479 matches
-
somnoroase Anida - și m-am cuibărit pe ramul tău înflorit să-mi adorm dorul de tine aripa ta frântă cu aripa mea rănită * au adunat un zbor uitat într-o toamnă fără ploi - te iubesc Anida - vântul și-a întins năframele cenușii peste glasul tău * și eu nu mai aud cum mă chemi să-ți trezesc ploaia de nuferi pe care mi-o promiți de când a răsărit amurgul peste fruntea ta * - ești frumoasă Anida - și cuvintele nu mai rodesc în stânca
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
acoperi în poiene ... Eu te aștept cu toate tăcerile ce-mi dai Te voi primi-n albastrul pe care-l așteptai ... Clipă ruginie Mi-s toamnele aproape de suflet și ce dor Atâtea ploi de gânduri deschise peste mine! Ai aruncat năframa plecării-așa ușor Și mă pândesc furtuni și ce de toamnă vine! Ies mările din haine și-s valurile moarte; Nu mai ajung la țărmuri, sirenele-au plecat, Meduzele-s albastre și viețile uscate Le-au invadat iubirea și toate
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
plângeau copacii cu frunzulițe încă verzi... Te-aștept să vii acasă, frate! E timpul să revii...nu crezi? Între străini e greu, iar pâinea nu e precum o face mama, Când lacrimile-și șterge-ncet cu mâna ei sau cu năframa ... Nici vorba nu-i așa de blândă când spusă e de un străin, Vorba părinților e caldă, e-amestecată cu suspin... Voi ați plecat cum pleacă-n toamnă în stoluri, mândre rândunele, Dar ați lăsat în urma voastră bătrâni părinți cu
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
La pâinea mamei de pe plita. Mi-e dor de curtea pietruita , Unde genunchii-mi tot juleam. Dar nu plângeam, ci fericită, În joacă iarăși mă pierdeam. Balconul unde stăteai tu, mama, Parcă de dor a amuțit. Încă visează-a ta năframa, Și părul tău de griji albit. Mi-e dor de stradă Pieții, plină De copii și jocuri uitate. De gârla Cheii, cristalina, De glume vechi și expirate. Măneciul meu s-a transformat, Localitatea mea de suflet. Cu timpul multe s-
MĂNECIUL MEU (PRAHOVA, CHEIA) de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378001_a_379330]
-
dorință-aș putea să-mi pun? Cu toți prin al iubirii lan, În cufăr momente mi-adun. Frați și nepoți, noi vom petrece, Cu gândul Sus, spre-a noastră mama. Deja-mi cade lacrima rece, Amintindu-mi de-a ta năframa. Referință Bibliografica: Revedere / Maria Cristina Pârvu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Cristina Pârvu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
REVEDERE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378004_a_379333]
-
mă întorc acasă. Cred că am să iau avionul înapoi! Izbucnește în râs. - Noi, ceilalți, ne-ntoarcem tot cu „Princess”! Ca să vezi, dom`le, ce-i și viața asta! Mă întorc pe același traseu, trecând destul de departe de piratul cu năframă roșie pe cap, care îmi face un semn familiar cu degetul mijlociu orientat în sus. - Hijo de puto, gringo! varianta engleză a cunoscutului: fucker, gringo! Îi răspund cu un zâmbet neutru și-mi văd de drum. Nu cred că o să
DRUMUL APELOR, 28 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376325_a_377654]
-
2017 Toate Articolele Autorului DULCE PRIMĂVARĂ Ileana Cornelia Neaga Cu zâmbet de ștrengăriță Primăvara, fată mare, Și-a prins cu a ei candoare Fluturi galbeni... în cosiță! Printre puf de păpădie, Aleargă pe câmp desculță, Scuturând flori din trăistuță Pe năframă și pe ie. La brâu și-a pus busuioc, Brebenei și canapăr, Albe flori, dalbe de măr, Iarbă crudă, siminoc. Buze roșii, dulci de fragă, Iar cercei, cireșe coapte. Miere de tei a ei șoapte Doamne, cât îmi e de
DULCE PRIMĂVARĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375841_a_377170]
-
merge zilnic către școală, În clasă vei fi fericit, uitând de greu, uitând de boală. În jurul tău vor sta copii ce te-or iubi ca pe o mamă, Cu dragoste te-or îmbrăca, din flori ți-or face-n cap năframă... Cu ei vei râde, vei cânta și-atunci când sufletu-ți va plânge, Vei ști s-alini doar cu-un cuvânt un suflet trist care se frânge. Din inimă și al tău suflet vei da cuvânt de-nvățătură, Și pe pământ
SCRISOARE DE LA DUMNEZEU PENTRU TINE, DASCĂLE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375947_a_377276]
-
să Le dai ajutor, Ascultă-le Sfinte chemarea Sunt doar bieți muritori. Sărmani, cu griji și necazuri Durere cu ei în inimă poartă, Roagă-te Sfinte cel bun Domnul să ușureze a lor soartă. O femeie își șterge cu colțul Năframei ce păru-i ascunde, O lacrimă ce a fost plânsă ... Citește mai mult Răsună poiana de cântec de paseriFlorile cu-alor mireasmă ne-îmbată,Se-adună în jurul tău oameniîși spun povestea de-ndată.Veniți din colțuri de lumeSe roagă să
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
Acasă > Poezie > Familie > MAMA Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 1449 din 19 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Mama De-o vreme când mi-e dor de mama Și mă gândesc mai des la ea, O văd aevea cu năframa, Și părul strâns,sub o băsma. Trecut e timpul când măicuța, Era cu mine,m-alina, Si cu blandete-n glas adesea, Cu vorba ei mă îndruma. O,cât aș vrea acum măicuța, Tu să vorbești și eu s-ascult
MAMA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371779_a_373108]
-
TREBUI ... Autor: Ovidiu Oana Parau Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Ar trebui s-alerg cu vântul Doinind singurătăți amare, Tăceri ce nu cunosc cuvântul Stăpân peste însingurare. Ar trebui să râd cu cerul, Năframa lui multicolora. Neguri și umbre, azi, ignoră Gândul răzleț, sporind misterul. Ar trebui să plâng cu norii, Să mirui frunți a împlinire, Sub pâcle, noua zămislire Își trece-n nelumină zorii. *** Referință Bibliografica: Ar trebui ... Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare
AR TREBUI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375787_a_377116]
-
greșeam, eu n-aveam teamă, Căci, ne-ncetat, tu m-ai iubit. Din mâna ta, creion și lamă Am luat, am scris și-am socotit... Îți mulțumesc, iubită mamă, Că m-ai crescut, m-ai îngrijit! De ziua ta, chip sub năframă Privit cu dor nemărginit, Îl modelez în lut, dorit, Cum l-ai lăsat plecând, în ramă... Îți mulțumesc, iubită mamă! Îți amintești, iubito? Îți amintești cum așteptam ninsoarea Cu palmele-căuș sub pomii de pe-alei? Ne întreceam să urmărim mișcarea
OMAGIU, FEMEII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369231_a_370560]
-
POEME) Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RONDEL DE TOAMNĂ Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... RONDELUL VEȘNICIEI Să nu-ți ferești
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință de aba. Scoate pâclă pe poteci, ... Și-a lăsat în urma ei Numai scama fumului.” (Otilia Cazimir, Baba iarna intră-n sat) c. Lirica patriotică cultivă trecutul glorios al poporului român și dragostea de țară, formează sentimentul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
morții (ținerea luminii, rugăciuni de dezlegare, mutarea dintr-un loc Într-altul, acoperirea vaselor goale sau a celor cu apă, deschiderea ferestrelor). Un alt grup de acte rituale aveau ca scop anunțarea morții În comunitate: se băteau clopotele, se puneau năframe negre sau alte semne de doliu pe poartă etc. Imediat după moarte avea loc un important rit de purificare: spălarea. Ca și la Îmbăierea de la naștere, se folosea apă curată. După spălare, apa se arunca numai Într-un loc curat
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Împodobirea bradului. O femeie, dintre rudele apropiate, ajutată de feciori și fete, face această lucrare de Înfrumusețare. Împodobirea se face cu deosebită grijă, atât În ceea ce privește obiectele, cât și modul de aranjare. În vârful bradului se leagă o cârpă albă, o „năframă”, după ce Într-unul din colțuri s-a Înnodat un ban nou ș...ț. De trunchiul bradului se mai leagă două șervete lungi de borangic și două marame, unul mai sus și altul mai jos, care atârnă de o parte și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre, s-au izbit de zidul de nepătruns ridicat În calea lor de strămoșii noștri, conduși de voievozi cu dragoste de neam și patrie. Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț. Baiazid, privind la dânsul, Îl Întreabă cu dispreț : -,,Ce vrei tu ? “ -,, Noi ? Bună pace ! Și de n-o fi cu bănat, Domnul nostru-ar vrea să vadă pe măritul Împărat”. La un semn deschisă-i calea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de mulți alții mi-am amintit, prieteni vechi, oameni simpli cu inimile de aur, stâlciți de branduri sau rămași prin cimitire, În gropi comune peste care au trecut rânduri de vifore, au venit primăverile ca niște alaiuri de fete cu năframe, s-au copt grâie și secări și au coborât toamnele mohorâte cu vânturi mari, tânguitoare. În ieșiturile pământului, parcă vedeam umerii și pumnii prietenilor mei, protestând, În numele omeniei și tinereții, Împotriva războiului. În grădinița pătrată, ici-colo răsăriseră brândușele semănând cu
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
excesiv de mac” în zona rurală a Aradului. Era, de altfel, o practică aproape generalizată în copilăria mea. Nu mi-a ieșit niciodată din minte felul în care femeile de la țară își adormeau copiii : într-o batistă sau un capăt de năframă puneau conținutul câtorva capsule de mac, răsuceau materialul textil, iar copiii îl sugeau ca niște vițeluși cuminți. Îi priveam cum se moleșesc de la un minut la altul, cum închid ochii și cum, transpirați, cu obrajii aproape stacojii, adorm (153). Uneori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
M. Marienescu și Jarník-Bârseanu. Încă din al doilea an de apariție al revistei F. traduce balada Meșterul Manole, realizând o transpunere fidelă originalului românesc. Dintre baladele lui V. Alecsandri și At. M. Marienescu se remarcă versiunile la Miorița, Inelul și năframa, Soarele și luna. Cărțile și revistele trimise de Astra i-au servit la întocmirea repertoriului publicat în revista lui C. Diaconovici, care i-a acordat lui F. locul cuvenit în enciclopedia sa, prețuindu-i activitatea de „traducător de balade și
FISCHER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287008_a_288337]
-
cu implicații filosofice, își plasează acțiunea în Egiptul antic; Salba reginei (1947), variantă nouă a dramei Iuda din Cariot, acum aparținând integral lui L., prezintă o fațetă a vieții cristice; Evdochia (1938), cu titlul Femeia cezarului în următoarele ediții, și Năframa iubitei (1944) își extrag pretextele dramatice din viața Bizanțului și au evident țeluri teologice; Icarii de pe Argeș apelează la motivul Meșterului Manole; Cele patru Marii (în Teatru, 1968) stăruie asupra domniei lui Ștefan cel Mare, propunând patru ipostaze posibile ale
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Icarii de pe Argeș, București, 1933; Rachierița, București, 1934; Ra, București, 1936; ed. (Amon-Ra), Bacău, 1940; Morișca, Bacău, 1937; Evdochia, Bacău, 1938; ed. (Femeia cezarului), Bacău, 1940; Femeia, fiica bărbatului, Bacău, 1938; Javra pământului, Bacău, 1942; Femeia cezarului. Morișca, București, 1943; Năframa iubitei, București, 1944; Salba reginei, București, 1947; Cuscrii Gherghinei, București, f.a.; Dumitra (Fata din flori), București, 1958; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1963; Teatru, București, 1968; Alb și negru, îngr. și pref. Sanda Anghelescu-Mogoș, București, 1976; Jertfa care creează, pref.
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Luca și G. Ciprian: „Iuda”, „Lumea”, 1934, 4776; Al. Kirițescu, „Iuda”, „Gazeta”, 1934, 64; Papadima, Creatorii, 477-482; Erasm [Petru Manoliu], „Rachierița”, „Credința”, 1935, 376; G. Dem. Loghin, „Icarii de pe Argeș”, „Cetatea Moldovei”, 1941, 11-12; Ciorănescu, Teatr. rom., 247-250; Șerban Cioculescu, „Năframa iubitei”, „Semnalul”, 1946, 1374; Gala Galaction, Cu prilejul unui eveniment teatral, „Jurnalul”, 1946, 607; Arghezi, Scrieri, XXVII, 379-381; Râpeanu, Noi, 154-174; Aurel Leon, Totuși, un dramaturg, CRC, 1972, 6; Mircea Mancaș, Ion Luca, dramaturgul, ATN, 1973, 1; Marin Cosmescu Delasabar
LUCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Snagov - pictor acolo a fost, poate, Dobromir din Târgoviște - Mircea Ciobanul este asociat lui Neagoe Basarab (amândoi țin macheta bisericii) și face parte dintr-un șir - Theodosie, fiul lui Neagoe, ctitor al construcției, Petru cel Tânăr - care are în mână năframa, ce va face carieră în costumul voievodal 269 - Radu și Mircea, fii ai lui Mircea Ciobanul; șirul este încheiat de Doamna Chiajna, cu straie de ceremonie și având fastuoase pandelocuri bizantine) și dă glas - într-o biserică pe care pisania
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țara Românească este țesutul. Războaiele de țesut se află în bordeie, de aceea pânza este foarte îngustă [...]. Fiecare jupâneasă ține roabe țigănci și alte fete, și toate acestea trebuie să lucreze necontenit, de cele mai multe ori în aceeași odaie cu stăpâna, la năframe, din care unele sunt lucrate cu flori de mătase și altele cu fir de aur. Acestea servesc pentru a fi dăruite cu prilejul sărbătorilor sau a unei vizite de seamă, făcută mai ales de o față bisericească unei jupânese, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]