1,222 matches
-
striga. Nici glasul uneori nu te ajută. Cuvântul e neputincios. Doar limbajul lacrimilor rămâne. Argument sublim prin candoarea și inefabilul său. Lacrima dezarmează și pune pe fugă monștrii urâtului. Armele cad la pământ în fața lacrimei. Mânia se spulberă. Ura se năruie. Glasul răzbunării se înmoaie. Lacrima este izvorul tămăduirii creștinului. Când meditațiile sunt însă, însoțite de cuvinte, devin și mai elocvente. Și au putere de penetrație și mai mare. O mamă prefăcută-n stea! Iată ce speră autoarea de față. Ca
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
gîndești aiurea dar după cum au spus și tovărășii n-am avut de a face cu nimeni ... ,, 02.05.1989 ,, ... și am intrat în singura luna pe care o voi sta în întregime între zidurile nemiloase ale momentului, care se vor nărui în totalitate în august - la mijlocul lunii - ... ,, ,, ... Mi-e tare dor de tine iubițel dar odată și o dată trebuie să înțelegem că viața nu-i o socoteală pe care o poți face de două ori, ce ai făcut e bun făcut
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_8_sorin_andreica_1338397404.html [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
firesc și nefiresc, dar ea stând într-o rână întruna se dărâmă și zidurile-i parcă sub temelii tot cresc. Un înger, astă noapte, mi-a spus că mi-e sortit să zac rănit de moarte sub tot ce-am năruit dacă aceea care îmi e lună și soare nu-și va zidi în mine al ei suflet iubit. Dar pot să cer ca zorii în negură să stea chiar dacă din prea multă iubire ei ar vrea? Cine-mi dă dreptul
ŞI TOTUŞI… de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1455474218.html [Corola-blog/BlogPost/373666_a_374995]
-
se rupsese cu brutalitate, pe neașteptate. Acum, după cele întâmplate, se gândea doar la viață. Nu și la felul în care va decurge viitorul ei. Ideea familiei la care visase, era deja îngropată. Era conștientă că toate visele s-au năruit și nu va fi posibil vreodată să reînvie. Spera. Și cu multă încredere se ruga în gând, între două îmbucături forțate: „Doamne, Dumnezeule, dacă așa-i scris în cartea vieții mele, ajută-mă să suport și să scap de aici
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434403559.html [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
practic vreo imagine de bunică și nici de acest tată, care și așa nici nu prea stătea pe acasă după câte am înțeles, fiind destul de ‘’ocupat. Copleșitorul sentiment de mamă parcă ar fi cam greu, dacă nu imposibil să se năruie acum! Era un sentiment atât de mare și de cuprins de plenititudine! Șoc... Situație sfâșietoare în care parcă îi vine să urle, dar cine să-i audă scâncetul? Pe de o parte, este șocată de această situație imprevizibilă, pe de
MAMĂ DIN ÎNTÂMPLARE...! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1431895595.html [Corola-blog/BlogPost/343389_a_344718]
-
mea cu frunzele sugrumate de ceața plină de boabe de rouă. Voiam să se schimbe totul în câteva clipe, spre bucuria prietenilor mei, spre a prinde fiorul limpede al acestei ultime zile petrecute aici la Dunăre. Dar totul, mi-a năruit legea vrerii mele ! Pentru ei, totul a fost minunat. Însoțită de două dintre prietenele profesoare, călcam pe iarba plină de apă tremurând odată cu mine. Făceam câțiva pași uitându-mă mereu în urmă. O barcă, traversa Dunărea. Nu o vedeam din cauza
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Intr_o_toamna_la_gropeni_constanta_abalasei_donosa_1393324369.html [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
într-un tangou. Iar viața lor părea animată acum, parcă dorind să trăiască o primă aventură. Mi-am imaginat atunci, că sunt de fapt un cuplu. Un cuplu ce nu a dorit să se despartă nici atunci când aprige încercări au năruit visele și viețile celor din jur. S-au prins mai strașnic cu rădăcinile lor firave de amintiri, de dorințe, de gânduri, și au rămas împreună, până ce vremea le-a albit părul. Acum, când roșul din asfințit se prelingea pe trupul
DANS LA ASFINȚIT de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1454694959.html [Corola-blog/BlogPost/363419_a_364748]
-
Ipostaze > CÂND VINE AMURGUL Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului când vine amurgul crepuscular și pleoapa zielei își închide fereastra în mine se-aprinde ceva dureros: un regret că se năruie-n inimă cerul și cu el visul meu ca un vas plin de jar incendiind orpheice harfe. marți, 21 ianuarie 2014 Referință Bibliografică: când vine amurgul / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1117, Anul IV, 21 ianuarie
CÂND VINE AMURGUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cand_vine_amurgul_ion_ionescu_bucovu_1390320557.html [Corola-blog/BlogPost/361584_a_362913]
-
suspendați, între cer și pământ, între sacru și profan, cu viii și cu “ morții electrici” laolaltă, între agonie și extaz, la intersecția dintre tragedia destinului și cea a libertății fără efort. Trăim într-o perioadă când se prabsesc statuile, se năruiesc idolii, se pun întrebări lui Dumnezeu, si nu oricum ci cu dalta și ciocanul, si Dumnezeu chiar ne răspunde, iar oamenii își doresc acum să-și găsească propriul drum într-o nouă Civilizație a Iubirii, într-o libertate fără efort
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noua_cupola_pentru_omenire.html [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
-se , prin trei mișcări într-una singură, odată cu soarele și luna, cu norii și stelele, si știind lucrul acesta vede în sfârșit că, oricât de singur și părăsit s-ar simți pe pământ, fără sprijinul lui Bolta cerului s-ar nărui. Mihai Eminescu în poezia Mortua Est ilustrează fantastic această imagine a boltii cerului într-o strofa celebra: “ Se poate ca bolta de sus să se spargă, / Să cadă nimicul cu noaptea lui largă. Să văd cerul negru că lumile-si
O NOUA CUPOLA PENTRU OMENIRE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_noua_cupola_pentru_omenire.html [Corola-blog/BlogPost/348078_a_349407]
-
în a o prevedea, institutele de profil britanice înregistrând atunci un rușinos eșec. Ca toate mesajele populiste, mai ales într-o țară a politicii tradiționale, era de așteptat ca ideea referendumului pro-Brexit să piară în neant, așa cum de obicei se năruie multe dintre promisiunile electorale după câștigarea alegerilor. Numai că David Cameron avea două probleme. Pe deoparte City-ul londonez, inima financiară a Uniunii Europene, era reticent și rezistent la presiunea UE și mai ales a Germaniei de a introduce reguli mult
Cum să înțelegi Brexitul ca un englez: „Un enorm bluf britanic declanșat de un politicianism iresponsabil și terminat într-o tragedie națională” by https://republica.ro/cum-sa-intelegi-brexitul-ca-un-englez-zun-enorm-bluf-britanic-declansat-de-un-politicianism-iresponsabil [Corola-blog/BlogPost/337902_a_339231]
-
stejar viguros care umbrește sute de trecători și pe ramurile căruia mii de păsărele cântând se desfată, o puternică zguduire și o jale adâncă cuprinde inimile noastre. Când o coloană puternică de granit destinată să sprijine un măreț edificiu se năruie tocmai când noi ne punem mai mare nădejde în tăria sa, inimile noastre rămân - și nu fără cuvânt - un răstimp îndelungat fără refugiu. Când „întâmplarea” face să ne pierdem un braț, corpul întreg suferă, tânjește după el și se resimte
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1399196259.html [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
știu de ce în viața asta ,nu poate să fie până la capăt totul roz.Există mai mereu și negru...S-a îmbolnăvit de cancer și în scurt timp s-a stins la mine-n brațe.Și dintr-o dată ,totul s-a năruit, zilele care odată erau numai senine,au devenit instantaneu doar înnorate. Iar o persoană sensibilă ca mine, a cedat .... Nu m-am mai dus la școală,mi-am înecat amarul în băutură,la început doar câteva pahare,apoi câteva sticle
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1431756349.html [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
face cu aceeași profesoară. Dacă și-ar fi dat seama încă de la începutul seminariilor, probabil... nici nu mai contează ce ar fi fost probabil. Acum, față de profesoară are mai mult decât respect. Multitudinea de soluții face ca totul să se năruie. Nu simte niciun fel de ranchiună doar că în minte are numai implorările de atunci, rostite și mai ales nerostite, devenite inutile datorită unui singur punct pierdut la notare. Nu credea să-l mai doară vreodată, atât de mult, faptul
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1479911770.html [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
noaptea inclusiv, cu râs, cu plâns. Medicii ne-au asigurat că totul o să fie bine, în două-trei luni totul o să se remedieze și noi am trăit cu speranța asta până am ajuns să facem o ecografie și totul s-a năruit. Doctorii ne-au spus că are chisturi pe creier, că nu se stie cum va evolua boala ei, dacă va fi un copil normal sau nu. Trebuie să facem diverse ședințe de terapie, de kinetoterapie, acum facem și hidroterapie. Noi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/viata-pentru-o-minune/ [Corola-blog/BlogPost/93158_a_94450]
-
un spațiu poetizat, nici nu ți-ai dori să iradiezi între glorie și epos. Așteptîndu-mi întîrziat pașii, azi, spre un final de mîine, rostesc idei, evolutiv, într-un cosmos relativ, venerînd lumina soarelui, probanta, ce lasă o umbră de mit, năruit peste un suflet trecător, Iubitor de mult soare. (Poezie de Lilia Manole) Spre Chișinău, spre orașul cu mult soare și spre o mare de frunze verzi... Spre Chișinău, înarmați cu încredere în sine și perpetuând minunată zi de toamnă și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1473703534.html [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
zbat în zadar, precum o bestie... Caut alinare-n neștire... Vulturul epidemic al Tatei mă ciugoale lacom - Mă sfâșie potent și nestingherit, Mă inundă permanent în duhul morbid... Iar eu privesc sobru ca titanii, Privesc rece cum totul mi se năruie, Cum mă contopesc cu neputința. Ah, Soartă dulce-amară! Pe altarul jertfei inocente sunt țintuit... Ceasul monarhic nu mai are răbdare, Bate tare și sinistru-n mine, Ca și clopotul arămiu al mănăstirii ascete. Nu lăcrimez după grațiere, nu cedez defel
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
biografiei lui din perioada ce-i anunța debutul. Era momentul istoric când se prăbușea vulturul imperial, națiunile se învrăjbeau, când armata română în 1916 intra în Transilvania și în presa din Viena se aduceau injurii la adresa trădătorilor. În 1918 se năruiau simbolurile unei puteri ce, asemenea unui vas de argilă gol pe dinăuntru, făcut țăndări, devenise istorie în peisajul politic din centrul Europei. Sosit cu suflet mare la acest eveniment minunat al cărții, Hajdu Gyözö, la cei 87 ani ai săi
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures/ [Corola-blog/BlogPost/93530_a_94822]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ARFEALUL-- E STRIGĂTUL APEI Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2004 din 26 iunie 2016 Toate Articolele Autorului cântecul ploii pe lame de vânt și strigătul apei țâșnind din izvoare când setea îți năruie și ochii și limba mersul pe vârfuri când gându-ți i-o carte ascunsă-n aroma de ochi și căpșuni de mii de cuvinte ce-și caută chipul de floare un” să se așeze în versuri în rânduri zid să
ARFEALUL-- E STRIGĂTUL APEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466943939.html [Corola-blog/BlogPost/368537_a_369866]
-
cale lungă. Și el întrevede zădărnicia demersului său creativ. Însuși poetul spune: „Dar dimineața, găseam nisipul / Risipit de pașii trecătorilor.../ Plângeam și mi-l clădeam din nou / Mai înalt! // Și astfel, în fiecare zi, / Îmi reînfiripam visul, ce ieri se năruise...” (Copilărie). Și aici se reiterează mitul Meșterului Manole, care zidește mănăstirea ce a doua zi se năruie. Și iar trebuie s-o ia de la început. Tema zidului înalt și a turnului în care se refugiază să nu-l vadă nimeni
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
de pașii trecătorilor.../ Plângeam și mi-l clădeam din nou / Mai înalt! // Și astfel, în fiecare zi, / Îmi reînfiripam visul, ce ieri se năruise...” (Copilărie). Și aici se reiterează mitul Meșterului Manole, care zidește mănăstirea ce a doua zi se năruie. Și iar trebuie s-o ia de la început. Tema zidului înalt și a turnului în care se refugiază să nu-l vadă nimeni și să fie singur cu gândurile sale, este reluată de poet și în alte versuri. O altă
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
până la fund cupa iubirii”. Dar, dezamăgit fiind de zeii „zgârciți, sperjuri, mișei” - se leapădă de acești zei și le zvârle statuile în colb. Interesantă transformare, pentru că vede cum, pe locul zeilor de altădată, răsare grâul: „ Statuile în colb le-am năruit / Cu plugu-am tras adânc peste altare / Și grâu pe locul lor a răsărit!” Dragostea pentru natură este un atribut specific al acestui poet și el o demonstrează în multe pasteluri și în poezia „Valea Prahovei, Vara”. Autorul își mărturisește dragostea
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
călcat toată viața. „Din piatra lui clădit-am templul meu” ( Înainte de moarte) - spune poetul, aidoma marelui filozof poet Lucian Blaga, care și-a construit din aforisme: „Pietre pentru templul meu”. Un templu spiritual, din cuvinte. Un edificiu care nu se năruie sub intemperii sau sub răutatea umană. Și tot aidoma poetului leton Imants Ziedonis care se închina Soarelui, în „Epifanii”, Mihai Baicu îi aduce ofrande zeului soare „și lumilor de dincolo de stele”. Îi respectm credința. În același timp, autorul încearcă un
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_magia_versului_de_ac_cezarina_adamescu_1384599522.html [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
n-am aripi să îmbrățișez Nici umbrele din solitare desene-n galben ... și visez Că, peste mine-așterni zăpada nocturnelor melancolii Din care numai tu, iubite, lipsești ... în care toamnă vii? Eu te aștept cu toate tăcerile Perdele de-ntuneric se năruie-n dezastre Acunse într-o toamnă în care eu nu sunt Decât apocalipsa din drumurile noastre Când bolovani de sare, în zborul meu înfrunt ... Ai prins un vis din salba de zori cu albăstrele Pe-un amănunt de seară surprins
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Noneadina_nicolescu_din_agigea_constan_romeo_tarhon_1351842103.html [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
mi-e menirea DEZAMĂGIRE Am așteptat un semn dar nu mi-e dat Să-mi bucur sufletul însingurat de vreme Ce-i ferecat de nu știu ce blesteme Iar tot ce mă-nconjoară e trist și-nnegurat. Demult, când totu-n jur se năruise M-am cufundat într-un ocean de-amar Și chiar de-aș vrea să scap e în zadar Rămân neputincioasă și mă hrănesc cu vise. Viața dură, tristă și plină de blesteme Mi-a călit trupul, mintea și destinul Ce
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Poeme_triste.html [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]