451 matches
-
temă de casă. Motivarea elevilor ( motivație = calitate) -puncte cheie Pentru a motiva elevii, este esențială utilizarea de strategii de calitate în patru domenii cheie pentru motivație : 1.Stabilirea unui mediu încurajator de învățare A. Stabilește o apropiere fizică de elevi. Muta din când în când elevii B. Comunica la un nivel personal cu ei. C. Demonstrează corectitudine în așteptările privind comportamentul și învățarea ÎI. Implică toți elevii A.Planifică-ți un punct de intrare ( modalitate de a incepe oră ) interesant Principii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
vv. 1-6) Alla sua donna: (...) di qua dove son gli anni infausti e brevi, / questo d'ignoto amante inno ricevi. (vv. 54-55) Al conte Carlo Pepoli: (...) quando mi fia / ogni beltate o di natură o d'arte, / fatta inanime e muta; ogni alto senso, / ogni tenero affetto, ignoto e strano; / del mio solo conforto allor mendico, / altri studi men dolci, în ch'io riponga / l'ingrato avanzo della ferrea vită / eleggerò. (vv. 133-140) Îl Risorgimento: Nessuno ignoto ed intimo / affetto în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'antico sopor l'itale menti / s'ai patrii esempi della prisca etade / questa terra fatal non și rivolga. (vv. 1-6) Ad Angelo Mai: E come or vieni / sì forțe a' noștri orecchi e sì frequente, / voce antică de' noștri, / muta sì lungă etade? (vv. 5-8) Bennato ingegno, or quando altrui non cale / de' noștri alți parenti, / a te ne caglia, a te cui fâțo aspiră / benigno sì che per tua mân presenti / paion que' giorni allor che dalla dira / obblivione
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
memorandi allori; (vv. 80-85) Alla primavera o delle favole antiche: E te d'umani eventi / disse la fama esperto, / musico augel che tra chiomato bosco / or vieni îl rinascente anno cantando, / e lamentar nell'alto / ozio de' câmpi, all'aer muto e fosco, / antichi danni e scellerato scorno, / e d'ira e di pietà pallido îl giorno. (vv. 69-76) (...) tu le cure infelici e i fati indegni / tu de' mortali ascolta, / vagă natură, e la favilla antică / rendi allo spirto mio
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
picchiando, mi risveglia; / E sorgo, e i lievi nugoletti, e îl primo / Degli augelli susurro, e l'aura frescă, / E le ridenti piagge benedico. (La vită solitaria). 293 Infelice / scenă del mondo (La Vită solitaria); Me spesso rivedrai solingo e muto / errar pe' boschi e per le verdi rive (La Vită solitaria); camminano angeli muți / con me (Alla notte). 294 Inutile giorno, / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
298 Ignoto mi svegli / a vită terrena (Angeli); ignota / Pace regnava (...) Precipite l'alpina onda feria / D'inudito fragor; quando gli ameni / Futuri seggi di lodate genți / E di cittadi romorose, ignota / Pace regnava; e gl'inarati colli / Solo e muto ascendea l'aprico raggio / Di febo e l'aurea luna. Oh fortunata, / Di colpe ignara e di lugubri eventi, / Erma terrena șede! (Inno ai patriarchi). 299 Te nella polve della vită e îl suono / tragge îl destin (Nelle nozze della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
una quiete altissima, "Canto del gallo silvestre", Operette Morali del Conte Giacomo Leopardi, Stella e figli ed., Milano, 1927, p. 229. 302 Tal foști: or qui sotterra / Polve e scheletro șei. Șu l'ossa e îl fango / Immobilmente collocato invano, / Muto, mirando dell'etadi îl volo, / Stă, di memoria solo / E di dolor custode, îl simulacro / Della scorsa beltà (Sopra îl ritratto di una bella donna scolpito nel monumento sepolcrale della medesima). 303 Seguiremo case silenziose / dove morți stanno ad occhi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl sereno e solitario riso, / Né degli augelli mattuttini îl canto / Di primavera, né per colli e piagge / Sotto limpido ciel tacită luna / Commoverammi îl cor; quando mi fia / Ogni beltate o di natură o d'arte / Fatta inanime e muta; ogni altro senso, / Ogni tenero affetto, ignoto e strano; / Del mio solo conforto allor mendico, / Altri studi men dolci, în ch'io riponga, / L'ingrato avanzo della ferrea vită / Eleggerò (Al conte Carlo Pepoli) Și când va fi în pieptul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
fiind reîntoarcerea să din anul 1828 la compozițiile în versuri. 313 Meco ritorna a vivere / La piaggia, îl bosco, îl monte; / Parla al mio core îl fonte / Meco favella îl măr (Îl Risorgimento). 314 Invan brillare îl vespro / Vidi per muto calle / Invan sonò la valle / Del flebil usignol (...) spento era îl desio / Nel mio spossato sen (Îl Risorgimento). 315 Quando mi fia ogni beltate o di natură o d'arte / fatta inanime e muta (Al conte Carlo Pepoli); Pietà, ch
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
terra / dove cântă alla riva la mia gente (Terra). 326 Odore buono del cielo / sull'erbe, / pioggia di prima seră // Nuda voce, t'ascolto: / e ne ha primizie dolci di suono / e di rifugio îl cuore arato; / e mi sollevi muto adolescente / d'altra vită sorpreso e d'ogni moto (Preghiera alla pioggia). 327 Salgo vertici aerei precipizi, / assorto al vento dei pini, / e la brigata che lieve m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore; (...) Aspro è
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îl grido de' noștri avi famosi?(La seră del dì di festa). 517 Fermă è l'antica voce / odo risonanze effimere (Isola di Ulisse); E come or vieni / Sì forțe a' noștri orecchi e sì frequente, / Voce antică de' noștri, / Muta sì lungă etade? (Ad Angelo Mai). 518 Îl vento, a corde, dagli Iblei dai coni / delle Madonie strappa inni e lamenti / șu timpani di grotte antiche come / l'agave e l'occhio del brigante. E l'Orsa / ancoră non ți
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
upon allegory, that linguistic trope wherein one image or object comes to stand for another or for a plethora of others, the authors of the Trauerspiel foregrounded the arbitrary charac ter of the linguistic sign and its imposition upon a mute, sad nature.“ Drama cosmică, a naturii căzute și a istoriei care nu cunoaște împăcarea vreunui sens, își află corespondentul în drama eroului, suveranul. Acesta, într-o înrudire misterioasă cu martirul, întruchipează creația care, sub acțiunea unui intrigant, este distrusă: „der
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
șir lung de enunțuri disparate, utile în cel mai bun caz pentru a ne exersa memoria, dar cu siguranță nu și pentru a ne ajuta să înțelegem profund modul în care se produc fenomenele. Faptele fără teorii de interpretare rămân mute, tot așa cum teoriile fără suportul faptelor sunt goale. Aceasta îmi permite să reunesc cele două jumătăți separate ale cursului, discuția concretă asupra domeniului științelor sociale și discuția mai filozofică asupra metodei științelor sociale. Fiecare dintre exemplele introduse în prima jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
mai dă più crudeli Angoscie un core affranto! I sacri nomi di padre d'amante, Nè profferir poss'io nè ricordar Per l'un per l'altro confusa tremante Io piangere vorrei pregar. Mă la mia prece în bestemmia și muta 412 Delitto è îl pianto a me colpa îl sospir În notte cupă la mente è perduta E nell'ansia crudel vorrei morir. Numi, pietà del mio soffrir! Speme non v'ha pel mio dolor Amor fatal tremendo amore Spezzami
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pe care omul, ca ființă vorbitoare, o trăiește în relație cu muțenia operelor de artă. Omul: . Altfel spus, și din acest punct de vedere ele devin discursuri mai autoritare, devin chiar locuri ale cuvântului mai puternice decât cuvântul, pentru că sunt mute și pentru că poartă cu ele o virtualitate discursivă infinit mai autoritară decât a discursului verbal. Cea mai puternică forță logocentrică, așa cum spune Derrida, stă tocmai în această muțenie a operelor de artă și eliberarea de autoritatea cuvântului stă tocmai în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vegetală, nivel de arbuști, doar în parantezele pseudonaturii industriale învinge natura și o continuă continuîndu-se, ară cu tractorul pe zăpada petic negru, "Sweet" fabrica de dulciuri Sfîntu Gheorghe, steagul invenția culorii, momentul vînzătoarea de nimicuri îmi explică, știu că ești mută! le iau pe loc înapoi, Oltul pîrîu, curg sloiuri, imersiunea albul lăptos ce l-am visat, pecetea cafeniul incintei de vagon, oarecare înălțime șoimul din lapte, albul zăpezii darul ecuatorial, șoim mai gras la ciugulit pe sol, șoimul mai grăbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
grâu În sistemul dry-farming tipic, cu ogor negru. Unele porțiuni dau impresia unei enorme cutii de șah, porțiuni negre cu ogor negru, alternând cu porțiuni ale grâului aurit. Spectacolul e rar. La dreapta se Înalță semeț, veșnic acoperit de zăpadă, mutele Hood, iar mai departe cei doi munți amintiți, Adam și Eva. Am ajuns În mica localitate Moro. Nu are mai mult de 70-80 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 124 case. Spre răsărit de oraș, pe o
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
îl considera "mausoleu al poeziei și idealismului mormintele atâtor eroi ai culturii!" La o repede ochire, am numărat 49 de academicieni repausați aici cu câți vor mai fi fiind, se poate constitui un adevărat cvorum, întrunit în veșnică sesiune academică mută... Cele 434 pagini ale cărții adună o cantitate enormă de informații (te întrebi cum și de unde au putut fi culese atâtea amănunțimi biografice!) despre 1180 de personalități reprezentând cele mai varii domenii, de la Kogălniceanu și Creangă la alde Carmil Tocănel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
o dimensiune cea a profunzimii a dispărut din decor. Privesc la imaginea Turnului Eiffel, a Piramidelor, a Vaticanului sau a Turnului Spaski, a templelor budiste... Sunt minunate, o, cît îmi plac! Le admir și le-aș tot vedea, dar sunt mute și aș dori să mi se povestească despre cineva, un om, care, acolo, lîngă temelia lor, a spus că... Iată de ce n-am fost niciodată în stare să îmi aduc contribuția la "cultura turistică" a semenilor mei. Îmi pare rău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cândva romanele vieții, și pentru trei scaune ce păreau să ne fi așteptat special pe noi. Sosisem și așteptam să ni se dea să mâncăm. Eu și văru' Laur ne holbam ca la un spectacol de toată bafta la tevatura mutei cu brotacul În brațe. I se tăiase răsuflarea de bucurie și de obidă. Gâfâia strângându-l la piept și albindu-l de pupături din creștet până-n tălpi peste crusta de jeg și muci, de-ai fi zis că tocmai Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla de pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam Îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei. Părințelul era oricum de-al casei. Ne traducea poticnit și gemut, amestecându-și gemetele cu ale Steluței, da, l-au bătut, iar l-au bătut, și ea arăta cu degetul În tavan, sfinte Dumnezeule, țiganii ăia de sus, ăia mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Ca mâine-l bagi pe felie la tuburi și la grilaje și te-ai văzut scuipat de-o grijă... Iiiiaaaa... Ia uite-l vere cum Îi cășunează acum pe mă-sa! Ăștia chiar ie nesimțiți. Părințelul se lipise de spinarea mutei și se freca de zor de bucile ei, În timp ce asta, o dată scăpată de copil, Își reluase roboteala cu lingura prin tigaia cu rântaș. O agățase țapăn cu cârligul bărbiei de umăr și palmele Îi urcau negrăbite pe coapse, ridicându-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu sar pe umerii părințelului, să-i Încalec și să-i călăresc pe amândoi acolo peste cratița cu fiertura și laolaltă cu ei și pe văru' Laur. Și uite-l și p-ăsta strecurându-se cu o cârpă pe sub pântecul mutei, după cratiță, și ușor, vere, să nu-i opărești. E gata, vere. Laur amușină peste cratiță, inhalând mireasma aburului cu ochii Închiși. E numai bună. Hai să mâncăm până nu se bălăcesc ăștia În ea. Și n-are nici farfurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
roată și scotocește prin tot țarcul și ochește În sfârșit sub chiuvetă două castroane de tablă pe care le clătește În țârâiala chiuvetei. Pâine nu ne-a dat prin cap să luăm, și linguri, eh, nici d-alea n-are muta... Sprijinindu-se cu podul palmelor de peretele din spatele aragazului, Steluța icnea strângând lingura aia În mână. Trebui să tragă zdravăn Laur ca să i-o smulgă, ferindu-se din calea lui Andrei care o ghida cu mâinile Încleștate de șolduri pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
vrea pula părințelului, și el să se plimbe cu banii la el și să-i cheltuiască cum vrea pula lui. Tu nu vezi vere că ne ține de maimuțoii lui? Adică ce zice el, că le-am dat-o pe mută să aivă ce fute, și le mai dau fiertură, țigări și-o jumătate de matrafox, și gata? Am scăpat de proști! Să stea acolo la cotineață, că-n rest mă descurc io. Păi stai așa, că nu-i așa! — Cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]