1,825 matches
-
alte colțuri de lume e învălmășeală continuă de oameni care se nasc, trăiesc și mor. Să fii vizibil tot timpul - să trăiești într-un roi de ochi - asta de bună seamă lasă urme pe chip. Un chip acoperit de argilă. Murmurele cresc și scad în timp ce-și împart între ele cerul, umbrele, grăunții de nisip. Am nevoie să fiu singur cu mine zece minute dimineața, zece minute seara. - Fără program. Stăm la coadă unii la alții. Mulțimi. Unul. Traducere de
Singurătate () [Corola-journal/Journalistic/5008_a_6333]
-
asemenea unei otrăvi dulci, îl împiedică să continue drumul dinspre suferință spre nebunie, prin iubire. Atracția fizică, detaliul carnal pigmentează această balada care ar fi putut fi cântată de orice cavaler medieval înfrânt în iubire. Come Healing debutează cu un murmur ce sugerează prezența unui cor îngeresc. Dana Glover dă tonul unei rugăciuni rostite într-o singurătate de templu abandonat. Orgă induce o atmosferă aproape liturgica, susținută de lamento-ul viorii pe care Bela Santelli îl transformă într-o cariatida sonoră
Vechimea, adâncul (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4796_a_6121]
-
imanent, descoperit cu ușurare în calmul civilizațiilor vechi). Într-adevăr, strada era una ferită de zgomot, situată într-o zonă partiarhală. După ce intrai, timpul dobândea o altă dimensiune, îți arăta o față distinctă de aceea a freamătului obișnuit, spectacular (mirabil, murmurul unanim al metropolei, plutind mereu deasupra teraselor pline de lume, peste scuarurile geometric tăiate). În Muzeul Delacroix, situat într-o clădire nu prea mare, cea unde pictorul își avusese ultimul atelier, era liniște deplină. Printr-un sistem alambicat de holuri
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
din Baumgartes al IIlea, mizează pe suspendare extraceptivă, adevărata zestre a „scriitorului închipuit”. La Diana Adamek și privirea ei piezișă asupra lumii, virtuozitatea se închide în sine, toate valențele sunt auto-saturate, frumusețea e de melc răsucit. Povestea e un splendid murmur melodic care-și uită izvorul și, prin urmare, își poate rata vărsarea în omenesc. Inceptivii speră să insinueze dimensiuni inedite spectacolului lumii. Ei sunt onirici, abisali, de o excentricitate care, în mod paradoxal, le accentuează introversiunea subversivă (seria versiunilor ar
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
încă din supunere și din obișnuință, bunicul - Ce-nseamnă asta? și calul legat de belciug agitându- se din pricina mirosului de oase, bunicul îngenuncheat în curte, bunicul culcat - Idiotul tucanii în debandadă, unul dintre țărani - Isuse iarba înclinându-se cu un murmur negru și bunicul umilindu-te cu fața răvășită - Idiotul cu un nasture de aramă închizându-i gâtul, tata fără să dea drumul săpăligii într-un ultim - Stăpâne acum nu cu tonul care creștea, cu tonul dintotdeauna sau ca tremuratul unei
António Lobo Antunes - Arhipelagul insomniei () [Corola-journal/Journalistic/5672_a_6997]
-
et de la pervertion ne sait pas ce qu'est une exigence paternelle, celle qui n'est ni brutalité, ni asservissement."6 Se știe că, Istrati se va depăși pe sine folosind o limbă care nu-i intrase în sânge odată cu murmurul duios al mamei și nici limba pierdută a tatălui biologic, pierdut și el pentru totdeauna, ci franceza, adică limba "tatălui simbolic." După J. Lacan, tatăl spiritual nu e altceva decât "tatăl mort". Ora rupturii, a despărțirii și a "uciderii tatălui
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
din stradă la asemenea evenimente. Mă apropii. Nu-i nimeni pe bulevard?! Nu, bulevardul era înțesat de oameni. Nu mai era rumoarea de la celelalte defilări, de la celelalte manifestări pe care le organizase Ceaușescu. Era o liniște... aproape o liniște, un murmur... nu spun nimic, n-am știut cum să-l interpretez, nu l-am interpretat, mi-a dat numai de gândit, că nu mai percep rumoarea obișnuită. Ies din bloc, mă duc, văd. Mă-ntorc, mă întâlnesc cu un doctor care
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
unor copilandri, colinda se vădea predestinată să închipuie atunci făgăduința unei unități netemătoare. * Benefic, circuitul amintirilor rupea zăgazuri absurde, din interdicții ale unei epoci imbecil proletcultiste, răsărea intangibil magia colindelor redescoperite pe buzele Madrigalului: cînd măiestria lui Marin Constantin capta, murmur de neuitat, bucuria de la Cana Galileii. Ecoul unei atare biruințe își trece taina, peste măsurile noastre comune, în miracolul spunerii răzbate un licăr prelung, la întrecere cu durata obiectivă a mileniilor. Am tresărit, de altminteri, ca și cum mi-ar fi bătut
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
torc cu ochii'nchisi de lene, lângă focul ros, si torsul lor, se'ngână lung cu torsul fusului - și cu întorsul fir albastru depanat de rischitorul cel din tinda. Vin la vatră toți motanii somnoroși să se întindă, și în murmurul de torsuri și de fire'nvârtitoare pe când valuri de zăpadă către geamuri cad ușoare, eu cu capul lângă mata sura care mie-mi toarce ascult, ăn cu an, cum viata-mi că un cântec se re'ntoarce. Nu există poate
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
Stefan Cazimir România, 1951... Țara se află de șapte ani sub ocupație rusească. Literatura publicabilă s-a încolonat fără murmur sub flamura realismului socialist. Poeții cîntă pe întrecute electrificarea, planul de stat și prietenia nezdruncinată cu marele vecin de la Răsărit. Și în miezul acestui timp, mohorît, amar și fără orizont, ochii unui tînăr de 18 ani, iubitor al muzelor și
Un eveniment editorial Villon. Opera omnia by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2980_a_4305]
-
Pentru lemn, Mai aproape de Apocalipsă) Cumpănirea dintre Ei doi Pe șira spinării mele: Crăciunul și Sînzienele Preaplinul și Nimicul Țărmul și Valul. Mă ascund - Cald, Întunecat Și strîmt Gîndul acesta: Simt cum sufletul meu Mă adăpostește Împotriva oricui Zgomot. Între murmure, Cuvinte sfioase, Liniștea celui Care atinge orga Și aude înăuntru Pe Dumnezeu Oftînd ușor. Iedera îmbrățișînd Un munte - Arsura, Singurătatea, Pînda șopîrlelor Peste zi, Noaptea tuturor stelelor Apoi, Piatra ce se deschide Miraculos Ca pleoapele celui iubit Revărsînd răcoare.
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
cine poate ști ce se petrecea în capul său sau ce s-ar fi putut petrece să nu fie prea mare distanță dar la o înălțime apreciabilă era ceea ce trebuia probabil să fie exact acolo exact în momentul acela un murmur ca un duruit natural ai fi zis că are loc chiar un fenomen atmosferic prin aer o adiere străină ca beția tutunului. Mort să cînți și vesel într-un cub mă observ în oglindă cum cînt. figura asta azi mă
Poezie by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/2650_a_3975]
-
Înapoi, toate, Acolo, în marele, dreptul Tabel ! Vers, verset printre viermi, rime și râme, rumegușuri, virgule de sânge, schelete de semne ale mirării - și, poate, într-un mare Târziu, trezirea, un verde pur, verde pur, un foșnet, un scâncet, un murmur, o adiere, un cântec, măcar îngânat, de leagăn, sub soarele nou. Dar acum, te deznod, dezleagă-te, dezleagă-mă, lasă-mă să strig, să țip, să mugesc, să zbier, să urlu până voi răguși, să urlu până mai pot urla
Cravata lui Gellu Naum by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/3136_a_4461]
-
În poezia lui Goga un frison străbate ca o undă materia: e cutremurarea imprimată tuturor elementelor de un suflet ultragiat, ce contaminează totul până la zbuciumul universal, a cărui propagare o întreține mereu. Tremurul, fiorul, învolburarea, jalea, cutremurul, frenezia, lăcrimarea, clocotul, murmurul, strigătul, frământul, plânsul sunt forme de difuziune tragică a suferinței. Sunt semnele unui echilibru interior pierdut - răsfrânt devastator asupra întregii lumi, a cărei credință este greu pusă la încercare. Universalizarea suferinței se realizează printr-o enormă rezonanță. Un stigmat al
Octavian Goga - 125 - Mesianism național by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10663_a_11988]
-
teatrului lipsește. Cînd teatrul este absent, ai ochii și pentru alte spații, pentru poveștile extraordinare de aici, ești atent la detalii altfel, privești altfel, te lași pătruns de încărcătura locului, de energia lui specială, auzi zbuciumul apei și înțelegi, altfel, murmurul zidurilor. Ești prins de diurn, cu alte cuvinte, nocturnul teatrului neexistînd. Doar amintirile născute de el, imagini din spectacole, întîlnirile, fragmentele de discuții animă singurătatea pașilor. La începutul lui aprilie, am ajuns, ca într-un prolog teatral, la Avignon. Mai
Cînd bate mistralul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10703_a_12028]
-
Și de pămînt/ Semăna cu fundul oceanului Atlantic.// Iscodeam adîncul și el se retrăgea/ Prin fața ochilor trepte uriașe în pîntecul/ De piatră al unui glob scufundat/ Cineva bătea cu ciocănașe de lemn/ în pîntecul balenei albe" (Cîntec despre substanță). Ori: ,Murmurul sării întîlnind pămîntul/ Carapacea sub care e ascuns alizeul viu/ în trecere pe deasupra Canalului Mînecii.// Marea Neagră umplînd groapa meteoritului/ Tungus/ Pluta de corali unduită ușor de vînt/ Degetele insului surprinzînd pulsul universal/ Tresărim cu emoție cînd pasta subțire/ A sîngelui
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
goală și rubine sfărâmate de visuri, de căderi, de degete. Azi-dimineață un demon a prins aripi într-un moment de neatenție și coarnele sale înlăturate trosnesc sub picioarele mele pe asfalt. Voalul primăverii în bulbul trudit de sens urlet sau murmur, trăsură sau emul, tu za înălțată din țărână cu sânii de nori, cataractă de luceferi sau de pică. Alături o oglindă se apleacă, îți transformi precisul devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primăverii în bulbul trudit, plutele îți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
sorbi o bere la doar o masă-două distanță de mai-marii condeiului, autorități recunoscute ca atare de toată lumea. în amestecul acela de talente și vârste, în zumzetul de stup întărâtat, din care nu puteai înțelege nimic, răsuna câteodată, brusc și acoperind murmurul de până atunci, un strigăt: „Ahoe!”. Dacă îți îndreptai privirea în direcția din care se auzise, puteai vedea la o masă (la care de regulă nu se aflau mai mult de trei-patru persoane) un ins solid și spătos, nu prea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
în ciuda comportamentului și a amenințărilor proferate, spre deosebire de un Julien Sorel, citat mai sus și care nu-și recunoaște vina deși acceptă crima, faptul că a tras asupra fostei sale iubite, Mitia, deși curat și incapabil de a ucide, acceptă fără murmur sentința și trimiterea în Siberia, ce echivala cu o moarte civilă. Mai mult - acceptă, își asumă vina, niciodată comisă! Și, în fapt, cred eu, acesta e semnul profund al prosternării lui Zosima: nu atât suferința care-l aștepta pe un
Vinovati fara vina by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/10161_a_11486]
-
să mă uit de două ori să mă conving că nu e reală, sau că nu se mișcă... nu sunt sigur care din ele”, povestește Horton, râzând. „Când Annabelle venea pe platou, era ca și cum sosea o vedetă, printre șoaptele și murmurele actorilor și echipei. Am fost nevoiți s-o așteptăm pe platou de câteva ori, ne-am comportat cu ea ca și cu un coleg. Și chiar a contribuit la factorul frică. Mă simțeam mereu agitat lângă ea”, adaugă el. Woodard
etst [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
să tacă și va tăcea până la sfârșit, aude răspunsul, nerostit: - Tu nu poți să înțelegi, ești închis în delirul omului absolut care nu-și găsește mântuirea decât în om... ,nici înger nici demon"... vocea interioară, răspunsul se pierde într-un murmur ca o dojană. Doctorul e tulburat, își recunoaște halucinația; ,și totuși, îmi spune privind fix fotoliul lui Azov în salonul care miroase a cimitir de câini, sunt sigur că i-am împrumutat gândul. |sta trebuie să fi fost. Dimineața crește
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
frunziș. Se auzea geamătul înăbușit al martirului, discret ca o foșnire. Obrazul victimei era îndreptat spre tavan și-mi puteam imagina ochii, privirea extatică. Am rămas cu ochiul lipit de gaura din perete. Să mă crezi, murmură povestitorul cu un murmur care te putea face să te gândești la rușine (de fapt nu-i era rușine); înainte de orice am simțit o uriașă plăcere de-a mă găsi acolo, de-a vedea ce vedeam. Tremuram; nu de teamă, nici de frig; de
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
Stele cad înfrânte dintre nori, încătușându-ne sub pulberea lor diamantina, azi..., mâine..., pentru totdeauna... Nori și Om, o singură Moarte! În fiecare zi, mă strecor dincolo de trup, căutând în sângele meu ciutele, ce-și alinta setea de vis în murmurul curcubeului toropit de dragostea lui Dumnezeu... Îngeri cu tălpile goale, alunecă pe iarbă proaspăt cosita, grăbiți, aproape în panică, înfiorați de durere, căutându-ne... Primesc o nouă pedeapsă... pedeapsă mea ești tu...,tu cu neliniștile sânilor tăi..., tu cu foamea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
iubi curcubeul... înseamnă a cunoaște minunatul capitol despre dragoste din Întâia Epistola către Corinteni a Sfanțului Apostol Pavel! a birui vrăjmașul... înseamnă a cunoaște zicerea Sfanțului Ciprian... cine nu are Biserică de mama, nu poate avea pe Dumnezeu de Tată murmur Crezul și apoi mi-aduc aminte cum era să mă pierd... toamna trecută! parcă mă văd cum alergăm spre mănăstirea Cotmeana! nu mi-a fost ușor să ajung, pentru că îmi slăbise puterile de-atâta amar de lacrima, dar știam că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
adorărei" ar fi compusă din doi peoni IV sau din patru iambi. Altădată, șovăiala aproape că dispare, dar muzica insinuantă a versului are sorginte asemănătoare: „Și flautul magic vorbi; tremurată, O notă stîngace sălta peste clape Ca vocile stinse-n murmur de ape Și-ncet simfonia căzu întristată" (Cînd vioarele tăcură, II). Aici, extrem de rarul alexandrin clasic se compune din două emistihuri, fiecare format din doi amfibrahi cuplați, provocînd un contrast căutat între scurtimea emistihului și unitatea ritmică trisilabică. Asemenea virtuozități
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]