614 matches
-
dreacu-l apucă p-ăsta tomnai acușica, că doar nu ierea în protocol, gândi, la rândul său un alt văr, mai țăran, fiind el din Băilești. Nimeni nu putea însă ghici cauza lacrimilor. O nenorocită de furnică i se urcase prin nădragii de ceremonie și acum mușca cu o poftă sadică din nobilele organe imperiale. Cum protocolul interzicea scăr- pinatul sau, Doamne, iartă-ne, datul panta- lonilor jos, bietul om devenise sclavul ighemonicului, iar furnica îl tortura cu o evidentă plăcere de parcă
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
plotoner” ce se prăpădise pe front la Oituz. Nea Gheorghe, zic și eu cum îi zicea toata lumea, era o huidumă de om cu un bârdăhan de pe care îi luneca mereu brăcinarul, din care motiv își sălta mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umbla cu o bundă de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu ca un cuțit în șale. În picioare purta
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era aproape plină, caut un pahar, scuip în el și-l șterg bine cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
la ea în arest și a sodomizat-o. De rușine, săraca babă s-a dat cu capul de pereții celulei până a murit. După ce doi soldați au azvârlit leșul babei într-o groapă, săpată la repezeală, Amza și-a dat nădragii jos și s-a lăsat pe vine deasupra gropii, deșertând, odată cu fecalele, toată ura strânsă de atât amar de vreme. - Bă, țăran jegos, i-a mai zis Amza lui Nicuță adu-l p-ăla micul, hai, fuga marș! Nicuță a
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
gât), pe piept un șir de flori orizontal din care se desprind în evantai șiruri de flori mici, în jurul gâtului se află o benzică (bentiță cusută), la mânecă șir de flori ca cele de pe piept și colțișori, la poale colțișori, nădragi (pantaloni albi țesuți în pana bradului), cizme din piele sau ghete. Localitatea Gurghiu și-a propus să prezinte la târg obiectivele și ocupațiile specifice prin expoziții și activități practice, reușind să îmbine tradiția cu inovația, hărnicia cu talentul artistic. Fierăritul
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
un fotbal ! * A vuit toată tabăra. Brigadierii din echipa recuperatorilor de cabluri electrice îndrăzniseră să facă grevă ! Cei neimplicați așteaptă deznodământul. Tovarășul Patron i-a băgat pe inculpați în ședință. Albert nu se lasă pătruns de gravitatea situației. Își coase nădragii chiar în timpul ședinței, rămânănd pe aceeași poziție : - Mie să-mi spune-ți cât trebuie să vă plătesc pe mâncare ca să mă lăsați în pace ! - Este vorba de ceva mult mai grav ! Ceea ce voi ați făcut.... - Ba mie să-mi spuneți
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
Ieși afară ! - Sunt la mine în cameră... De ce să ies eu ?!!!... - Ieși afaară !!!... Era pentru prima dată când Albert și toți ceilalți îl vedeau pe tovarășul Patron scos din pepeni. - Bine... Am să termin afară de cusut ! Și-a luat scaunul, nădragii, acul și ața, mișcându-se cu încetineala unui fotbalist, care trage de timp pentru a păstra rezultatul meciului, schimbat fiind către sfârșitul partidei și a ieșit pe holul barăcii pentru a-și termina lucrarea. A continuat să împungă cu acul
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi. Foarte interesantă este și prezența motivelor baladești cum ar fi acesta, cules de pe meleaguri tulcene: Sus în vărful muntelui E castelul Domnului. Domnul are o fetiță, O fetiță-garofiță. De frumoasă ce era Ilenuța o chema. Într-o
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > RUGĂCIUNE Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce nu vrei ca să mă faci Tu, Doamne, Fără pantofi, cravată, fără haine, Fără nădragi, sau cu, dar fără craci, S-arăt cel mai sărac dintre săraci ?! Și să m-arunci ca pe-un nimic, Părinte, Acolo unde iadu-i mai fierbinte, Pe-o plajă, pe-undeva prin Caraibe, Pierdut s-ajung prin fumul de Cohibe
RUGĂCIUNE de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361701_a_363030]
-
care se judeca în zilele de astăzi. - Nu, nu de asta este vorba Sebi, ci de ceva cu mult mai grav. - Ce poate fi mai grav de atât? - L-am găsit astăzi la el în cabinet călare peste secretară, cu nădragii în vine. - Asta-i bună! Cum așa? Ha, ha, ha, începu să râdă bărbatul. Geta îi mai ceru un alt pahar cu apă și după ce bău din el începu să-i povestească lui Sebastian toată tărășenia cu scena horror din
SENATORUL ZBIHLI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361688_a_363017]
-
însoți în permanență” a crăpat fierea-n ea de ciudă! Eu, încă mai eram în grațiile „Savantei”. A început să facă precum trenul țipând pe coridoarele institutului unde era zeița-stăpână: „Ce faceți nebunilor!? Aruncați ștoarfa asta de Brijit Bardu în nădragii lu' curvaru' ăla de Creangă? Să nu o văd pe-acilea! Cum naiba are curajul să calce în România, putoarea dracului!?" Și... argații savantei nu i-au dat viză de intrare în România lu' „putoarea dracului”, Brijit Bardu. Și astfel
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
ție, cum mi-e mie vaca lu` nea Foamete de peste drum, care când să pornește-a zbiera, nu mai poate omu` să se odihnească-n ograda lui sau să citească o scrisoare de la muieri d-astea care să bagă-n nădragi și colindă satele zbierând cât le ține gura „Votați-mă pe mine!”. Da`, pesemne cum nu mă poci io lipsi de vaca-asta (că doar îmi mai scapă și mie stăpână-su câte-o sticlă cu lapte, că tot n-are
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
un „plotoner” ce se prăpădise pe front la Oituz. Nea Gheorghe, zic și eu cum îi zicea toată lumea, era o huiduma de om cu un bârdăhan de pe care ii luneca mereu brăcinarul, din care motiv își salța mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
un „plotoner” ce se prăpădise pe front la Oituz. Nea Gheorghe, zic și eu cum îi zicea toată lumea, era o huiduma de om cu un bârdăhan de pe care ii luneca mereu brăcinarul, din care motiv își salța mereu cu coatele nădragii ce-i curgeau în vine. Cred că avea peste un metru optzeci. Și iarna și aproape toată vara umblă cu o bunda de oaie căci el spunea că are mereu un junghiu că un cuțit în sale. În picioare purta
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
fie cuprinsă de mrejele iubirii, pentru că nu e așa(?), vârsta tinereții are aceleași necesități chiar dacă vremurile s-au schimbat și „Nu mai știi care este fătuca sau băiatul. Toți cu plete, toți cu cercei în ureche, în nas, toți cu nădragi din ăia... că țipă pe voi!” Visul Alexandrei l-auavut de-a lungul anilor toate femeile din familie care purtaserănumele de botez Maria, ceea ce o face pe bunică să creadă că nepoata ei este hărăzităsă ducă prevestirea la bun sfârșit, întrerupând
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
falnic de „Decebal”) și pe țața Valentina Gălușcă. Niciun om de treabă n-a răspuns la invitația lor. Niciun rând în presă nu s-a scris despre acest eveniment de excepție. Din cauza unor farsori, care și-au îmbrăcat peste noapte nădragi de „daci”. Am aflat despre eveniment atunci când Virgil Ciuca din SUA mi-a telefonat că vrea să ne întâlnim. De cum am intrat în sala Bibliotecii Naționale, mi s-a dat cuvântul, fără să-l cer. Imediat Florin Cârlan și Ilie
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
Lumea din jur (asis)stă surdă la dramele pe care nu le vede. Dar și când este martoră, de ce întoarce capul? De unde și până când să fim robii ideilor preconcepute că bărbatul are acest drept. De unde? Cine i-a dat asta? Nădragii? Suntem o planetă surdă la drame. Crucile de lacrimi nu ne mântuiesc. Și toate acestea dintr-o neprielnică alegere în dragoste!? Violentul deghizat în soț perfect, tată iubitor care-și maltratează rodul dragostei, soția, cel mai des copiii, uneori surorile
DESPRE O CARTE... de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354950_a_356279]
-
de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii. Lăsați-i pe ăia mulți să poarte nădragi de plastic, exagerez un pic, izmene cauciucate dacă e cazul, bani să iasă. Bani din ce în ce mai mulți. Astăzi pe câmp azotul se toarnă cu sacii la oricare dintre culturi în timp ce înainte, moșii noștri cumpărau bălegar cu care îngrășau pământul. Copiii creșteau
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 15 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355530_a_356859]
-
sunt în etate și știu, am învățat cum să umblu, cu binișoru', prin lume. Tu, soro, dacă mai ajungi până la capăt de linie îi bine, îi tare bine ... Poate ele, hainele de porți, e de vină. Ești femeie născătoare și nădragii nu-s pentru pântec de prăsilă și nici pentru șale cu osânză moale. În cărți te văz cu șal alb și lung cât balauru'. Și cu păru'n cosiță mi te arată ... cartea asta. Io-te aci, în gură la
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
o masă. Nu avea nicio tragere de inimă, dar nici nu voia să se pună rău cu organul legii. Milițianul era amețit și i-a promis o sticlă de votcă, din aia prima, dacă îi arată ce ține el în nădragi. A fost de acord, dar mai întâi să dea votca, pe care au băut-o toți cei aflați la masă. Când milițianul i-a cerut să-i prezinte marfa, Costache a bătut o dată cu pumnul în masă de i-a sărit
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
ograda în seama bătrânilor și a pornit să-și croiască un nou destin, departe de mirosul grajdurilor și de tină. Sătenii îl văd în fiecare dimineață ieșind la ocazie pe marginea drumului, cu cea mai bună chemeșă fluturând modern peste nădragi și cu pletele buclate geluite bine, pregătit pentru oraș. Pleacă odată cu ciurda și se întoarce mult după ce animalele s-au împrăștiat pe la casele lor. Seara, când intră pe poarta îngustă a casei părintești, nu mai arată chiar atât de fercheș
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
din aprilie - mai 1944 PRIMĂVARĂ Ceasul fagilor a venit înapoi. Toți fagii au costume noi, Eftine, fragede, verzi, Numai să le desmierzi. Parca e vorba de nu știu ce protocol În marele pădurii ocol, Până și mărăcinii și fragii Și-au pregătit nădragii. Filosofilor, aruncați ceasloavele, Puneți la cai potcoavele, Ucideți veghea, ucideți casna Și luați-o rasna. O să vă’ntâlniți cu Dumnezeu În muguri, în fluturi, în curcubeu Și o să vă spună el Cât e regatul vostru de mititel. ----------------------------------------------- Publicată în „OLTUL
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
deslușim trei mari etape în dezvoltarea, pe pânză, a amintitei arhiteme: Mai întâi, lumea genezică, cea de dinaintea căderii, sugerată, între numeroase alte creații, de ciclul Peștilor, de o foarte expresivă Compoziție, de Marea la Balcic sau de un Peisaj la Nădrag; apoi, evenimentul crucial, căderea, infățișat, cât de poate de clar, conform Scripturii, de Primul păcat (lucrare definitorie, vezi supra); în fine, lumea de după cădere, cea aruncată de Creator în istorie, o lume complicată și, în esența ei, tristă, prezentă, pe
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
două târne. Numai că, la fântână, când să dăm cotul, Sica de peste grădini, când ne-a văzut, în loc de “bună-dimineața”, i-a spus lui tataie: -Unde o iei, bre, pe nepoată-ta așa înțolită? Pământul este moale de la rouă și fără nădragi pe ea, o să se urzice și o să se zgărîie. Ce țața Susana are timp de spălat cu atâta muncă?! M-am uitat la ea să o înghit, iar tataie, simțindu-mi jena, s-a făcut că nu aude și a
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]