1,125 matches
-
meu pămîntesc! C ÎND BATE VÎNTUL Cînd bate vîntul pe cîmpia rece, Copacii cad răpuși de umbra lor; Timpul din viață-n moarte se petrece, Ca ploaia presărată dintr-un nor. Ș i cad zăpezi în zilele amare, Troienele se-nalță asasine. Noi trecem vii prin zilele în care Ne pierdem și mai triști în îndesine! Referință Bibliografică: DEFINITII POEME / Cristina Lila : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cristina Lila
DEFINITII POEME de CRISTINA LILA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 by http://confluente.ro/Definitii_poeme_cristina_lila_1330456774.html [Corola-blog/BlogPost/346852_a_348181]
-
regi, Te-omoară și un biciclist Ori un poet cu chipul trist, De fapt nici nu este poet, Lovește scurt, foarte discret, , Natura spune să te duci, Unii te scuipă, nu te spurci Cu un răspuns, zadarnic e, Decapitat te-nalți în cer. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Linșaj / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1071, Anul III, 06 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
LINȘAJ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Linsaj_boris_mehr_1386323001.html [Corola-blog/BlogPost/363043_a_364372]
-
terenul școlii lor adesea venea, Printr-o gaură-n gard ea ușor se strecura, Și pe imașul lor cel frumos mai că zburda.. III Le-a fost iubire-n năbădăi, dar se-nțelegeau, Cum viețile cu 'ordine de fericire se-nălțau, Căci fata de la școala de fete tot fugind, Pe băiatul din școala vieții lui va fi zăpăcind. Cum viața lumea din jur face să-ți placă, Prietenii să-ți schimbe mina dintr-o plagă, Ori vreun firicel de tristețe cam
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1425726863.html [Corola-blog/BlogPost/350049_a_351378]
-
în veseli oameni de zăpadă, Iar râsul copiilor pe dealuri fugari, Ne cheamă la joacă cu bulgări în stradă. Ne ninge pe tâmple cu flori mici de gheață, Ne cerne zăpada în fiece an, Doar sufletul cântă, spre ceruri se-nalță, Ce-i trist și absurd se face troian. 6 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: IARNĂ ÎN NOI / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2198, Anul VII, 06 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate
IARNĂ ÎN NOI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1483719544.html [Corola-blog/BlogPost/368837_a_370166]
-
SPINI (VERSURI), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1610 din 29 mai 2015. DACĂ MI-E DOR DE CER Dacă îmi este dor de cineva, atunci... îmi este dor de tine. Dacă spre ceruri gândul mi se va-nălța aș vrea să-ți admire strălucirea sufletului. Dacă uneori inima mi-e tristă, aș dori să mă înveți noblețea suferinței. Dacă voi simți apăsarea vieții aș vrea să-ți simt mângâiere. Dacă privirea-mi scrutează bolta, înseamnă că mi-e
LIGIA GABRIELA JANIK by http://confluente.ro/articole/ligia_gabriela_janik/canal [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
smulgă, femeie, Taina ascunsă în suflet; Sămânța sfântă de zeie, O porți cu tine, în umblet. Oștiri, cu săbii tăioase, Să-ți scoată pruncul din pântec, Li-s ochii-ți arme duioase, Adorm ostașii în scutec. Stoluri de îngeri te-nalță, Te suie spre ceruri, în sus Și toți de rău se descalță, Că-n brațe îl duci pe Iisus. Dai muguri mlădiței pe trunchi; Tu, sclavă, te ridici așteptând, Regină când plângi în genunchi, Măicuță cu dorul în gând. Nici
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nimeni_femeie_nu_poate.html [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
voi în prag și de la fiecare Să-adun și să arunc în zări, năpasta, Că știu că vă e greu și că vă doare Îndepărtarea de pământul-mumă. Iar dorul de copii ori de părinți, Vă răvășește gândul, vă sugrumă Și vă-nălțați, fierbinte, către sfinți O rugă, să le fie numai bine Cum ați dorit când ați plecat de-acasă Iar voi vă chinuiți, printre suspine, Să aibă ”mult” și ”binele” pe masă. Sunteți pribegi prin lumile deșarte Deși sunteți copii de
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460658669.html [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FRÂNTURI Autor: Ileana Vičič Stanca Publicat în: Ediția nr. 1925 din 08 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Frânturi Isaia 6:3 O copilă flămândă , se-nalță spre Templul de argint. Hrănindu-se cu mană cerească, Harul cel sfânt! Un dor mă cuprinde, nespus de Isus. Mâini decopil obosit, se ridică în rugă, spre Dumnezeul cel Sfânt! Amar gând, străpunge al inimii cânt. Isuse, transformă al minții
FRÂNTURI de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1460113123.html [Corola-blog/BlogPost/381263_a_382592]
-
noroi pe la genunchi, mireasmă de tăciune o pasăre de noapte un cânt la lume spune, stă agățată-n ramuri de brad și cu o gheară încearcă să mai stoarcă tămâia, scoarța zbiară, nu vrea să-și dea ofranda ce se-nălța la zei, mai bine chihlimbar pe trupuri de femei... Și cerul se răzbună și-aruncă cu săgeți de fulgere, de tunet, spălând cu ploaie vieți, și plouă, e furtună ...și bradul se despică, se-aprinde și se crapă ca un
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480265902.html [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
asta Se-așază cu tandrețe la masa cu tăceri, Ne spunem rugăciunea și poate și năpasta În zorii dimineții și-n pragul unei seri... În valea unei plângeri de toamnă-n Sohodol Bătrân, cu răni deschise, sub ceruri supărate Mă-nalț mai demn ca alții, cu trunchiul meu prea gol Ca ploaia să mă spele de moarte și păcate... Referință Bibliografică: Copacul / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
COPACUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Copacul_violetta_petre_1361539834.html [Corola-blog/BlogPost/341276_a_342605]
-
alunge. Prin spații, trec fugar ca prin subtile gratii, Îmi port destinul sterp în punga cu holatii; O pasăre abisală mă însoțește-n mers, Pe-arípa ei mă poartă în noul univers. Mă pierd pe noua scenă, eu singurul actor; Se-nalță greu cortina și-atunci cu un fior Anunț zâmbind, rebel, de sub falsul meu veșmânt: Și-mi strig înlăcrimarea ca un deznodământ: Eu sunt Ion al vostru, Ion cel fără de pământ! Referință Bibliografică: New York Lyrics / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NEW YORK LYRICS de STELIAN PLATON în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/New_york_lyrics.html [Corola-blog/BlogPost/356021_a_357350]
-
e-a clopotelor tânguire după eternul ce pe om îl cheamă. Și glasul clopotelor Parce peste oraș aleanul și-l presară, ca omului să-i dea de știre că viului sortit îi e să piară. Apoi coloana vocilor unite se-nalță ajungând la cer, ca-n sus să ducă doruri multe și-n jos s-aducă blândul ler. NOUL AN Din trupul timpului desprins și din al său avan capriciu, intrat-a-n lume noul an spre-al omului firesc supliciu
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
VI. NE PLÂNGE DUMNEZEU, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață, Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul, Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță, El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul. Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată, Din răsputeri cercând, să rupă firul morții... Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată, Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții. Peste pământ
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
trup și suflet cu rugăciuni florale. Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de ... Citește mai mult Din cerurile-nalte, cu lacrimi mari de gheață,Ne plânge Dumnezeu...se tânguie cu vântul,Și-n dangătul de clopot ce peste sat se-nalță,El pune-mbrățișarea ce mântuie pământul.Cu Dânsul plânge iarba în gheață-ncătușată,Din răsputeri cercând, să rupă firul morții...Și plâng din ramuri merii cu floarea-nmiresmată,Că s-au grăbit să-și lase urmașii-n voia sorții.Peste pământ
GABRIELA MUNTEANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_munteanu/canal [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
n-au ajuns... La răscruce de zile iarăși se întâlnesc, Printre perdele-nvăluind realitatea Iluzii vechi și noi, ce gânduri mereu hrănesc, Îmbrățișând strâns în ele eternitatea... Deasupra orizonturilor neștiute, Brusc plutesc în neant, ființa-mi pacea găsind... În spațiu se-nalță rugăciuni nevăzute, Printre lacrimi însă reci simțite șiroind... Privesc spre pământ, printre raze pășind usor, Parcă nu aș fi eu, trupul nu-mi pot atinge, Ma văd pe mine, un străin în vise, în zbor, Ce dureri stinge, și-amaruri
STRĂIN ÎN VISE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1491694955.html [Corola-blog/BlogPost/374030_a_375359]
-
nuanțe cromatice, sonore, vibrante. „În spice mari, grâul s-a copt -/i pâine vom avea pe masă,/ Comoară scumpă pentru toți,/ Fără de preț, cea mai gustoasă.//” (În vară) „Cade dulce văzduhul în prag -/ Apa, vântul cuprinse-n parfum,/ Când se-nalță luna cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.//” (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. „Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri: „De azi înainte orfană-s de mamă,/ De azi înainte mi-i sufletul rană/ și moartea îi pune pecetea pe mână/ i mama se-nalță în Cer, spre lumină”. Atmosfera e sfâșietoare, copleșitoare, încărcată de o durere absolută. Asemenea tristețe profundă se desprinde și din poezia Regret: „Nu i-am dăruit mamei multe flori -/ Nu atâtea câte ar fi meritat/ i-mi pare rău i
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1425129803.html [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
despărțirii noastre.” Da! Templu este măreția misterioasă a cuvântului poetic, dar și a Cuvintelor profane: „Ca un brici cu lama tocită/ cuvântul a mai retezat/ o urmă din degetul mare, care/ arată spre lume acuzativ./ Mormane de cuvinte moarte/ se-nalță pană sub ferestre ude/ așteptând să-nfunde rigolele/ în timpul ploilor erotice.” Foarte frumos moment și manieră de a înfrunta o lume bârfitoare de iubiri profane. Și iubirea este profană cât durează în ... ochii lumii. Reținem, și în acest poem, tehnica
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
forma romantică, m-aș alătura poetului cu sărmana mea conciziune a acestei teme: „Cu un brici cu lama de frunză/ tai tăcerea ce mă acuză/ Urma degetului arătător/ odihnește-n ochii lor/ Mormane de cuvinte stau la sfat/ și se-nalță, sub fereastra rece/ Așteptarea morții sfârșește curat./ Cu diluvii lumea schimbă omu-n pește”. Sunt adeptul frumosului relativ. Relativ la gust. Al gustului dirijat de intelect. Frumosului acceptat ori respins de cât trăirea empirică a unui poet își dorește călătoria în eufemismele
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. În livada înflorită a iubirii Picuri de rouă curg peste, Lacrimi albastre, Netopite de vise. Clepsidra cu gânduri se-nalță La focuri divine. Clopote peste ruguri din cer, Șoapte, muguri din albe stele Respiră prin ecouri cerești Înflorind prin simfonii tainice Chipul fermecător al ...zilelor. Cu lumina anotimpurilor, Domnul Iisus, coboară În inimi curate, Îndreptându-ne pașii către, Livezile înflorite
LA MULŢI ANI, POETULUI IONEL MARIN! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1404277192.html [Corola-blog/BlogPost/349779_a_351108]
-
Trec șiruri lungi de corifei. Apoi doar vocea mea interioară Mă-ndeamnă să privesc spre cer, Puzderie de îngeri lin coboară, Mă-nvăluie suflarea lor de ger. Din vis trezită strig cu disperare: O, ceruri, oare sunt pe alt tărâm? Se-nalță un zid sau poate mi se pare, Bulgări grei asupră-mi se fărâm. S-a așternut o liniște divină Când te-am văzut în prag că îmi apari, Știam că ești cereasca mea lumină, Trimis al astrelor acum îmi pari
CORIFEII DE EMILIA TUDOSE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Corifeii_de_emilia_tudose.html [Corola-blog/BlogPost/359531_a_360860]
-
slută ca o cicatrice dacă nu am fost în stare să-mi sap singur o matrice! toate bune, toate rele proștii toți se cred deștepți și cer celorlalți să stea în poziție de drepți dragă Radu, anul nou să te-nalțe și mai sus ca să spui într-un poem japonez, ce ai de spus că noi ceilalți tot vorbim despre coajă; dar la miez nu mai avem timp s-ajungem și eu te invidiez te invidiez că marea îți tot bate
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dragul_meu.html [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
s-ajungă, Să-nlănțuie pe poante dansul tău, O roată ce învârte sentimente, încă, În crezul sfânt lăsat de Dumnezeu. Nici pasul nu mi-e, știi tu, prea ușor Privesc la tine și mă-mpotmolesc, Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor, Și după tine-ncerc să-l potrivesc. Și mă hrănesc cu visul de iubire Născut din zborul genelor pe-obraz, Mă-mbată cu ambrozie-o privire Ce mă înlănțuie cu doruri și necaz. Abdic de bună voie
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
lungi s-ajungă,Să-nlănțuie pe poante dansul tău,O roată ce învârte sentimente, încă,În crezul sfânt lăsat de Dumnezeu.Nici pasul nu mi-e, știi tu, prea ușorPrivesc la tine și mă-mpotmolesc,Cu tot ce sunt, mă-nalț și mă cobor,Și după tine-ncerc să-l potrivesc.Și mă hrănesc cu visul de iubireNăscut din zborul genelor pe-obraz,Mă-mbată cu ambrozie-o privireCe mă înlănțuie cu doruri și necaz.Abdic de bună voie, ne-ntrebat,Unui
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
nocturnă. Nu poate zbura, dar merge și fuge pe piciorușele-i vânjoase Și-ntreaga noapte strigă „Chiuii” și face ouă uriașe. În unghere secrete, Zână Feriga trăiește și zburda, Ea iubește pădurea umbroasa, tăcută și umedă. Ferigile de argint se-nalță deasupra ca niște umbrele verzi Spori de feriga Găină și Pui* poți dedesubt să vezi. Zână Feriga șoptește cu glas jos și sperie pasărea Kiwi Care scrutează beznă să vadă doar ce poate auzi. --------------------------- (Zânele flori și păsări ale Aotearoa
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carole_a_stewart_1491742828.html [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]