-
numai noaptea, am făcut acest sacrificiu pentru tine. Mi-am epuizat rezervele de energie și o lungă perioadă de timp adevăratele forțe îmi vor reveni doar după miezul nopții. PALOȘ: Îmi erai datoare, fiindcă m-ai răpit din lumea mea muritoare. Vodă trebuia ajutat ca să câștige bătălia. Are un țel măreț: unirea tuturor principatelor române sub un singur steag! PRINȚESA: Ascultă cu atenție ce-ți spun. Ne-am riscat viața... PALOȘ:(amuzat) Ha, ha, ha! Ce-mi zici? Viață!? Dar noi
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
trecut de nenumărate ori pe cărările dintre munți, am sărit cu armăsarul peste torente și cascade sau m-am cățărat pe colțurile stâncoase din calea vrăjmașului, apoi m-am năpustit asupra lui ca șoimul! PRINȚESA: Vezi? Dacă rămâneai un simplu muritor habar nu aveai câte priveliști minunate ascund meleagurile pe care le-ai apărat vitejește cu paloșul în mână! Undeva în depărtare, pe vârful unui munte, se înalță semeț, scăldat în razele lunii, un castel grandios. PALOȘ : (cu înflăcărare) Acela-i
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Acasa > Poezie > Credinta > IA AMINTE, CHIRIAȘ GRĂBIT .. Autor: Dan Borbei Publicat în: Ediția nr. 1609 din 28 mai 2015 Toate Articolele Autorului Ia aminte, chiriaș grăbit .. Pe ce-i stăpân în viața asta muritorul, De face el concurs cu Creatorul, Se bate-n piept cu drept de autor, Uitând că-i doar un simplu trecător? Al lui să fie gândul .. sau cuvântul .. Sau suflul sfânt ce-i ține legământul? Al lui să fie flacăra
IA AMINTE, CHIRIAȘ GRĂBIT .. de DAN BORBEI în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362314_a_363643]
-
Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Pretinsa moarte Doamne Te caut mereu Undeva acolo-n cer Și de n-am să te găsesc Doamne Sfinte simt că pier Căci nimic nu are rost În asta lume muritoare Dacă nu putem umblă Pe îngustă Ta cărare Ne desprindem tot mai greu De plăcerile deșarte Și ne temem tot mai mult De pretin să noastră moarte Titina Nica Tene Referință Bibliografica: Pretinsa moarte / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN
PRETINSA MOARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361236_a_362565]
-
să aflăm adevărul. Cu toate acestea, mai aproape avem bucuriile - arheologii viitoare, spiritual autentice -, iar la întrebarea încotro se duc ele, unde locuiesc și cum le percepem, avem răspuns în măsura în care sentimentul datorat încercării crește și devine suficient încătușat în trupul muritor. Mai presus de limita durerii plecăm în călătorie, într-o consecventă repetitivă de valoare a perfecționării. Privirea pură, realitatea neîndoielnic dorită și regăsita în cantități direct proporționale cu lumina nu se lasă așteptată; odată cu începutul înțelegerii, materia se preface inerta
LIMITA CARE TINDE LA INFINIT de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360925_a_362254]
-
este mai presus de toate, te poate înțelege și-ți poate accepta pocăința, dar cum să pretinzi asta unei femei căruia i-ai jurat credință veșnică, de bună voie și nesilit de nimeni, că doar e și ea un suflet muritor ca tine. Cu toate astea nu putea trece cu vederea vorbele ei, nu de alta , dar nu era pentru întâia oară când le spunea, iar în toți acești ani, agoniseala lor era făcută din sudoarea amândoura. - Uite ce e, continuă
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
câștige lumea întreagă, dacă-și pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul său?” (Marcu 8, 36-37) Aceste versete din biblie ar trebui să fie tot timpul în gândurile noastre ca să nu uităm că suntem muritori și nu luăm nimic material de pe acest pământ. Domnul, Maica Domnului și toți sfinții la care vă rugați să vă întărească în credința și să luptați pentru credința noastră strămoșeasca. Doamne-ajuta! Referință Bibliografica: Aproape de Dumnezeu: Părintele Petrică Corduneanu din Bucovina
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]
-
o clipă, într-o clipeala din ochi, la cea din urmă trâmbița. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupusi putrezirii, si noi vom fi schimbați. Căci trebuie că trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, si trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Cand trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, si trupul acesta muritor se va îmbrăca în în nemurire, atunci se va împlini cuvântul care este scris: Moartea a fost înghițită de biruința. Unde
FRAGILITATEA VIETII UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363168_a_364497]