1,985 matches
-
din negura istoriei, fără ca nimănui să‑i treacă prin cap, chiar nici bătrânilor grădinari osteniți, În a căror oase istovite zăcea istoria bolilor, veșnică precum istoria proletariatului, că În acea noapte se petrecuse o mică revoluție separatistă: marinarii hamburghezi se năpustiseră asupra dulăilor celor avuți, căci toate progeniturile proletariatului din Le Havre, Marsilia, Anvers masacraseră, sub pavăza nopții, gladiole, retezându‑le de la rădăcină cu briciurile lor tăioase de mateloți, strivind cu bocancii lor scâlciați tot ce era vegetală mai pripășită, nedemnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
unde se termină? Într‑un stat unde organizarea puterii este slabă, puterea suveranului este slabă, slăbită fiind și puterea legislativă, denaturată prin inflația de drept de sorginte liberală, tocmai de aceea eu aș veni cu un drept nou - m‑aș năpusti, În virtutea dreptului celui puternic, și aș sfărâma În bucățele Întreaga orânduire ca și instituțiile existente...“ (p. 218) La rezolvarea complicatei chestiuni dacă opera precede cuvântul ori dacă opera e doar umbra cuvântului, unele citate din Conspirație ne‑ar putea face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sub care se ascunsese. Încadrat de cei doi copii, un coleg al mamei ținea sub braț minunea de fier. Luana chiui atât de tare, încât acesta o privi paralizat. Bucuria de neimaginat a fetiței îl lăsă fără grai. Ea se năpusti asupra bărbatului și-i smulse bicicleta din mână. Încercă să încalece dar aceasta refuza, cu îndărătnicie, să stea dreaptă. Ceru ajutor omului dar el trebui să se întoarcă la muncă. Rămasă fără sprijin, copila încercă, zadarnic, să-și țină echilibrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
constată îngrozită că ploua. Nu suporta apa decât în cadă. Plăcerea de-a te lăsa murat până la piele, "cântând în ploaie", i se părea total deplasată. N-avea umbrelă și afară turna cu găleata. Elevii treceau pe lângă ea și se năpusteau zbierând în stropii repezi. Ridicau capetele în sus, deschideau gura și lăsau să li se scurgă în gât picăturile reci ce cădeau din cer. Agitată, cuibărită sub streașină, căuta soluția salvatoare. Când Marc se îndreptă spre ea zâmbind sub umbrela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iar cei doi își vindeau acum sufletul pentru o avere iluzorie, de nimic. Se ridică pe neașteptate și împinse poarta. Luată prin surprindere, Anda primi în piept izbitura portiței din fier forjat și se dezechilibră. Urlă de durere. Dan se năpusti asupra Luanei și-o lovi cu putere. Ea căzu și el își continuă demonstrația de forță. Sanda, ieșită să-și întâmpine fata, se repezi spre ea, strigând disperată după ajutor. Alertată de zgomot, vecina Scarlat se iți peste gard să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
piardă viața fără să fi aflat măcar cum de e cu putință să te Îndrăgostești Într-atât Încât să nu mai știi cine ești. Bill nu deschisese gura. Stătea cu mâinile pe volan, privea nemiș cat puhoiul trupurilor care se năpusteau pe lângă ei și pe deasupra lor. Margaret a constatat că-i apăruseră pete de sudoare pe cămașă, ca mărcile profunzimii oceanelor pe hartă. Arăta liniștit, pe față abia i se citea umbra unei Încruntări, de parcă fuseseră pur și simplu prinși Într-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
taine ce se cereau dezlegate? Cât de simplu i se păruse totul după o noapte de nesomn și cât de greu îi era să înceapă de undeva. Un timp se arătă neliniștită. Profitând de dezorientarea fetei, soții Alexe s-au năpustit cu o groază de nume și titluri, împrumutându-i ediții rare și comentând împreună cu ea conținutul textelor, mirându-se la unison de forța de pătrundere a Carminei, îmbiind-o spre lecturi mai severe. În vremea aceea, Carmina nu mai semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
seara respectivă n-a mai scos nimeni o vorbă, ședeau toți trei în bucătărie, mama trebăluia pe lângă sobă, tatăl în pat își tăia unghiile. Carmina pe un scaun, lângă masă se prefăcea că citește într-o carte. De afară se năpustea din când în când spre ei clinchet de clopoței, voci de copii, pocnet de bici, urături și totul părea a fi un zgomot venit dintr-o altă lume, de foarte, foarte departe, o lume ostilă ce-o înghițise pe Elena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fără gânduri. Apoi se ivește soarele și via începe să miroasă a viu, a proaspăt, a cuptor. Cântecele ascuțite se duc până departe. Spre seară oboseala începe să doară în trupuri. Cântecele slăbesc, toartele târnelor tremură între degete. Uneori se năpustesc graurii, vin tăcuți și coboară ca săgețile. Un șuierat puternic și ascuțit curmă tăcerea. Un stol uriaș se ridică brusc învăluind cerul. Alt șuierat îi răspunde primului. Se ridică iarăși un stol. Alte și alte șuierături, alte și alte stoluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
siguranță, fără fisuri aparente, în loc să încerce să-și creeze singure un punct de vedere personal? Preferau să înghită pilula concepută de-a gata? Voiau să-și protejeze neuronii? Carmina fusese de-a dreptul șocată de felul în care Marga se năpustise cu frenezie pe o cale sinuoasă, neobișnuită în felul ei, să fi fost chiar atât de șocată de siguranța lui Alexe, să fi fost absolut convinsă că prin labirintul tiparelor sale, ce duceau toate către un punct clar, NIMICUL, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pentru prima dată, apropriindu-se într-o dimineață de tribunal, avu impresia că umbra impunătoare a clădirii o strivește, că ea este prea mică, mult prea mică. Destul de târziu, avea să afle Carmina, că Sidonia nu avea forța uraganului ce se năpustește de sus și spulberă totul în cale, ea avea îndemânarea rozătorului de a scurma la bază, de-a făuri canale întortocheate, întretăindu-se unul pe altul, cu răbdare, cu migală, fără oprire, șubrezind în acest mod temelia în așa fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
el. Eleanor rămase tăcută, cu spatele la el. — Spune-mi exact unde-ai lăsat-o? La ieșirea din sat? Văzând că Eleanor continuă să tacă, intră în cameră. — Ellie? zise el, ușor nervos. — Cum ai putut? îl întreba ea. — Ce? Eleanor se năpusti la el. — Să mă trădezi! — Ce Dumnezeu, Ellie, pricepe și tu că am fost la sauna și nimic mai mult! se dezvinovăți el. Nu s-a-ntâmplat nimic. — Nu mă refer la nenorocita aia de sauna! se înverșuna Eleanor. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Șoimaru trage sabia și, turbat ,,ca fiara, cu ochii crunți și obrazul ca de var”, se repede ,,ca scăpat dintr-un arc” și-l lovește în creștet pe boier, răcnind așa de cumplit încât mazurii, înfricoșați, smuciră frâele și se năpustiră pe poartă, urmăriți de flăcăii Șoimăreștilor care, ascunși, așteptau semnul căpitanului. Atunci îl văzură neamurile pe Tudor cum c-o mână trage de barbă trupul greu al boierului și-l leapădă lângă piatra de mormânt pe care era însemnat numele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o rață și o cioară. Cioara năzuise la cuibul raței, vrând să-i o-moare bobocii, dar rața se întorsese ca mișcată de un resort și-și salvă puii. Acum încerca să-și alunge rivala de lângă cuib. Deodată cioara se năpusti asupra cuibului, dar rața se aruncă în fața ei și, agățând-o cu ciocul de vârf, se scufunda în apa purpurie stârnind stropi aurii, înecându-și rivala, dar salvându-și puii. Astfel, cu moartea unei vietăți se naște alta, care va
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vocea Danei Jalobeanu. Petru a mai spus o dată bună seara și frizerii au clătinat din cap. Se apropiau de Încă o remiză. Cânta Marșul din Aida. Teckelul a deschis un ochi, a mârâit scurt apoi, fără nici un preaviz, s-a năpustit spre ușa deschisă a frizeriei, atras de farurile aprinse ale mașinilor. Fata care valsa a ferit tekelul, dar s-a lovit de un taburet și a căzut. Garderobiera a strigat: Ce faci, toanto? Stagiaro! și și-a văzut de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sub mine, în spate, mult mai puternică, semănând cu un accident de mașină filmat cu încetinitorul, și celălalt capăt al sofalei se ridică în aer și se prăvăli în față, aruncându-mă în gol și apoi covorul și podeaua se năpustiră spre mine și totul... se frânse. Ideea de podea, covor, conceptul, senzația, forma cuvintelor în mintea mea se frânseră toate în momentul impactului, și o ploaie de senzații, texturi, bucăți de amintiri, litere și foneme săriră în lături când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
negru, cenușiu și galben, am strigat cuvintele, icnind, deposedat din cauza șocului de orice urmă de gândire sau logică. Am strigat și am lovit apa cu picioarele, încercând să apuc întunericul cu mâinile. — Albastru, negru, cenușiu și galben. Albastru... Ceva se năpusti din adâncuri spre suprafață și se izbi de șoldul și coastele mele, aruncându-mă din apă, în sus și pe spate, într-o jerbă de picături, gura mea s-a deschis ca pentru a țipa, dar căile mele respiratorii erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încă toată rola de film, așa că încă nu știm dacă funcționează. Am luat-o într-adevăr razna cu vreo două zile înainte să cumpărăm aparatul, vreme de o oră sau cam așa ceva, în orice caz. Se întâmplă uneori. Alteritatea se năpustește pur și simplu asupra mea ca niște nori furioși și eu nu pot face nimic. În seara aia, am simțit o teamă crescândă - o groază - că vor rămâne blocat pe insulă, că nu voi putea pleca de acolo. Mai aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
îi dădu ocol de două ori, rapid, apoi dispăru într-o fâșie frântă de lumină deasupra capului, lăsând o urmă de panică. Într-o clipă, dispărură toți, până la ultimul. Mi-am spus: Or să se întoarcă și or să se năpustească asupra mea din toate direcțiile, dar, chiar în timp ce gândeam asta, știam că nu e adevărat. Aici nu era vorba de-o vânătoare. Era mai degrabă modul în care un banc de pești de împrăștie atunci când un scufundător sau un... M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și rapacitatea" suferiseră o modificare: în loc de rapacitate, apăruse capacitate. "Vreau erată la loc vizibil. Sînteți iresponsabili din punct de vedere politic", s-a repezit Andru. Cornel Șoitu l-a dat afară. De indignare, Andru a greșit ușa și s-a năpustit în debaraua pentru mături și găleți. Unde-i era și locul. Căzătura, mai anul trecut, în privata poliției, cu prilejul "Zilelor Sadoveanu", i-a încununat activitatea de "intelectual angajat" în numele maselor/meselor de protocol. Cert e că la conducerea revistei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mele. Apoi și-a făcut apariția și prințul; trufaș, aprig, mic la statură, cu trăsăturile dure, dar nu nedelicate, în fapt foarte bărbătești. Totuși, neclădit din acel aluat de distincție și grație din care sunt zămisliți cavalerii. Fata s-a năpustit în brațele lui cu toată furia, lăsând la o parte orice pudoare ce ar fi fost demnă de o nefecioară închipuită. Prințul necavaler și vânător de licorni a respins-o cu siguranța delicată a celui care poruncește și a mângâiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în colibă. Trebuie să fie fundamentaliștii, mi-am zis, privind lamele tăioase care se prelungeau în crucile ce străluceau splendid în razele proaspete și încă umede de lumină ce penetrau printre nuielele legate cu stuf ale colibei mele. S-au năpustit asupra mea cu vigoare și au înfipt crucile toți trei în același timp în inimă sau, în sfârșit, pe unde au crezut ei că stă inima mea de maimuță antropomorfă și vorbitoare. Cred că am mai izbutit să scot un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-i iese din gură ca un trabuc. Mama mea se mișcă grațios prin nisipul neînceput, ridică piciorul cu vârful întors, ca balerinele, între două elemente ale feței. Omul cu banderolă se apropie de ea, tiptil, pe la spate, și deodată se năpustește asupra ei cu bastonul ridicat amenințător în aer, gata s-o trosnească. Păi așa de urât mă vezi, cucoană? Ia ține niște complimente din partea comitetului de plajă! Dar în loc să izbească, spre uimirea și spaima prietenelor, își lasă senzual bastonul asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe guru, ce încearcă tot felul de scurtături printre aleile grădinii, spre a-i ieși în întâmpinare. Se povestește că, într-una din zile, unul dintre bolnavii neumblători a sărit în picioare din căruciorul împins de guru și s-a năpustit cu toată furia asupra lui Jorge spre a-l putea atinge. Bolnavul, exasperat, își lua ultima șansă după atâtea încercări ratate în care cutreierase pe aleile grădinii, cu un guru epuizat, gâfâind tot mai resemnat în ceafa lui. Odată ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
lucrurile. Nu mai stau să număr vazele pe care le-a spart în felul acesta. -Nu e prost deloc. Dacă mă vezi că fac la fel, o să știi că trebuie să mă alimentezi. Râse. O urmai în bucătărie. Biscuit se năpusti asupra pateului său de patru stele. -Mă duc după o sticlă de șampanie? Se crease un obicei. În vreme ce ea era în pivniță, insultai pisica: -Imbecilule. Urma în sfârșit să-mi spună cum își petrece timpul dar a trebuit ca domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]