1,647 matches
-
gospodine din localitățile: Bilcești, Câmpulung, Voinești, Dragoslavele, Rucăr, Bughea de Sus, Stoenești. Pe o scenă în aer liber, formații de dansuri populare, alcătuite din copii și adolescenți de la Școala Generală din Lerești, Școala Națională „Oprea Iorgulescu” din Câmpulung, Școala „Nanu Muscel”, „Călușarii” din Câmpulung, „Oratia” de la Podul Dâmboviței, „Izvorașul” din București, au adus un elogiu cântecului, dansului și portului popular românesc, impresionant prin vitalitate, armonie și culoare. Elevi de la Școala „Sfântul Iacob” din Văleni au interpretat scenete caragialiene, iar doamna învățătoare
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ÎNALTPREASFINȚITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAȚĂ PILDUITOARE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Pentru publicare... Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului, acum, la împlinirea a 73
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAȚĂ PILDUITOARE... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Pentru publicare... Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viață demnă, vrednică, harnică, dinamică, darnică, slujitoare, onestă și pilduitoare... Înaltpreasfinția Voastră, Doresc să vă mărturisesc faptul că am cumpărat, chiar de la Sfânta Mănăstire a Basarabilor, din municipiul Curtea de Argeș, cele cinci volume
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
grijă și să vă ajute, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... București - 06.06.2017 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș Scrisoare deschisă, publică, adresată Înaltpreasfinției Sale, Calinic Argeșeanul - Arhiepiscopul (logofătul spiritual al) Argeșului și Muscelului https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viață pilduitoare... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
06.06.2017 Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Dr. Stelian Gomboș Scrisoare deschisă, publică, adresată Înaltpreasfinției Sale, Calinic Argeșeanul - Arhiepiscopul (logofătul spiritual al) Argeșului și Muscelului https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic al Argeșului și Muscelului, acum, la împlinirea a 73 de ani de viață pilduitoare... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2349, Anul VII, 06 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobești, Panciu, Jidvei și pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, Pentru pâinea de Pecica și Părintele Tănase de la Valea Plopului, pentru iernile înzăpezite și crucea Caraimanului și pentru că fost-am io dus la lucru când s-o-mpărțât norocu’, pentru Grigore Vieru, Zenaida Bolboceanu, Nistru, dealurile basarabene și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
ori vacă, alții slobozi ca și noi, nimic. Voi cei mici sau mai măricei dintre copii erați șii alinare și povară, tot avutul de preț al ălor mari, nădejdea lor. Din Vârful Mateiașului am luat-o pe scurtătură la stânga, spre Muscelul Botenilor și târș-târș am ajuns cu voi după multe ceasuri în Șesul Călugăresc și de acolo să ne îndreptăm spre Călulești mai departe. Când eram aproape de podul de peste Argeșel, pe drumul ce apucă spre Stoenești, se aude de-odată huruit
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
și vreo trei paznici de la unitățile vecine taberei de vară, direct la sediul miliției comunale. A urmat pentru cei câțiva băieți - cei mai mulți studenți și câțiva prieteni de-ai lor, toți localnici, elevi la școlile profesionale de pe lângă uzinele „ARO” din Câmpulung Muscel și „Tractorul” sau „Steagul Roșu” din Brașov - o noapte de coșmar, plânsete și incertitudini cu calmante sui-generis, aproape de o „liniștire” și „aclimatizare la rece”. Noi, la sediul de miliție într-o cămăruță a șefului de post și în prezența a
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - săvârșită de către Mitropolitul Teofan Savu a Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic Argatu al Argeșului și Muscelului, Episcopii Galaction Stângă al Alexandriei și Teleormanului și Varsanufie Prahoveanul de la București - slujbă care conține și cuprinde o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat
PARINTELE TEOFIL BADOI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366826_a_368155]
-
odinioară a înflorit de-a binelea, are șase rămurele pe tulpina-i fragedă, altoiul e bun și prinde vlăstar împrăștiind miresme de brebenei și floare de colț de la Rucăr și Zărneștii Brașovului, ghiocei, liliac și iasomie de pe costișele Poienarilor de Muscel, pe unde îți vei fi lăsat pașii copilăriei - în casa maicii tatălui tău Franz, pe care l-ai pierdut de mic - a adolescenței demult crucificate pe crugul neiertător al timpului. Și mai știi ceva? Doamne, ce-ar fi fost de
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
directe și nemijlocite” când au nevoie de tine, te pun la treabă și că-ți zic bunic pentru că ești „bun ici, buni colea” și peste tot unde le poți fi de folos... Despre fratele tău mai tânăr Viorel, de la Câmpulung Muscel, n-am știre, am auzit că este și el în suferință, despre iubita ta mamă Didina Grancii, cum îi ziceai tu, Sanda, apelând-o drăgăstos, că nu a rezistat nici ea prea mult fără tine și a plecat să te
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
proiecție, până la urma-urmei omenească. Drept pentru care mi-am jurat să le îndrept cât pot pentru a mai rămâne o vreme împreună cu toți și iată, mă conformez ca atare... Ajută-mă, Doamne! Ghică Șerb, dimpreună cu „fârtații” tăi din Rucăr- Muscel (la apariția postumă a vol. „NETERMINATE” apărută la Casa de editură „Amurg sentimental, 2011, cu o prefață semnată de scriitorul Ion Machidon Referință Bibliografică: Scrisoare către Ion (Dorel) Enache-Andreiași / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 205, Anul
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
de la care și despre care sau pentru care, fratele nostru Stelian neobositul, a scris atât de frumos și atât de bine! Îl salutăm și îmbrățișăm, dorindu-i, de la noi bucurie iar de la Preaînaltul mântuire!... (+ Calinic Argatu - Arhiepiscop de Argeș și Muscel). * Într-o perioadă în care lectura de tip classic este înlocuită cu mijloace moderne hipersofisticate și într-o perioadă când acest fenomen este amplificat deliberat prin taxa pe cultură, apariția unei cărți noi este o performanță lăudabilă. În cazul de
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
Drobeta la Rovine, Posada și Mărășești Cluj-Napoca, Timișoara, Oituz, până la Mărăști ; De la Carei la Poarta Albă,Ip, Aiud, Pitești, Sulina, Din Râmnicu' Sărat, la Iași, Podu' Înalt, Ciceu, Tighina... De la Sibiu, pân' la Caracal, Craiova, Slatina, Ploiești Din Vâlcea până la Muscel, Brașov, Vidraru,București... Ne mai punând la socoteală incinerații de prin urne Pe cei mâncați de șerpi, de stânci, sau din gropile comune... Noi știm de la IISUS MESIA : călăii trebui' să-i iertăm... Însă pe Martirii noștri, n-avem voie
DE ZIUA EROILOR NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367694_a_369023]
-
fapt constituind și un fericit prilej ca, la această aniversare, să se sublinieze saltul pe care școala rucăreană l-a făcut, câți absolvenți a dat și contribuția lor la cultura și știința românească. (din monografia Școlli "Nae A. Ghica", Rucăr, Muscel, jud.Argeș, ed.II, revăzută și adăugită) Referință Bibliografică: 325 de ani de școală rucăreană / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
sau primea avioane pe pistele sale însă nu se auzeau zgomotele motoarelor puternice, se zăreau doar luminile intermitente de poziție, totul era în așteptare, oameni, copii, animale de dincolo de corturi, focuri de-ai fi zis că ești la noi în Muscel de “focu' lui Sumedru”, nici vorbă de așa ceva pe-aici, niște răgete sau urlete înăbușite și un cort mare la care așteptau să înceapă “procesiunea”, să-ți expună de la un televizor regulile “jocului” de către organizatori, unde “protocolul” primirii celor de
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Brașov, alta prin Zărnești către Făgăraș, dar cea mai spectaculoasă este spre sud către trecătoarea Rucăr-Bran și vestitul Castel Bran. Șoseaua șerpuiește pe pantele muntelui până sus oferind ochilor panorame și priveliști de basm, apoi coboară spre sud la Câmpulung Muscel unde se află una dintre cele mai interesante mănăstiri, Nămăiești, aflată într-o stâncă prin care iese turla și câteva ziduri. Din cochetul orășel de munte se ramifică o serie de trasee turistice spre Masivul Iezer-Păpușa sau spre culmile dantelate
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ”. Aș adăuga la toate astea un mod firesc de raportare la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care il provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Țuțea este țăran din Muscel școlit la Universitatea de la Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv- ca țăran. Prin felul de a se exprima, Țuțea trimite cu gândul la un personaj a lui Creangă, trecut prin experiența lagărului comunist, convertit de
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
Dor-Mărunt / Călărași / România Mușat Mădalina-Iuliana - Comună Plenița, Dolj / România Eugen Caraghiaur - Montreal / Canada MIhăiță Nicolae Ardeleanu -Târgoviște / România Nicolae Marius Buchiu - Câmpina, Prahova / România Valeriu Cercel - Hamilton, Ontario / Canada Elenă Stan - Vălenii de Munte, Prahova / România Ion Văduva - Poienari de Muscel, județul Argeș / România Marius Maracinescu - Golești, jud. Vâlcea / România Teona Scopo - Iași / România Precob Ema Iuliana - Dorohoi / România MENȚIUNI SPECIALE POEZIE Liviu Popescu Suceava / România Luca Cipolla - Milano / Italia George Stroia - Adjud / România Corina Ofelia Corpodean - Sebeș, Albă / România Ion
PREMIILE CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ STARPRESS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349130_a_350459]
-
Metalurgie mai avansată decît ceea din zilele noastre; - Cuie care nu ruginesc de 2000 de ani; - Calupuri de fier de 40 kg, cînd românii nu puteau să topească în cuptoarele lor bucăți mai mari de 25kg.; - Modelele Matematice de la Grădiștea Muscelului și desigur cele Topografice, prin așezarea „așa ziselor cetati"din Munții Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) într-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar și azi. Dar nimănui, se pare, că îi pasă acolo sus, la nivel „profesoral"de acești daci
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
doar 60 de ani. Mai probabil ar fi ca „cel Bătrân” să se refere la cea mai lungă domnie consemnată până la el, din istoria scurtă a Țării Românești de după primul des¬călecat, cel al lui Basarab I, la Câmpu¬lung Muscel. Acest „Principe între creștini cel mai viteaz și cel mai ager” (cronicarul otoman Leunclavius) a stat 32 de ani în scaunul Munteniei, scaun care cuprindea însă și teritorii din Dobrogea, din Tran¬silvania (Țara Făgărașului), din Banat și Severin. A
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
loc ce ținea de satul Jiblea. În acest document, Mircea numește Râmnicul „orașul domniei mele” [7]. Le mai dăruiește călugărilor cozieni satul Orlești, care fusese al mănăstirii Cotmeana. Astfel, Râmnicul apare ca al treilea oraș, în ordine cronologică, după Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș. Numele orașului este citat timp de două secole, sub forma de Râbnic, Ribnic sau Râmnic, uneori precizându-se că este „la Olt” (în documentele slavo-române: « na Olte »). Domnitorul a declarat Râmnicul reședință a curții și cancelariei sale voievodale
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
prietenul său, tâmplarul Bălteanu în restaurantul lui Nae Moldoveanu. “Jupân Nae, să ne servești din butoiul ăla care știi că ne place! De amintit că Ion Macedomnescu îl împrumuta deseori pe Nae Molodoveanu, când acesta pleca după vin în podgoria Muscelului. “Da, da, îi răspundea cam fonfăit, jupân Nae. Când vorbea, acesta avea un defect nazal și fonfănea ... De aceea, un alt spirit de-al vremii, Lică Cotârleț, spunea deseori, cu izul de interogație cuvenit, celor care nu vorbeau răspicat: “Măi
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
la lumină prin glas a safirelor de cântec folcloric argeșen, preluat chiar de la bijutierii lăutari, va efectua întâile imprimări la radio, cu acompaniamentul orchestrei „Doina Argeșului”. Acestea sunt azi comori ale Fonotecii de Aur a Radioului: „Sus’ la munte la Muscel”, „Lele, lelișoara mea”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene” și altele. Cine le-a auzit și le cunoaște, doar rostindu-le titlurile le și aude răsunând în urechea intimă a memoriei sale! Între anii
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
melosului și au sporit frumusețile cântecelor noastre. Au rămas în memoria afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel”, „De-ai fi neichii drăgulița”, „Din Pitești pan’ la Trivale”, „Argeșene, argeșene”, „Mai neicuța de pe Olt”, „Din Pitești la Câmpulung”, „Trei lalele din Pitești”, „Mai neicuța Constantine”, „Marine, Marine”, „Dorul de Topoloveni”, „Neicuța din Călinești” și multe altele... Nu a
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]