269 matches
-
zări, dacă-i întâlni măicuță bătrână cu brâul de lână, pe culmi rătăcind, din ochi lăcrămând, de toți întrebând: Cine mi-a văzut cine-a cunoscut sprinten păstorel tras ca prin inel? Fața lui spuma laptelui, ochii lui floarea câmpului, mustăcioara lui spicul grâului? Tu mioara mea nu te îndura și-i spune curat că m-am însurat c-o fată de crai dincolo de plai. Iară de minune măicuței nu-i spune, că la nunta mea a căzut o stea, c-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în luptele cu Petru Aron, unul dintre episoadele dese și lipsite de glorie la care cei mai bătrâni și cei tineri asistaseră în ultimii 25 de ani. Nimeni nu ar fi putut bănui că tânărul blond, cu ochi albaștri și mustăcioara abia mijind, avea să fie Ștefan cel Mare, cel Bun, cel Sfânt, „eroul creștinătății”, „atletul lui Cristos”, cum avea să-l socotească însuși papa. Un accident în primii cinci, zece ani de domnie și numele lui n-ar fi spus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care îi făceau să stabilească o legătură totemică, „dobândeau o putere asupra animalelor” pe principiul pars pro toto. O variantă a Mioriței colind adaugă portretului bine cunoscut al ciobănașului imaginea draconoctonului: „- Mustăcioara lui/ Pana corbului;/ Ochișorii lui/ Mura câmpului;/ Sprâncenele lui/ Două spici de grâu,/ Mustețioara lui/ Pana corbului./ Călișorul lui/ Puiul zmeului./ Săușoara lui/ De-o falcă de zmeu./ Săbioara lui/ Fulger pe pământ./ Pușculița lui/ Para focului” (Hângulești - Vrancea). În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Vrancea). În Cudalbi, Galați, colinda cântată femeilor bătrâne dezvoltă descrierea fiului absent: „Fețișoara lui/ Spuma laptelui./ Ochișorii lui/ Două muri de câmp/ Coapte la pământ,/ Ne-ajunse de vânt,/ Coapte la răcoare,/ Ne-ajunse de soare./ Sprâncenele lui/ Pana corbului,/ Mustăcioara lui/ Spicul grâului./ Călușelul lui/ Puiul zmeului./ Seușoara lui/ Două fălci de zmeu./ Tăftărașul lui/ Două năpârci berci/ De coadă nodate,/ De gură-ncleștate./ Frâușorul lui/ Doi bălăurași,/ De coadă nodați,/ De gură-ncleștați./ Bicișorul lui/ Puiul șearpelui”. Chipul flăcăului conține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cea pozitivă (estetică, eroică), la care naratorul popular aderă. Sufixele augmentative definesc planul sacrului stâng: leoi, săncoi, strânsoi, fricoi, spăimoi, jidăvoaică, în timp ce sufixele diminutivale arată o implicare afectivă față de lumea familiară (sătișoare), erou fiușori, voinicel) și toate caracteristicile lui (fețișoară, mustăcioară), calul acestuia și harnașamentul (călușel, frâușor), ajutoarele năzdrăvane (vulturii au gușicioară, unghișoară), animalul sacrificat (bourel) ori ipostaza arborelui lumii (merișor). Dacă sufixele augmentative au și rolul de a supradimensiona puterile și apariția malefică, în plus față de a ilustra relația de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prieteni, care vor participa la activitate și care apoi îi vor povesti tot ce a auzit în grupă. Povestina, se spune, se supără foarte tare când copiii nu sunt atenți și de aceea uneori le face vrăji îngrozitoare: le pune mustăcioare la guriță, pene pe nas, sau... îi poate transforma chiar în niște soricei! Nu se știe dacă e adevărat, dar la noi nu se vor întâmpla lucrurile acestea pentru că toți preșcolarii sunt foarte atenți, cunosc poveștile, răspund corect la întrebările
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
întrebarea: Dar ăsta cine-i? „Ăsta“ eram eu, însă... de nerecunoscut, precum China lui Costache Antoniu din, pe vremuri, mult vehiculata anecdotă. Culmea este că nu doar cei tineri din redacție nu m-au putut identifica în tânărul subțirel, cu mustăcioară neagră, din fotografie, dar nici N.M. Ca și ei, m-a întrebat: Ăsta cine-i? Și N.M. este din leatul meu, multe am suferit împreună, vorba lui Băieșu, nu de ieri, de azi ne cunoaștem, ci chiar din vremurile în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
chelner-șef, își pierde iarăși slujba atunci cînd, în mijlocul isteriei generale antinemți, își aduce la restaurant logodnica nemțoaică. Foarte frumos din partea lui, numai că în momentul următor se întoarce pe post de maître dhôtel, fudul nevoie mare, cu o mustăcioară de Hitler și cu trupele de ocupație în spatele lui. Problema cu omuleții împiedicați care nu vor răul nimănui este că, la o adică (așa cum nici Chaplin, nici Gump nu găsesc de cuviință să menționeze), nimic nu-i împiedică să se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Da, da, cel care umbla cu trei arme pe el. S. B.: Da, așa e, parcă era Rambo. De la noi au mers încă doi militari, sub comanda locotenentului Adrian Bratu, de la Bateria a III-a, unul micuț de statură, cu mustăcioară. M. M.: Îl știu. S. B.: Încă trei militari erau de la Geniu. În total, eram șase militari în termen și doi ofițeri: Bratu și Dumitrescu. Ne-am pus în dispozitiv de tragere și ne-am dus să vedem, că cică
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
adormit repede și poate am visat că suntem cu Bach, Wagner, Goethe, Faust, Napoleon... excluzându-l apriori din gândurile noastre pe "întunericitul" client de la Auerbachskeller. Meditând la Weimar încercam sa alungăm din gânduri un alt "întunericit", pe Adolf cel cu mustăcioară, client într-o vreme la Hotel Elephant, acolo unde aveam să ne cazăm și noi pentru o noapte. Nu pe el îl căutam, ci pleiada de genii care au trăit, au trecut sau au fost legați de Weimar. Fusesem la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
domeniul teologiei. Nu era un homo duplex, ci un ins cu mari calități intelectuale și totodată cu scăderi omenești de care știa, ca un credincios ce era, că va da socoteală lui Dumnezeu. Față de Crainic, om rotofei, cu chelie și mustăcioară, cu un aspect atrăgător, dar contrariul unui om frumos, părintele Stăniloae, pe care, e drept, nu l-am văzut decât după moartea lui Crainic, era un bărbat deosebit de frumos. Dar, părând distant, emana din ființa lui o autoritate ce impunea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
noastră de mulți ani, s-a căsătorit cu o româncă, acum femeie vârstnică. Domnul Antoine este o persoană corpolentă, dar mai mult îndesat și voinic decât gras. Vorbește perfect românește, are o voce răgușită care i se potrivește ca și mustăcioara galică. Am continuat povestea. Stăpânul motocicletei nu-i un celibatar. Adică, este văduv, soția lui a murit de tânără; i-au rămas doi copii, acum oameni în toată firea, stabiliți de mulți ani în Elveția, la rosturile lor. Motociclistul îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
alt sprijin și am nevoie de brațul tău “ Portretul fizic sugerează trăsăturile morale ale tânărului. "Gheorghiță era un flăcău sprâncenat", cu ochi adânci ca ai Vitoriei și nu prea vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
cea de-a treia parte a testamentului — presupusa apariție a măicuței bătrâne —, care își caută cu disperare feciorul pe care îl descrie cu sufletul ei de mamă iubitoare și îndurerată : "Mândru ciobănel/ Tras printr un inel/ Fețișoara lui./ Spuma laptelui/ Mustăcioara lui/ Pana corbului; Ochișorii lui/ Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din comparații metaforice de o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o mamă poate să creioneze cu sufletul, cu inima ei, o astfel de minune: "Mândru ciobănel,/ Tras printr-un inel/ Fețișoara lui,/ Spuma laptelui,/ Mustăcioara lui,/ Spicul grâului/Perișorul lui,/ Pana corbului,/ Ochișorii lui,/ Mura câmpului". Descrierea portretistică de mare artă este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
este realizată cu ajutorul unor expresii comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Pur și simplu, ce să spun? Nu m-a Învățat nimeni, nu mi-a dat nimeni brânci, nu știam nimic, nimic. Politică n-am făcut, nici tata, nici mama... Ce să spui? Venea Gheorghe Perla, șăfu’ anchetei de la Galați, Înalt, mustăcioară, brunet. Și mă agăța de haină și mă bătea. Da’ nu dădea tare săracu’, dădea așa... Știi? Nu dădea, că avea suflet În el. Și venea și: „Nu pot să-l audiez, că numa’ plânge”. Și nu știam ce să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
face doar Parada dascălilor, incluzând serii de portrete de profesori ai unui liceu de provincie, tipuri caricaturale, construite prin surprinderea detaliului descriptiv caracteristic: „domnul Biju, cavaler tomnatic, pițigoi bătrân și tandru, cu nas ștrengar și cu surâs pe buze, cu mustăcioară isteață, cu floricica la butonieră, matematician, specialist în astronomie, arătând domnișoarelor cu dexteritate stelele”, „domnul Frunză, cincizeci de ani, maestrul de desen, ras, impozant, dar zâmbitor, cu lavalieră fluturândă”, „maestrul de muzică, domnul Duțu, cu breton și lavalieră”, „geograful Borș
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]