267 matches
-
2 iulie). Între scriitorii excerptați au fost clasici francezi, ruși, germani, italieni, englezi, maghiari. Li s-au adăugat câteva proiecte de literatură dramatică: "Vetélytársak - Örveny" ("Rivalii" - "Vâltoarea"); "Valkó föhadnagy" ("Locotenentul Valkó"); "Gigi" ("Ghighi"), ultimul cu personaje inspirate din viața "intelighenței" năsăudene. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul "Szamárlétra" ("Scara măgarilor"), satire cu caracter anticazon (volum nepublicat). Sub presiunea unor încurcături bănești, a fost forțat să demisioneze din armată; în prealabil, scriind în
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
din 2002, an când au fost consemnați 10.582 locuitori. Cunoscut ca reședință pentru Districtul Grăniceresc Năsăud sau Al doilea Regiment Românesc (în maghiară Oláh) de Infanterie Grănicerească nr. 17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la podul de la Arcole (Areda Venetiei) împotriva armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un cunoscut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre". În martie 1849, Năsăudul a
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
României, succesoare a comitatului Bistrița-Năsăud din Imperiul Austro-Ungar, cu reședința în orașul Bistrița. Renumitul scriitor interbelic Liviu Rebreanu, originar din Târlișua, sat aparținând Țării Năsăudului, în romanul „Ion”, înfățișează viața Năsăudului și a localităților înconjurătoare, precum vechiul Prislop (astăzi cartierul năsăudean "Liviu Rebreanu"), loc unde a locuit o perioadă din viața lui. Orașul are o veche tradiție în învățământ, fiind printre puținele localități în care existau școli confesionale gimnaziale (greco-catolice) cu predare în limba română (actualul Colegiu Național "George Coșbuc" și
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură "Virtus Romana Rediviva" a gimnaziului năsăudean, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei "Muza someșeană" (1882 - 1883) primele poezii, citește la
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
și îndrăzneț al unui sistem personal de interpretare, prin "La Tavola ronda", comentariu scris în limba italiană, "„mic monstru de erudiție și de ambiție culturală”." Postum, în 1925, 1927 și 1931 apare traducerea celor trei părți ale "Divinei Comedii", bardul năsăudean impunându-se, în acest domeniu al activității sale de traducător, ca un întemeietor. Traducerile sale sunt o deschidere spre universalitatea limbajului poetic românesc. La 15 august 1943, serviciile poștale ale României au emis o marcă poștală cu valoarea nominală de
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
trivială, pentru ca în clasa a III-a să fie transferat la Școala normală din Năsăud. În anul 1863 a început cursurile la nou înființatul "Gimnaziu superior românesc din Năsăud", făcând astfel parte din prima generație de descendenți ai foștilor grăniceri năsăudeni care studiază în această instituție de învățământ. În anul 1871 a obținut „testimoniul de maturitate” (diploma de bacalaureat) cu „eminență”. Și-a continuat studiile la Universitatea din Viena, unde a studiat, începând din 1871, teologia ca bursier al Seminarului „Sfânta
Ion Ciocan () [Corola-website/Science/315857_a_317186]
-
este numit profesor la gimnaziu. În 1880 este ales director provizoriu, pentru ca în 1882 să fie numit profesor ordinar (titular și diriginte) și director definitiv. În același an, se căsătorește cu "Amalia Piciu". Din 1886 este președinte al "Fondurilor școlare năsăudene". În anul 1890 este decorat cu „Crucea de cavaler” al "ordinului Franz Josef", recunoscându-i-se meritele pentru activitatea dusă în fruntea gimnaziului și a fondurilor școlare. Dintre aceste realizări, cea mai importantă este cea a ridicării edificiului gimnaziului din
Ion Ciocan () [Corola-website/Science/315857_a_317186]
-
M. Câmpan, Editura, Limes Cluj-Napoca, 2012; Studii critice: Dicționarul scriitorilor bistrițeni, de Teodor Tanco, Editura Virtus Romana Rediviva; Scriitori contemporani de Tit Liviu Pop, Editura George Coșbuc Bistrița, 2003; Andrei Moldovan- Erezii lirice, Editura Limes 2004, Cluj-Napoca; Spiritualitate bistrițeana și năsăudeană, de Ion Bureacă, Editura Mesagerul, 2006; Dicționarul presei bistrițene, de Teodor Tanco, Editura Societatea Culturală Lucian Blaga, Cluj- Napoca, 2004, Scripta manent - Ghidul bibliografic al scriitorilor din radio, Editura Intermedia”, București 2004; Dicționarul Scriitorilor români de azi (din România, Basarabia
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
directorul editurii “George Coșbuc” reușind să aducă câteva plusuri cercetărilor efectuate de coșbucieni până acum prin scuturarea prafului istoriei de pe poeziile de tinerețe. Din cele 57 de poezii inedite, un număr de 16 nu sunt cuprinse în lista inventarierii poeziei năsăudene de până acum. Cartea prezintă cititorilor un alt Coșbuc, adolescentul și apoi tânărul modest și tăcut, cu sufletul aprins de flacăra nemuririi și subjugat conștiinței sale poetice, devotat și loial până la sacrificiu singurelor și devoratoarelor sale iubiri, poezia și națiunea
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
Moldovan l-a înscris pe fiul său Mișu Popp la Școala Militară Grănicerească din Târgu Secuiesc, dorind ca acesta să urmeze o carieră militară de ofițer într-un regiment român de grăniceri cum erau Regimentul I Grăniceresc de la Orlat, Regimentul Năsăudean sau cel din Caransebeș. Deși Mișu Popp a terminat cursurile, nu a fost atras de cariera militară, astfel că a revenit la prima sa dragoste „zugrăveala”, manifestându-și voința de a deveni pictor. Deschis unui alt tip de carieră, Ioan
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
octombrie 1831, Năsăud - d. 1 decembrie 1908, Baden, Austria) a fost un Feldzeugmeister imperial austriac și adjutant general al cancelariei militare a împăratului Franz Joseph al Austriei, de origine română și confesiune română unită. provenea dintr-o celebră familie grănicerească năsăudeană. Bunicul său, Grigore Pop (n. 1762, Bichigiu - d. 1851, Năsăud), a fost primul ofițer român în Regimentul nr. 2 Românesc de Graniță de la Năsăud. Bunicul a avut patru feciori: Ion, Matei, Gavrilă și Leon, tatăl viitorului general, Leonida. Leon (n.
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
(n. 14 noiembrie 1961, Căianu Mic, județul Bistrița-Năsăud), interpret neîntrecut al cântecului năsăudean, realizator de emisiuni folclorice in radio si televiziune, politician al culturii si om al bisericii, este un nume din prima linie a muzicii tradiționale din România. <br>Cariera sa artistică s-a contopit cu implicarea în viața social-politică a comunității
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
popular românesc „PANĂ DE PĂUN”și a Festivalului Național de interpretare a cântecului popular românesc „VALERIA PETER PREDESCU” precum și a Concertelor „LUMINA ÎNVIERII” și „COLINDE ȘI CÂNTECE STRĂBUNE” ce au loc anual la Bistrița. Repertoriul său cuprinde cântece din zona năsăudeana în mod special, dar și din alte subzone ale Județul Bistrița Năsăud, culese de la rapsozii satelor din acest ținut. Repertoriul său cuprinde peste 100 de cântece înregistrate în studiourile Radio România sau la diverse Case de producție muzicală din România
Alexandru Pugna () [Corola-website/Science/329953_a_331282]
-
Gorizia, Midllesbrough - Clevland). În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri. În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: "Neamul Șoimăreștilor", "Pădurea Vulturilor", "Luceafărul de ziuă" (balet cu cor
Tudor Jarda () [Corola-website/Science/330349_a_331678]
-
Momentul - având o semnificație specială, este imortalizat în diverse opere de artă religioasăsau laică. La începutul secolului XIX (1825) scriitorul și dramaturgul romantic Mihály Vörösmarty scrie un poem epic intitulat „Cserhalom”, care capătă o mare popularitate. În 1998 în localitatea năsăudeană Țigău de lângă Chiraleș a fost inaugurat un monument dedicat bătăliei. Acesta are 10 m înălțime, simbolizează un mâner de spadă și un scut frânt și a fost creat de către sculptorul Tibor Kolozsi, pe unul dintre versanții dealului pe care se
Bătălia de la Chiraleș () [Corola-website/Science/330497_a_331826]
-
(n. 1876, Năsăud - d. 1938, București) a fost un profesor român de germană și latină, precum și directorul "„Liceului Dimitrie Cantemir”" (astăzi "Colegiul Național Cantemir Vodă") între anii 1910 si 1938. Năsăudeanul , născut în anul 1876, a absolvit cursurile liceului din aceeași localitate și a urmat apoi cursurile Școlii Normale Superioare din București și Facultatea de Filozofie la Universitatea din Halle, (Germania). A funcționat ca profesor, de la 1900, iar de la 1910 profesor
Vasile Șuteu () [Corola-website/Science/332689_a_334018]
-
nu-l necăjea" - mai precizează autorul. La treizeci și unu de ani se întoarce acasă, cu o singură mîndrie: aceea că-și făcuse armata și era sublocotenent în rezervă, purtînd de sărbători uniforma militară care trezea un mare respect printre năsăudeni. Se căsătorește, are un copil, tatăl său moare, toată grija gospodăriei e în seama nevestei întreprinzătoare, pentru că - afirmă scriitorul - pe el "nici o grije nu-l apăsa". Își făcea "datoria de intelectual" abonîndu-se și la un ziar românesc și la unul
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]