1,094 matches
-
de vers (alexandrinul românesc iambic de 18 silabe), în același registru lingvistic, cu aceleași figuri de stil, în aceeași atmosferă. Divizarea prea-lungului poem în mai multe poezii distincte pare să fie aproape convențională. Volumul impunea o anumită melodie rezultată din muzicalitatea inconturnabilă a versului lung; existau acolo fragmente reușite, altele plate, dar melodia „grădinii" se desfășura egală cu ea însăși, obsedantă. Unele fragmente melodice se înlănțuiesc demonstrativ pînă la finalul pregătit cu grijă - un vers sau o pereche de versuri memorabile
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
din ținutul misterios nu se mai pot adapta unor astfel de exerciții facile. (Nici chiar atunci când poemele sunt curat narative). Pentru că parafraza ar denatura, din creștet până-n tălpi, extraordinara diversitate a selecției lexicală, precizia tăioasă a verbului și, în fond, muzicalitatea atât de bine pusă în scenă încât devine accesibilă ochiului, asemenea notelor de pe partitură. „Să intru în apă/ ca-n pântecul/ unei mame definitive./ Să intru-n apă,/ să mă frământe marea/ cum e frământat aluatul/ de mâinile femeii” (p.
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
a interesat de uitatele scrieri ale lui Conachi, scoțînd la lumină unele dintre ele. Două trăsături individualizează net „varianta Conachi” a verbalizării pasiunii erotice: extrema accesibilitate a exprimării, discursul direct și pe înțelesul tuturor; apoi, la improvizațiile în vers scurt, muzicalitatea versului, ușor de pus pe o melodie. Fără să vrea și nebănuind consecințele acțiunii sale, poetul moldovean a adus, probabil, la crearea poeziei noastre moderne o contribuție mult mai mare decît cea pe care am putea-o măsura cu modestul
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
sifilis, sfîrșește pe un pat de spital în indigență absolută: s-ar părea că a vrut să prevadă pînă la detaliu biografia viitorului său mare admirator și involuntar urmaș. În partea cea mai originală a operei sale, adică în poezie, muzicalitatea versului reprezintă marea inovație; prin Bolintineanu, prozodia românească evoluează brusc, cîștigînd cîteva decenii. Vocabularul poetului nu se înfățișează prea variat; cu excepția unor noutăți limitate, lexicul poeziilor ne apare mai degrabă restrîns, fără strălucire, repetitiv și previzibil; dar poetul compune o
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
le-am văzut vreodată. „Ariadna din Naxos”, opera lui Richard Strauss, era o producție mai veche a lui Elijah Moshinsky pe care o văzusem pe DVD. A beneficiat de conducerea muzicală a lui Fabio Luisi, extrem de apreciat la Met pentru muzicalitatea și profesionalismul său înalt. A fost un spectacol onest, cântat cu grijă, dar fară să-mi dea acea emoție specială pe care o așteptam de la opera straussiană. Ariadna a fost soprana Violeta Urmana, o artistă, după opinia mea, care nu
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
ivită pe cer / Așteptai să răsune cuvinte în jur / Înalte ca tulpina de cînepă / Din grădina copilăriei / Secetă mare, cuvinte fugare / Rulează prin tînăra ta biografie / Ca mașinile pe bulevardul cuceritorilor" (Ceremonia zilei). Vitalitatea ancestrală zvîcnește în imagini domolite prin muzicalitate: "Ai venit pe lume ca un cînt de ape / Ca un foc lunatic, rugă ori blestem / Din străini, străino, m-ai adus aproape / Glorie nebună, drumul fără semn // Pe o grindă neagră ce susține ceața / Unde se ascunde mierla în
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
Miza spectacolului a fost mare. La cei 16 ani ai săi, Ștefan intră astfel în grupul celor mai tineri muzicieni soliști propulsați direct în contextul vieții muzicale europene. Dispune de un farmec personal de evidentă atracțiozitate a comunicării, de o muzicalitate nativă atent orientată. In plus, este de admirat bunul-gust al adresării susținute de ceea ce putem numi condiția tehnică a acțiunii violoncelistice, aspect impecabil pus la punct. La București, Ștefan ne-a prezentat ultima parte, un spectaculos marș, din Concertul pentru
O selecție promițătoare pentru „Eurovision Young Musicians 2010“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6425_a_7750]
-
cuvântul „picior”, pentru ilustrarea numeroaselor sale sensuri, lectorița noastră ne-a spus și versul „Pe-un picior de plai, pe o gură de rai...” din Miorița. Pe-atunci habar n-aveam ce sau cine era „miorița”, dar mi-a plăcut muzicalitatea versurilor, iar în anul doi, ca un exercițiu de memorie, am învățat Miorița pe de rost. Cât despre hotărârea de a traduce literatură română, aceasta a venit după cele trei luni petrecute la Mogoșoaia, cu o bursă pentru traducătorii literari
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
într-un hocus-pocus, dintr-o valiză, ca dintr-o cutie ce-și revarsă magia poveștii pe scenă. Cînd Danaos desface capacul, păcatul, vraja, iubirea și moartea pășesc pe scenă odată cu el. Purcărete este bîntuit de ce aude el în text, de muzicalitatea care îi vibrează în auz și în simțuri, de un dramatism pe care anumite accente îl dau unor anumite cuvinte. Este un devorator. Se încarcă de tot ce este în jur, banalul se dă de trei ori peste cap și
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
adevăr, poezia sa la acea dată trăda un temperament impetuos, rimbaudian, de o vitalitate neobișnuită, cum și o sensibilitate de adâncime, simțită în fiecare vers. Pe altă parte, o stare interioară tensionată, de o puritate adolescetină, individualiza poemele, le conferea muzicalitate și transparență, emoție și prospețime. Calitățile acestea, esențiale pentru a marca un debut, nu se pierd cu trecerea timpului, ci își păstrează misterul și lirismul prin care au cucerit inițial, dar și își sporesc vizibil originialitatea, nuanțându-se și rafinându
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
revelație care poate să schimbe viața, moment „delicat și evanescent” care trebuie transformat în rezultat literar. Să descopere în ce fel o „estetică de esență simbolista” și/ sau religia - ar mai putea da sens unei vieți haotice. Deși a păstra muzicalitatea textului pare imposibil (cum să traduci moocow - „vacă mugitoare” - în așa fel încât în română să rezoneze cu tuckoo, „micul hăpăilă” - sau O, Stephen will apologise... if not, the eagles will come and pull ouț his eyes, momentele sugerând chiar
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
chiar au existat asemenea vremuri?!?) - dar mai ales din vocație. Că jonglează cu o libertate „marca Oskar Pastior” când traduce poezie, acesta cerându-i expres să-i tălmăcească astfel versurile: Îți dau toată libertatea. Scrie tu! Pe mine mă interesează muzicalitatea și vibrația interioară pe care tu, ca poet, poți s-o transmiți unui cititor de limbă română! (De aceea revin și spun: poezia trebuie tradusă de poeți! Vezi Mihai Cantuniari, traducându-l inegalabil pe Cesar Vallejo, ori Dinu Flămând tălmăcindu
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
tradiția eminesciana spre a-l urma pe Macedonski...”. Sensibilitatea poetului, născută din „grâne, din fân, din cucuruz”, este conectată la, „mireasma pământurilor sfinte” din Câmpia Transilvaniei, vibrând totodată la „cântecul de greieri”, la „behăitul turmei” sau la „mugetul de vite”. Muzicalitatea versurilor, armoniile lăuntrice ale poemelor nu exclud gravitatea subtextuală, reculegerea, retranșarea în sine, căința sau sentimentul cvasireligios al naturii din unele versuri. Irizările memoriei transcrise de Ion Horea în recentul său volum Scribul (Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2011) reflectă sugestivitatea unui
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
o echipă de cântăreți, deja consacrați. Este însă puțin prea crudă pentru un asemenea rol. Tina Munteanu, în Marina, ne-a prezentat un personaj suculent, plin de inventivitate în reacție cu grosolănia bărbaților, vocal bine susținută și cu simț al muzicalității. Crina Zancu, la primul spectacol, ne-a propus o Felice eclatantă, curajoasă și impunătoare. Este o soprană în plină ascendență vocală, iubită și apreciată de public. Ruxandra Urdăreanu, la al doilea spectacol, nu a fost mai prejos, având o voce
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
creatorul spațiului de joc, prin care se cristalizează ceea ce se numește o scenografie activă. Corul, publicul și, mai cu seamă, muzica reprezintă alte spații conexe regiei, pe care Oltița Cîntec le explorează cu emoție și rigurozitate; în Purcărete- Șirli și Muzicalitatea organică, criticul analizează coloana sonoră, ca pe un personaj integrat în distribuție, dar și sonoritățile (rîsul, jucăriile, microfonul, instrumentele muzicale neobișnuite, clopoțelul, țăcănitul mașinii de cusut „Singer” etc.), căutînd în sala de spectacole un alt univers, departe de cenușiul cotidianului
Criticul ca o fantomă pirandelliană by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5077_a_6402]
-
și simplu așa scrii. Pentru mine, cea mai importantă e limba. Nu limba maghiară, ci limba sau limbajul în care aleg să scriu. Prima frază va determina tot ce urmează. Trebuie doar să găsesc prima frază sau primul paragraf și muzicalitatea lor specifică. Apoi trebuie să am de la bun început o idee despre întreg, ca și cum m-aș afla în mijlocul unui peisaj fără nicio hartă, cînd încep să inventariez obiectele care compun peisajul și să-mi creez în minte o panoramă sau
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
Se vede, o dată în plus, cît de elaborată este simplitatea aparentă a versurilor și cum Ileana Mălăncioiu lucrează corpusul unui tip de discurs pentru ca, folosindu- l, să îndepărteze materialul considerat excedentar și să-i degaje energia interioară. Prima poezie are muzicalitatea eminesciană, pe un tipar popular el însuși lucrat de marele romantic, în sensul unui esențial repetitiv și incantatoriu. Versul e scurt și plin de vocale, suita venind cu un fel de legănare (a pruncului și a mortului, deopotrivă) peste apa
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
a străduit Eugen Secobeanu să impresioneze publicul, nu a reușit acest fapt, printr-o nepotrivire timbrală a vocii sale cu cerințele partiturii. În schimb, la al doilea concert , Cătălin Țoropoc, un tânăr bariton de la Constanța, a impresionat prin calități de muzicalitate, noblețe a frazei, interpretând aria cu simțire și sensibilitate. Dificilul rol al lui Venus a beneficiat de două interpretări: în prima seară mezzosoprana Antonela Bârnat, care se află într-o frumoasă ascensiune vocală. Posedă un timbru special, îmbrăcat în armonice
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
cuminte și întelept, a fost Liviu Indricău, un tânăr tenor care se ridică spectaculos printr- o voce puternică și bine condusă, în cea de-a doua seară l-am ascultat pe Lucian Corchiș, un tenor de o rară sensibilitate și muzicalitate, care știe să-și dozeze glasul, fără a forța acutul, are o eleganță specială în interpretare, dovedind, de fiecare dată, o subtilitate aparte în tehnica frazării. Celelalte roluri de barzi au fost executate cu multă onestitate de tineri interpreți foarte
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
Celelalte roluri de barzi au fost executate cu multă onestitate de tineri interpreți foarte bine aleși: Vasile Chișiu dublat de Dan Indricău, Daniel Madia și colegul său Andrei Lazăr, basul Filip Panait. Toți au creat cu omogenitate și simț al muzicalității scene de ansamblu deosebit de sugestive. Într-un rol de păstor a fost soprana Andreea Sali, cu o voce suavă și curată. Nu putem eluda contribuția excelentă a corului condus cu atâta rigoare și profesionalism de maestru octogenar Stelian Olariu. Fără
Tannhäuser de Richard Wagner, în concert la Opera Națională din București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/3300_a_4625]
-
demn de reținut. Și mai am o lucrare preferată, datorită frumuseții plasticii corporale a Nataliei, compoziția intitulată Cut. Este remarcabilă, între altele, păstrarea integrală a plasticității acestui corp, pe parcursul mai multor decenii, capabil să redea, în continuare, toată poezia și muzicalitatea ființei lăuntrice a acestei creatoare. Reîntâlnirile sunt de cele mai mult ori surprinzătoare, dar nu întotdeauna surpriza este una plăcută. Cu atât mai mare este bucuria când un artist pe care îl prețuiai îți dă noi prilejuri de a-i
Cioburi de portret Natașa – Natalia by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3674_a_4999]
-
despărțit Dumnezeu lumina de întuneric. Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. Și a fost seară, și a fost dimineață: ziua întâi. Oricine poate vedea intenția și reușita celor două traducătoare de a păstra curgerea, structura, muzicalitatea de poem - care nu renunță însă la exactitate filologică și nici la smerenie (cu epitelul ei potrivit: binecuvântată). Nu mă pot totuși opri, înainte de a încheia cu entuziasta invitație de a aborda neîntârziat această lectură pasionantă, să observ că autoarele
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
prezență dominantă, un seducător trufaș, elegant, energic, cinic, plin de farmec („băieții răi” plac) și o voce care trebuie să răspundă celor mai complexe exigențe; și totul este în partitură. Tânărul bariton Daniel Pop are un timbru frumos și o muzicalitate aleasă, dar lipsa de experiență inerentă a lăsat, mai ales ca prestație scenică, impresia unui „Don Giovanni” fără Don, chiar dacă sensibilitatea și frazarea suplă l-au avantajat în momentele lirice (duetul cu Zerlina, Serenda) și lasă să se întrevadă că
„Don Giovanni“ – o comedie „cu final neașteptat“? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/3718_a_5043]
-
vorba de o altă artă și, implicit, de o altă estetică. P.S. M-am decis să consacru de aici încolo majoritatea editorialelor mele exclusiv unor chestiuni literare sau general culturale. Prea e mare zgomotul cetății ca să nu râvnesc la o muzicalitate pură. Nu știu ce cred și vor cititorii noștri. Chiar dacă unii nu vor fi de acord cu încercarea mea de a nu mai amesteca literatura cu viața literară, mă voi strădui să-i conving că nu are nici un rost să renunțăm la
Două estetici by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3499_a_4824]
-
que vous portiez sous les sayons de laine. În varianta franceză apare mai clar postura poetului, cea de depozitar al generațiilor precedente. Robii vin spre el să-și depoziteze propriile lor oase, adică mor în el, generații după generații. Atmosfera, muzicalitatea, chiar și acel aspect rugos pe care și-l dorea Arghezi când nu mai voia să „potrivească” perfect cuvintele sunt fin percepute și deseori echivalate măiestru în aceste noi traduceri: „Auzi?/ Cartofii sunt lehuzi” devine, supereb: Tu entends/Les patates
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]