267 matches
-
psihicului sau trece prin neconcordanta dintre placiditatea confortului personal (face cu chiu cu vai școală și numai ca să-i fie pe plac tatălui) și imboldul afirmării sociale (se înrolează și devine militar de carieră în armată austro-ungară pentru "a arăta năsăudenilor că n-a stat de pomană" - Rebreanu, 1965, 17), prin conflictul latent dintre stabilitatea locală și migrația inter-zonală (e trimis pe front în Șerbia, Galitia și Polonia) și prin dislocarea identitara și motivaționala provocată involuntar de colegii de armată (e
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
PE PLAIUL NISPORENILOR RĂSUNĂ CLOPOTELE ÎNFRĂȚIRII Ne știm de multă vreme. Sunt peste 10 ani de când filiala "Ginta Latină" din Sângeorz-Băi s a înfrățit cu filiala din orașul Nisporeni, din fostul județ Lăpușna. An de an, năsăudenii vin pentru câteva zile în părțile codrilor Lăpușnei, iar gazdele, prin reciprocitate, urcă spre munții Rodnei, făcând ca locurile să răsune de cântecele tinerilor din cele două localități. La concursuri și dansuri, excursii în codrii Basarabiei și munții Transilvaniei, grupele
Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
Sorina Cicea, Maria Sala și Laura Legian, ultimele două obținând mențiuni speciale. Cinci tineri români, membri ai unor trupe de teatru școlar francofon din țară, vor beneficia astfel de un sejur în Franța, delegația română fiind condusă de prof. Gabriela Năsăudean, coordonatoarea trupei de teatru francofon „Le cercle magique”. Această manifestare se desfășoară între 9 și 17 iulie și reunește 140 de elevi și 20 de profesori. Participanții vor asista la manifestările prilejuite de Ziua Națională a Franței, 14 iulie, și
Agenda2005-28-05-general 8 () [Corola-journal/Journalistic/283920_a_285249]
-
din Bucerdea Grânoasă, de lângă Blaj și organizatorul învățământului românesc în Oltenia. Pe toată durata vieții sale, Eminescu s-a bucurat de prietenia ardelenilor și a fost bucuros să fie prieten cu aceștia, de la studiile din Cernăuți (când îl cunoaște pe năsăudeanul Ionel Neamțu, la moartea căruia va scrie o vibrantă elegie), la popasul blăjean (când se împrietenește cu Ștefan Cacoveanu, Grigore Dragoș, Filimon Ilea, Elie Damian Domșa, Ion Orga ș.a. ce vor lăsa mărturii prețioase despre acest moment din biografia poetului
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Vișniec, Paparazzi, într-un volum colectiv de studii despre teatrul românesc (Caragiale, Ionescu etc.) alături de alte nume ca Dalila Niño, Natalia Sanmartín, Sanda Râpeanu, Irene Sadowska... Sunt și mulți dintre participanții la primul moment românesc, susținut de noi. Un brav năsăudean, de pildă, cu pălăria specifică zonei folclorice de unde vine, boruri mari, negre, rotate pene de păun, pălărie contrastând cu pălăriile mexicane, sombreros, columbiene, înguste, milităroase; unii dintre noi își cumpără. Ne întâlnim, bineînțeles, cu multe familii de români care muncesc
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
trecut prin școala franceză, ,solidarizând inextricabil umorul de peste Milcov cu sarea galică de pe Sena." C. Negruzzi ar întruchipa ,triumful bunului simț", Titu Maiorescu, ,impersonalitatea suverană". Uneori el merge la interpretări mai adânci, ca aceea privindu-l pe G. Coșbuc. Poetul năsăudean ,curăță idila de praful anacronismului, îi restituie autenticitatea". ,Concretețea universului liric din Balade și idile și Fire de tort ne apar drept corolar estetic al idilicului". Interesantul articol ar fi meritat să fie dezvoltat. O altă constantă a preocupărilor lui
Creație și anticipare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/11304_a_12629]
-
militar cât și politic. Campania nu și-a atins scopul, iar Imperiul Habsburgic a fost nevoit să încheie o pace în urma căreia otomanii au obținut condiții foarte favorabile. Ca mic detaliu, vă pot spune că o unitate formată din români năsăudeni s-a opus eroic, altfel dezastrul campaniei ar fi fost și mai mare. Sacrificiul lor ocupă cel mult o notă de subsol a istoriei, dar oricum, acei oameni au salvat o întreagă armată. Trebuie să recunosc, cunoștințele dumneavoastră mă uimesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
îl invoca la tot pasul, această "excursie culturală". I-am mulțumit, am acceptat și am așteptat, curios și puțin angoasat, să văd pe cine anume hotărâseră zeii să-mi trimită pentru împlinirea acestui transport inițiatic. Ei bine, omul era un năsăudean de-al nostru, fugit în 1988, pe sub gloanțele grănicerilor români, prin Iugoslavia și ajuns mai apoi în America. În urmă cu cinci ani ― n-am mai stat să descâlcesc de ce ― s-a strămutat în Germania. "Eu mi-s american, din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prins urma vânatului. "Care el", întreabă decis. În clipa următoare este în curtea casei, locuită acum de nepotul lui Heidegger, filmând febril. Cătălin se ascunde în mașină, Bogdan și cu mine traversăm îngroziți și ne îndepărtăm de locul în care năsăudeanul nostru tocmai "a violat" un spațiu privat. Pînă la urmă, observ, noi sîntem pudici și civilizați, dar deocamdată, datorită lui, aceste imagini vor exista undeva și în Romînia." " Da, dar le-a obținut prin rapt", îmi răspunde Bogdan. Auzim în urma
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Bunului Simț 5298 136 4. 26 oct. 2009 Două precizări: un parlament mai mic și un nou premier 8037 130 5. 2 nov. 2009 Pariu pentru oameni deștepți 14470 264 6. 9 nov. 2009 Mesaj către clujeni, catre bistrițeni și năsăudeni 4665 29 7. 10 nov. 2009 Numai cei buni mor când nu este timpul lor 7076 23 8. 17 nov. 2009 Votați caracterul! 10185 88 9. 19 nov. 2009 Scrisoare pentru cei care doresc să mă voteze 48444 418 10
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
un cadou reprezentativ, portretul lui Mihai Viteazul, eroul bătăliei de la Călugăreni. La începutul secolului al XX-lea se vor organiza manifestări artistice menite a marca împlinirea a patruzeci și cincizeci de ani de activitate în slujba emancipării culturale a românilor năsăudeni. P.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286133_a_287462]
-
și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând întreaga sa creație lirică, Traista mea (1940). Din 1930, devine membru al Societatății Scriitorilor Români, până în 1944, când a fost exclus, alături de alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
sunt preamărite virtuțile patriotice ale înaintașilor pilduitori, se face apel la demnitate, unitate. Aproape de rigoare în epocă, imaginile ceremonios-convenționale, limbajul latinizant apar și la M. Repere bibliografice: A.A. M.[Aurel A. Mureșianu], Iacob Mureșianu, Brașov, 1913; Iuliu Moisil, Figuri grănițerești năsăudene, [Bistrița], 1937, 211-234; Cărturari brașoveni, 155-156; George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, I-II, Cluj-Napoca, 1977-1978, passim; Dicț. lit. 1900, 597-598; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 240-242. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]
-
dar se refugiază la București. Întors la Cluj, îndeplinește diferite slujbe, în ultimii ani ai vieții fiind bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară. A colaborat la „Tribuna Ardealului”, „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, „Viața ilustrată” (Cluj), „Săptămâna” (Bistrița) și „Almanahul «Săptămâna»” (Bistrița), „Plaiuri năsăudene” (București), „Abecedar literar”, „Tribuna” și „Steaua”. Debutează editorial în volumul colectiv Versuri din Transilvania Nordică, apărut la Cluj, în 1941, sub îngrijirea lui Gh. Dăncuș. Prima carte a lui M., Vâslind pe apele destinului (1942), asemenea celei imediat următoare, Rugăciunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288257_a_289586]
-
21, în regiunea noastră de munte, la adăpost de influența popoarelor migratoare, râurile și-au păstrat numele de origine, care s-a putut schimba numai prin traducere, în avalul aceluiași curs de apă, mai către câmpie; exemple: Repedea pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe Bistrița moldoveană, Frumoasa-Dobra și Bistra-Sebeș pe râul Frumoasei. În studiul asupra limbii daco-geților, A. Vraciu 22 acordă un rol major numelor râurilor mari (mai lungi de cca 100 km) pentru reconstituirea limbii popoarelor: "Macrohidronimia constituie, firește, izvorul cel
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc ca atare în hidronimia minoră; de exemplu Repedea, afluent pe Bistrița năsăudeană, Limpedea pe cea nemțeană. În sudul țării, prin contact direct cu sârbi, bulgari și turci, Dunărea nedespărțindu-ne, dimpotrivă, înlesnindu-ne legăturile, am preluat cuvinte legate de ape, precum gârlă, crac (braț), șipot (izvor), de la bulgari; iar bunar (fîntînă) și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
mecanismul unor astfel de influențe și preluări complexe. Astfel, pe Bistrița moldoveană, hidronim evident slav pentru cursul principal, avem un afluent cu nume tot atât de evident latin - Limpedea, care este de fapt o traducere a hidronimului principal. La fel pe Bistrița năsăudeană, unde afluentul Repedea are o origine evident latină, de asemenea o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]