2,502 matches
-
constituind o liturghie care oficiază celebrarea ei ca pe un ritual divin. Nu însă toți la modul absolut, unii dintre ei având și momente de ieșire din entuziasmul necondiționat. Deși pentru om vremea potrivită exaltării ontice are măsură scurtă, totuși "muritorilor le sunt date zile nemuritoare", afirma Pindar, pentru că "există o vecie a vremii"; "bucuria și slava dau în flăcări când tot ce poetul atinge cu strunele se află în armonie" cu omul și cu toată firea. Spiritualitatea greacă a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
emană muzica lui Schubert, iar "melodia infinită" wagneriană, preluată apoi mai ales de Richard Strauss, exercită magia ființării pure. Bucuria creației Pindar afirma că poeții, dotați fiind cu privilegiul de a primi insuflarea zeilor, pot afla divinele adevăruri pe care muritorilor nu le este dat să le priceapă. Cine înfăptuiește frumosul arde slava lui cu văpaia imnurilor de glorie." Urmând lui Pindar, Hölderlin scrie în romanul Hyperion, una din cele mai semnificative poeme privind bucuria darului divin al creației: Numai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nimănui nu-ncredu-l O taină am pe care n-o pot dezvălui. Pindar și Hölderlin și-au trăit viața la cea mai înaltă temperatură a liricii, și anume, "gândirea poetică". Căci, scrie cel mai de seamă poet grec: "De orice înțeles, muritorii nu-și aduc aminte, dacă el nu dă în floare pe înălțimile sofiei". Iar autorul romanului Hyperion este poetul spiritualității absolute pe plan universal. "A fost arhetipul poeților, scrie Herman Hesse despre Hölderlin, predestinat de Dumnezeu și jertfit de Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
se întorc pe dos fețele de masă. Curate, așa cum vezi prin filme, ori chiar în restaurantul de vizavi prin geamul soios, nu. E clar. Într-un restaurant de mâna a doua există pe undeva, nu pentru a fi înțelese de muritorii de rând, niște reguli nescrise și, ca orice reguli nescrise, născute odată cu noțiunea însăși de restaurant de mâna a doua, sunt invincibile și deasupra oricărui comentariu. Și degeaba urlă congestionat domnul de la masa aia din colț. Oricât s-ar strădui
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
este că tot nu i ai lăsat suficient. Chiar înainte însă de a părăsi birtul, darul divin îți pogoară în vintre, în creier, îți întunecă judecata, îți amăgește simțurile, te biciuește în măduvă: oh, zeu al tuturor zeilor, mie, unui muritor oarecare, demn de toată mila, supus poftelor lumești și foamei trupești, mi-ai zâmbit!!! Din străfundurile alambicate și nerecunoscătoare ale ființei tale, regreți parcă puțin că nu ți ai oprit 5 lei de metrou. SĂ NE IUBIM ORGANIZAT! Intră, bă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de mult în fericire. Totuși, starea de spirit i se mai îmbună și, ca dovadă, își scoase haina și i-o puse delicat pe umeri Melaniei, care părea să doarmă cel mai odihnitor somn de care avusese vreodată parte un muritor. Conversă din politețe cu barmanul Florin, dar, constatându-i olfactiv gradul de alcoolemie din sânge, hotărî că e inutil. Așa că ațipi și el, într-o rână, pe umărul lui, după ce făcură un schimb prietenos și din ce în ce mai înfocat de gâturi lungi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
un lacăt ce putea să taie pofta oricui nu ar fi fost dispus să și-o pună singur în cui. Trecând cu greu peste fireasca chemare de a încropi ceva întru potolirea bestiei ce zace până la urmă în stomacul oricărui muritor, indiferent de vârstă, statut sau alte criterii sociale, pe cerul minții mele se profila deja înspăimântător de limpede ideea că nu aveam să cedez cu una, cu două, cu atât mai puțin să accept o realitate care se dovedea, ca
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-ți vorbesc, totuși fiul meu, în limbaj ezoteric, simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru a te introduce în ea, pentru a te bucura de minunile închise ochilor comuni ai muritorilor. Comun-ul muritorilor, fiul meu, comun-ul muritorilor! Simțul comun este caracteristica lor. Ferește-te de el, păzește-te de simțul comun, ferește-te de el ca de pestă. Simțul comun este cel cu care mediile comune de cunoaștere judecă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fiul meu, în limbaj ezoteric, simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru a te introduce în ea, pentru a te bucura de minunile închise ochilor comuni ai muritorilor. Comun-ul muritorilor, fiul meu, comun-ul muritorilor! Simțul comun este caracteristica lor. Ferește-te de el, păzește-te de simțul comun, ferește-te de el ca de pestă. Simțul comun este cel cu care mediile comune de cunoaștere judecă, așa încât, dacă pe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
simplu și curgător, fără a apela la Ars magna combinatoria a mea. Ești foarte tânăr încă pentru a te introduce în ea, pentru a te bucura de minunile închise ochilor comuni ai muritorilor. Comun-ul muritorilor, fiul meu, comun-ul muritorilor! Simțul comun este caracteristica lor. Ferește-te de el, păzește-te de simțul comun, ferește-te de el ca de pestă. Simțul comun este cel cu care mediile comune de cunoaștere judecă, așa încât, dacă pe pământ doar un om ar
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
în care sunt spuse. Nu e asta? Eu cred că le înalță. Păi crezi prost, Apolodoro, crezi prost. Își pierd, își pierd înălțimea și adâncimea pentru a fi bine spuse; ceea ce numim bine spuse este jumătatea competențelor, ceea ce este comun muritorilor, care nici nu se înalță, nici nu se scufundă, nici nu se ostenesc să gândească, nici să simtă, ci se ofensează de orice lucru. Ai vrut să fii clasic... bun câștig ai făcut. Clasicul este respingător; a ști să faci
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
muri a ghidat Destinul, Determinismul, pentru ca Clarita să îl lase. Era nevoie de o motivație. Și se recreează în infidelitatea fostei sale logodnice și în amintirea iubirilor sale, mai poetice acum decât în trecut. "M-am născut ca cei mai mulți dintre muritori, însetat de viață de la naștere, pierzând cu dobândirea apetitului nativa sațietate. Și acum ce vor spune dacă demisionez? Ce va gândi tata? Se pierd unele cugetări care urmează să-l coste! Sărăcuțul! Îmi voi trage un glonț? Mă voi arunca
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
rând în înfruntarea dintre libertatea personajului tragic și fatalitate. Anticii recurgeau la conceptul de Destin pentru a explica parcursul vieții. „Moirele” erau adesea reprezentate ca trei surori (Atropos, Clotho și Lachesisă, fiicele divinității supreme, Zeus, care stabileau durata vieții fiecărui muritor cu ajutorul unui fir pe care una îl torcea, a doua îl înfășura pe fus, iar a treia îl tăia când survenea momentul morții. Ele cântau în timp ce lucrau, iar versurile lor erau profetice. Cuvântul latinesc „fatum”, al cărui sens era acela
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
să mă facă milos, după care a Încercat să mă cumpere, fel de fel de lucruri de genul ăsta, numai să trec de partea răului, ceea ce nu se va Întâmpla În vecii vecilor. Dar pentru un om simplu, pentru un muritor de rând, această confruntare, această Întâlnire cu forțele malefice e foarte distrugătoare, cu atât mai mult cu cât au pătruns la nivelul instituțiilor de stat, la nivelul instituțiilor religioase. Sărmanul om nu mai știe cum să se roage, cum să
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
lui Cehov, este în Pescărușul din livada de vișini un crescendo acvatic de sfîrșit de lume, după cum în "parodia egipteană" Stăpînul tăcerii Thot, zeul fertilității, este un intelectual printre analfabeți, politician machiavelic ce îi transformă pe regi în zei, pe muritori în divinități, sfîrșind prin a înlocui monarhia cu republica. Febra intertextualistă nu amestecă doar personaje, ci și stiluri și limbaje. În Stăpînul tăcerii, Osiris vorbește ca Trahanache, fiul său, Horus, ca Iorgu de la Sadagura, regina etiopiană Aso, ca Ioana țiganca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
întuneric, cîteva secunde sclipirile unui stroboscop; întuneric; apoi, cînd se aprinde lumina, Mefisto și Emma stau liniștiți în fotolii și beau ceaiul.) EMMA: Deci, mi-am vîndut sufletul ție. MEFISTO: Vîndut? L-ai oferit, așa cum l-ai fi oferit oricărui muritor. De cînd aștepți asta? EMMA: Și totuși. Ce-mi ceri în schimb? MEFISTO: Un mic serviciu, deloc neplăcut pentru tine. (Fără să se ridice din fotoliu, îi întinde spada) Mă simt cam obosit... EMMA: Tu, obosit? MEFISTO: E un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
consecință, trebuie să fie apanajul unui segment inferior al societății, astfel că, în vechime, munca a fost privită strict și exclusiv ca o îndatorire a sclavilor, în timp ce în societatea românească a zilelor noastre, neoficial, munca este considerate o obligație a “muritorilor de rând”, a celor care “nu se descurcă”. Opinia enunțată aparține unei categorii sociale care nu merită nici măcar a fi adusă în discuție. Tot atât de adevărat este și faptul că cei care muncesc sau care au muncit, nu sunt plătiți cum
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe bărbatul cel, deocamdată, fără identitate. Și știe exact felul în care Sophia își gân dește strategia. Cavanosa a simțit de la distanță parfu mul pielii unui alt bărbat, impregnat în porii soției lui. Asta e o însușire specială pentru un muritor de rând. Dar Cavanosa nu mai e de mult un simplu muritor. Imperiul lui a învins orice obstacole și a știut să își mențină verticalitatea, chiar și în momente compli cate pentru toată planeta. Tocmai de aceea, Cavanosa este respectat
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în voie. Asta bineînțeles dacă ajungi în Spa nia și vii până la Aguadulce și te-ntâlnești cu mine la taverna aia de pe malul mării. Cel mai sigur o să mă găsești acolo în septembrie. Când își termină con ce diul toți muritorii de rând. Septembrie sau octombrie. Asta e perioada cea mai bună dacă vrei să vii la Aguadulce și să mă vezi. O să mă recunoști de la distanță și n-o să-ți vină să crezi că eu sunt chiar eu. O să ai
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
veac, singură și necăjită. Și așa a fost: niciodată Zâna cea bună nu s-a putut Întâlni cu FătFrumos, doar Îl privea de departe când el venea cu alai la vânătoare. De atunci, din vremurile acelea vechi, ori de câte ori oprește un muritor are un necaz, Zâna cea bună cu părul de aur și cu coroana de flori proaspete pe frunte, vine Îndată și Îl ajută cu bagheta sa fermecată.Toți o iubim și ea nu se mai simte chiar așa de singură
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
avea să fie Mântuitorul lumii. Trei crai de la Răsărit au venit să I se Închine și să-I aducă daruri.Toate animalele suflau asupra pruncului ca să ÎI dea căldură. Dar Îngerii ce făceau?Îngerii cântau cântări nemaiauzite vreodată de vreun muritor.Și acolo sus, În cer, de marea bucurie a Nașterii Domnului, Îngerii s-au prins Într-un joc numai de ei știut.Și Îngerii cîntau și jucau pe nori albi pufoși și se bucurau ca niște copii. Și cum jucau
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fetele frumoase de prin sate, le transforma În flori printr-un siretlic numai de el știut, apoi le sădea În grădină. Și avea cea mai frumoasă grădină de prin partea locului. Avea zmeul acela În grădină flori roșii ca sângele muritorilor, flori albastre ca cerul În luna mai, flori galbene ca razele de soare. Avea flori Înalte ori flori pitice, care de care mai parfumate. Avea zmeul flori fel de fel, dar nu avea nici o floare albă. Și tare mult Își
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lucrările lor despre receptarea operei lui Goethe în România. Iată-l acum în întregul lui: Înmormântarea lui poeta Ghete Genia (duhul), talentul, haractirul moral și sârguința a se face patriei folositor sunt haruri carele rare ori se unesc în un muritor, de aceea și când se află întrunite, apoi învrednicitul se face obiectul de sevas și mirarea oamenilor în cursul vieții, și mai ales după moarte, când zavistia se face mută. Gethe a fost unul din oamenii care s-au învrednicit
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Istru, Anábasis--ul lui Alexandru cel Mare, peste fluvii, în sus, sînt pregătiri pentru înfruntarea cu "imensele întinderi, abia întrezărite, ale lui Okeanos". Cosmologiile îi poartă pe eroii lor peste ocean, cu mult înainte ca oamenii să reușească, în fapt, trecerea. Muritorii, regi, ca Erythras, după care Marea Arabiei de azi s-a numit Marea Roșie, au izbutit să plece de pe o insulă pe alta cu plutele. Danaus a venit din Egipt cu o corabie. Heracles a plecat din Tyr pe o corabie
Trecerea Apelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8782_a_10107]
-
într-un mod extrem de rudimentar, tribal, care exclude orice divergență de opinii (reducînd-o la termenii afectivi extremi: apărare, trădare, distrugere etc.). Cititorul obișnuit - flatat pe tot parcursul textului, prin ironii apăsate la adresa unui filosof care practică "elitismul" și se opune "muritorilor de rând" - poate să nu știe care sînt practicile editoriale curente. În schimb, tonul peremptoriu, organizarea textului, indicațiile bibliografice ample, citatele, datele precise pot funcționa ca argumente tari, care să-i creeze impresia de demonstrație validă. a nu e ineficientă
Pseudo-argumentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9817_a_11142]