1,340 matches
-
Piatra Neamț, unde va fi redactor cultural la ziarul „Ceahlăul” (1973-1974), cofondator, coeditor și secretar de redacție la ziarul „Acțiunea” (1990-2000) și secretar general de redacție al revistei „Antiteze” (2000). Specializat în istoria cărții românești vechi, lucrează începând din 1976 ca muzeograf la Complexul Muzeal Județean Neamț. Debutează cu un poem în „Gazeta literară” (1966) și editorial, în volumul colectiv Cerul în apă (1970). A folosit și pseudonimele Emil N. Condeieru, N. Emanuel. A primit Premiul Asociației Scriitorilor din Iași în 1999
NICOLAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288437_a_289766]
-
fiind aceea de ziarist. Redactor-colaborator la foaia băcăuană „Steagul roșu” (1958-1959), în aceeași perioadă colaborează asiduu la emisiunile Studioului ieșean de Radio. În 1965 se angajează aici ca redactor (ajungând șef de secție), după ce între 1959 și 1962 lucrase ca muzeograf la Muzeul de Istorie al Moldovei, iar în anii 1962-1965 se înscrisese, ca asistent, pe traiectoria unei promițătoare cariere universitare, brusc întreruptă prin decizie proprie. În 1985, după desființarea postului local de Radio-Televiziune, este trimis în cercetare, în cadrul sectorului de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
j. Bacău), prozator și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Popa) și al lui Constantin Parascan, țărani. După absolvirea Liceului Teoretic din Onești (1966), a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
al lui Constantin Parascan, țărani. După absolvirea Liceului Teoretic din Onești (1966), a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din Iași, iar din 2002 este
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
a urmat Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1967-1972). Devine muzeograf la Muzeul Literaturii Române din Iași - Bojdeuca „Ion Creangă” (1972-1975), apoi muzeograf și șef de secție la Casa Pogor și iarăși, din 1989, muzeograf la Bojdeuca „Ion Creangă”. Din 1998 este lector asociat la Facultatea de Litere și Științe a Institutului de Studii Europene „Ștefan Lupașcu” din Iași, iar din 2002 este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Bacău. Debutează în revista
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
Tradiția poate fi recuperată doar tematic, ca ordine naturală pe care prezentul se obligă să o conserve. Tradiția devine un parc natural al conștiinței sau o rezervație pentru ultimii mohicani ai premodernității. Oamenii tradiției devin o curiozitate. Atitudinea paseistă, de muzeograf a romanticului arată că actul de conservare a tradiției rămâne îndatorat unei perspective istoriste. Reconstrucția istoriei este facilitată de un operator subiectiv: sensus communis la Vico, der Geist („spiritul”) la Hegel, die Einfühlung („empatia”) la Schleiermacher, das Erlebnis („trăirea”) la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1968-1976), director la Centrul Județean Sibiu al Creației Populare (1976-1987), redactor la revista „Transilvania” (1987-1990), redactor-șef al cotidianului „Dimineața” (ulterior numit „Radical”) din Sibiu (1990), șef de secție și secretar de redacție la revista „Continent” din Sibiu (până în 1992), muzeograf și șef de secție (1992-1994) la Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului, redactor-șef al săptămânalului „Opinia” din Sibiu (1994-1996) și, în același timp, cadru didactic asociat, iar din 1996, cadru didactic titular la Catedra de jurnalistică a Universității „Lucian
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu vechiul regim. Îndepărtat din învățământ, B. va lucra, după „reabilitare”, ca muzeograf, contribuind la întemeierea Muzeului de istorie clinică medicală și a Muzeului de istorie al Moldovei. A fost și custode onorific al Casei memoriale „M. Kogălniceanu” din Iași. Publică, într-un număr relativ mare de periodice, amintiri, portrete literare, articole de
BAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
Colecția ACADEMICA 212 Seria Istorie DUMITRUVALENTIN PĂTRAȘCU este doctor în Istorie, muzeograf, gradul profesional IA, în cadrul Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu" din Târgu-Jiu. A publicat circa 30 de articole dedicate unor evenimente istorice și personalități ale istoriei locale și naționale, articole inserate în presa gorjeană. De asemenea, a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
literatura română din cadrul examenului național de bacalaureat. În egală măsură profesorii de limba română au creat în permanență oportunitatea unui dialog coerent între elevi pe de o parte și diferite personalități culturale ale urbei pe de altă parte: scriitori, actori, muzeografi, bibliotecari. Profesor, Alina Munteanu Profesor, Daniela Ciubotariu Profesor, Alina Oglan Profesor, Alina Stancu Profesor, Oana Amariei Hondrea Motto: Când gata-i cugetul, e totul gata. (W. Shakespeare) Munca și personalitatea educativă ale profesorului pot lăsa urme frumoase în mintea și
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
imediata apropiere a mănăstirii Dervent. Anul următor s-a apropiat puțin de orașul reședința de județ, ajungând să predea întâi la Scoala ”Constantin Brâncuși” din Medgidia, apoi la Liceul Teoretic ”Ioan Cotovu” din Hârșova. A revenit pe plaiurile natale, devenind muzeograf în cadrul muzeului din localitate. Și-a făcut botezul literar în anul 2012, când a publicat la Editură Pim din Iași două cărție de poezie: - Legământul iubirii - Bazaconii și autoparodii Este prezent și în ediția a VI-a a Antologiei de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93401]
-
universul cultural răsăritean cu cel apusean, s-au construit arcade și punți între generații diferite, care erau animate de aceeași dragoste pentru frumos și de același dor de eternitate. Cei de astăzi redescoperă un imens tezaur de credință și artă. Muzeografii depun efort în păstrarea, prezentarea și promovarea valorilor inspirate de credință și de iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, păstrând viu în memorie adevărul că sufletul culturii este cultura sufletului.
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a persoanelor private de libertate ce urmează a fi puși în libertate; > activități literare bibliotecă, șezători și medalioane literare, prezentări de carte, editare de reviste lunare, acțiuni în comunitate, omagieri, întâlniri periodice cu invitați din domeniul culturii poeți, scriitori, actori, muzeografi, profesori, etc.) > activități artistice cerc de teatru, grup vocal-instrumental, cenaclu literar, atelier de pictură, grafică și sculptură, cerc de abilități practice, marcarea unor evenimente semnificative, spectacole și expoziții; > activități ocupaționale atelier de olărit, goblenuri, meșteșugărit, împletituri; > activități recreative de club
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
n-ar fi putut niciodată iubi un prost.) Numai că nu izbutise în nici un fel să-și valorifice talentele. Dimpotrivă, pornise cu înverșunare să se autodistrugă. Nimeni nu s-a arătat prea surprins când a pus capăt carierei lui de muzeograf prin sfărâmarea colecției de sticlărie romană. Mărturisesc că nici eu nu sunt în stare să vă ofer vreo explicație iluminatoare. Fiecare făptură umană are o structură diferită, mai absolut diferită și mai particulară decât ne-am putea noi strădui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
al creativității. Actuală pentru orice domeniu de activitate, modernizarea se impune ca necesitate pentru ambele instituții. Construcția unui sistem pedagogic muzeal modern impune formarea unei atitudini generale, pozitive față de nevoile reale ale societății, ale școlii, prin implicarea personalității dascălului, a muzeografului și conturarea activ-participativă a procesului educativ. În concluzie, o cercetare interdisciplinară pentru întregirea tabloului vieții sociale. Entuziasmul cu care am răspuns exigențelor impuse de calitatea de cercetător, într-un domeniu teoretic generos și intim, apropiat profesiei mele, mi se pare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
civilizației tradiționale. Acest moment poate fi definit prin două concepte: apariția noțiunii de muzeu ca instituție publică implicit afirmarea caracterului public al acestuia, pe de o parte și revalorizarea noțiunii de bun artistic, prin afirmarea caracterului social al acestuia. Celebrul muzeograf francez Georges-Henri Rivière atribuie trei sensuri noțiunii de muzeu ca existență din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi 18. Muzeul este identificat ca: o realitate deja existentă în momentul în care s-a născut cuvîntul; o comoară în epocile
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
invenții și inovații, toate au reprezentat și încă mai reprezintă momente ale fluxului continuu de formare și dezvoltare patrimonială. O colecție reprezintă o investiție culturală și economică de durată, un ansamblu coerent, reprezentativ, o selecție a generațiilor de colecționari și muzeografi, toate avînd același scop: transmiterea mesajului către generațiile viitoare. De aceea muzeele tind să adopte strategii de ordin economic pe termen scurt, acestea fiind dictate de interese financiare de perspectivă, necesare punerii în practică a programelor de lungă durată ce
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
așezărilor din fosta Iugoslavie 51. Necesitatea păstrării patrimoniului pune în discuție, în ultimă instanță, firește, neexcluzînd normele stricte de protecție, accesul publicului la informație. Și în acest caz problema în prezent îmbracă cîteva aspecte, parțial rezolvate: pînă în anii '70 muzeografii se aflau pe terenul unor dispute legate de necesitatea optimizării fluxului de obiecte între spațiul de depozitare și spațiul de expunere. Criticile cele mai puternice au venit din partea acelor specialiști care acreditau existența depozitului muzeal ca spațiu rezervat specialiștilor și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
estetică, ci doar una comercială. Astfel, în timp muzeul și-a redefinit pozițiile și profitînd de aceste argumente a devenit în același timp un producător de bunuri și servicii, în consecință reevaluîndu-se noțiunea de public. La începutul anilor '80 unii muzeografi promovau cu îndrăzneală termeni ca acel de public-consumator... Pericolul asaltului vizual-publicitar al producției în serie de substitute riscă să anuleze statutul originalului. Ne întrebăm, cîți dintre turiștii care iau cu asalt zilnic, în mod constant 3 4 lucrări celebre din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
muzee se precizează: "lecția muzeu, excursiile tematice constituiau o preocupare, acum sînt doar sporadice", iar în privința ariei curriculare arte faptul că "unii profesori, în trecut cu rezultate bune, nu mai dovedesc preocupare"17. Să prezentăm însă și opiniile exprimate de muzeografi: "Învățămîntul românesc de toate gradele suferă enorm prin lipsa aproape totală a educației etnografice, lăsată exclusiv pe seama unor muzee și institute de etnografie"(Godea Ioan, Muzeul Satului)18. Pentru Corina Nicolescu, perspectiva didactică a muzeului, prin implicarea personalului specializat poate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
intervenție în acest domeniu: familiarizarea personalului didactic cu specificul activității muzeale și posibilitățile pedagogice concrete ale acestuia; constituirea cel puțin la nivelul muzeelor de interes național sau regional a unor departamente specializate în care să activeze un colectiv alcătuit din muzeografi și profesori cu experientă în acest domeniu. În viziunea autorului programului, vizita și lecția de muzeu nu trebuie să devină activități exhaustive, lipsite de flexibilitate. Important este factorul surpriză pe care îl poate oferi acest demers didactic, prin sensibilizarea elevilor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
unde sînt îngrijite rămășițele socio-culturale", un spațiu, astăzi din ce în ce mai căutat, în care cei care îi trec porțile regăsesc un teritoriu al concilierii cu natura și comunitatea din care fac parte 4. Gestiunea culturală este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în proiectul său, precum și al unui public angajat în păstrarea și asigurarea unui mod de viață echilibrat. Integrarea noțiunii de memorie și tradiție într-o viziune etnografică, artistică, dar și de arheologie industrială conduce la necesitatea consolidării prezenței unor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
McManus, 1994)15. Natura experienței sociale are implicații asupra învățării, dar în egală măsură asupra capacității de gestiune și realizare a unei expoziții. Studiile au evidențiat că vizitatorii vin în grup (grupuri de elevi, familie, prieteni) și că, în ciuda interesului muzeografilor raportat la dimensiunea socială a actului vizitării, numeroase muzee clasice se adresează încă unui vizitator izolat, rupt de contextul social. Care sînt funcțiile sociale și culturale pe care muzeele le joacă pentru diferitele grupuri sociale? La această întrebare se poate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de a le deplasa în spațiu alături de alte obiecte pentru a face comparații, lungimea traseelor ce sînt vizitate, distanța creată în mod artificial între operă și vizitator, impersonalitatea acroșajului, uniformitatea sistemului de iluminare, multitudinea de interdicții. El consideră că misiunea muzeografilor și a conservatorilor este aceea de "a face operele să funcționeze" în condiții muzeale noi, concluzionînd că muzeele în aer liber, precum și cele interactive sînt cele mai potrivite acestui demers activ participativ: confort și ușurință, punerea în valoare a operelor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
formarea rețelei de laboratoare zonale de conservare restaurare, să continue activitățile specifice de cercetare prin contribuția unor valoroși specialiști ca: Ion Chelcea, Paul Petrescu, Georgeta Stoica 69. Continuarea ideii proiectului "muzeului social" devine o sarcină dificilă, uneori riscantă pentru acești muzeografi. Începînd cu anul 1978 se creează Muzeul Satului și de artă populară prin unificarea Muzeului Satului cu Muzeul de artă populară. Scăpat în ultima clipă de "elanul" sistematizării la care fusese supus Bucureștiul în perioada 1983-1989, muzeul reușește să-și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]