1,208,994 matches
-
m-am dumirit că ei sunt obișnuiți cu variate genuri de activități culturale, artistice și educative în tot cursul unui an, fie vară, fie iarnă. Aici nu este un simplu centru cultural al Bucovinei. Este chiar acela care domină statistica națională în materie de scriitori și poeți născuți, crescuți, învățați ori așezați pe aceste meleaguri! Priveam și nu-mi venea să cred. „Doamne, ce-am făcut eu, Doamne, să am așa mare cinste? Merit eu așa mulțime la o lansare de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
de ce i se întâmplă pe acest spațiu al culturii? Nu putem să aruncăm această vină numai pe spatele României, pentru că procesul de mitocănizare e internațional. “Familia Bundy”, sitcomurile, toate cultivă instinctele gregare. Mitocanul internațional și-a dat mâna cu mitocanul național. Mai există și o problemă de antropologie culturală: nivelul cultural al unei țări are legătură cu gusturile conducătorilor politici și ale liderilor economici. Ei bine, acești lideri, cei din ’90 încoace, vor manele, de fapt cultură de tip manea. Să
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
care sunt niște catastrofe. Ei, săracii, nu înțeleg că actul de cultură este un organism plin de vitalitate și nu știu să lucreze cu așa ceva. Au făcut din cultură un fel de rezervație, un muzeu. Cultura înseamnă coeficient de putere națională. Să ne uităm puțin la țările civilizate. Și acolo este o luptă acerbă între structurile de market și cele culturale. Și totuși, cu excepția unor canale super-elitiste cum este Mezzo, ei reușesc să-și managerieze inteligent potențialul cultural, performanțele culturale, pe
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
scenarii. Dar, vedeți dumneavoastră, ei mă consideră tot outsider, n-am fost ales. Au pus tot murdăriile lor ieftine, care le ilustrează perfect natura inferioară. Pentru că oamenii superiori sunt responsabili. De exemplu, dacă un om ajunge director al unui teatru național, sau al unei televiziuni naționale, el este responsabil față de națiunea respectivă. Și toată strategia sa managerială trebuie să țină seama de această exigență majoră, a interesului național. “Există două culoare de jogging către cimitir” Ce strategie culturală ar trebui aplicată
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
mă consideră tot outsider, n-am fost ales. Au pus tot murdăriile lor ieftine, care le ilustrează perfect natura inferioară. Pentru că oamenii superiori sunt responsabili. De exemplu, dacă un om ajunge director al unui teatru național, sau al unei televiziuni naționale, el este responsabil față de națiunea respectivă. Și toată strategia sa managerială trebuie să țină seama de această exigență majoră, a interesului național. “Există două culoare de jogging către cimitir” Ce strategie culturală ar trebui aplicată în România? O politică a
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
superiori sunt responsabili. De exemplu, dacă un om ajunge director al unui teatru național, sau al unei televiziuni naționale, el este responsabil față de națiunea respectivă. Și toată strategia sa managerială trebuie să țină seama de această exigență majoră, a interesului național. “Există două culoare de jogging către cimitir” Ce strategie culturală ar trebui aplicată în România? O politică a certitudinii. Eu nu fac exerciții socratice asupra mamei mele. Pe de altă parte, cum să faci exercițiu de democrație în valorile naționale
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
național. “Există două culoare de jogging către cimitir” Ce strategie culturală ar trebui aplicată în România? O politică a certitudinii. Eu nu fac exerciții socratice asupra mamei mele. Pe de altă parte, cum să faci exercițiu de democrație în valorile naționale, punând-o pe Mădălina Manole alături de Noica sau Eminescu? Henry Coandă a spus că avem atât de multe genii că putem da cu împrumut. Este o certitudine. Iar certitudinile încep cu conștiința. Am fost debusolat pe vremuri, când un secretar
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
de-a demnitate și autoritate Națiunii pe pământ și în cer. În brațele Patriei stă Crucea Națiunii creștine, care îmbrățișează Învierea lui Hristos și Învierea Neamului. Înfăptuirea Unirii unui Neam, care să dăinuie veșnic trebuie realizată treimic: unitatea religioasă, unitatea națională și unitatea politică, adică Biserica, Națiunea și Statul național, pe temelie și stâlp creștine. De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioasă, foarte puțin unitatea națională și aproape deloc unitatea politică, care a simulat o atitudine de complezență, de teatru
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în cer. În brațele Patriei stă Crucea Națiunii creștine, care îmbrățișează Învierea lui Hristos și Învierea Neamului. Înfăptuirea Unirii unui Neam, care să dăinuie veșnic trebuie realizată treimic: unitatea religioasă, unitatea națională și unitatea politică, adică Biserica, Națiunea și Statul național, pe temelie și stâlp creștine. De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioasă, foarte puțin unitatea națională și aproape deloc unitatea politică, care a simulat o atitudine de complezență, de teatru și mai ales de circ... Fără comuniunea religioasă, fără
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Înfăptuirea Unirii unui Neam, care să dăinuie veșnic trebuie realizată treimic: unitatea religioasă, unitatea națională și unitatea politică, adică Biserica, Națiunea și Statul național, pe temelie și stâlp creștine. De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioasă, foarte puțin unitatea națională și aproape deloc unitatea politică, care a simulat o atitudine de complezență, de teatru și mai ales de circ... Fără comuniunea religioasă, fără harul creștin, realizarea unității naționale n-ar fi fost niciodată posibilă. Tocmai de aceea în toate marile
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
creștine. De-a lungul istoriei a predominat comuniunea religioasă, foarte puțin unitatea națională și aproape deloc unitatea politică, care a simulat o atitudine de complezență, de teatru și mai ales de circ... Fără comuniunea religioasă, fără harul creștin, realizarea unității naționale n-ar fi fost niciodată posibilă. Tocmai de aceea în toate marile înfăptuiri istorice ale Neamului, în fruntea dorințelor, a luptelor, a suferințelor, a sacrificiilor, a frângerilor, a biruințelor și a împlinirilor Nației milenare a stat continuu Biserica: în frunte
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
tot, căci Voievozii, boierii, țăranii și Oastea țării erau Trupul și Sufletul drept măritor creștin al Moșilor și Strămoșilor Strămoșilor noștri. Nu există Unirea unui Neam fără trecut, fără prezent și fără viitor! Când apostolatul uniunii religioase există, când cel național este frânt între poporul-elită și populația manipulată, fără apartenența unității politice, mistificarea se întinde ca un flagel, ca o ciumă de o parte și de alta, dând infirmitate ori paralizie Națiunii. Deosebirile geografice, organice și economice ale dacoromânilor au separat
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
și populația manipulată, fără apartenența unității politice, mistificarea se întinde ca un flagel, ca o ciumă de o parte și de alta, dând infirmitate ori paralizie Națiunii. Deosebirile geografice, organice și economice ale dacoromânilor au separat pentru multe secole unitatea națională, generând dualismul politic românesc. Aspectul geografic, ca unitate a pământului strămoșesc trebuie să fie o simbioză, care dă armonie simultană naturii și poporului. Dacă la aspectul geografic adăugăm și configurația deosebită care despart Moldova de Țara Românească, prin aspectul hidrografic
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
geografic adăugăm și configurația deosebită care despart Moldova de Țara Românească, prin aspectul hidrografic ce determină drumurile de comerț, care la rândul lor stabilesc zonele de influență politică, configurând organisme deosebite, tradiții dinastice, ca arie aristocrată și voievodală, ideea unității naționale se configurează foarte greu, străbătând anevoios concepția politică a separatismului promovată de mulți voievozi români, susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
virtuți ale poporului său.” (Alexandru Randa, Pro Republica Christiana, Monachii, 1964, p. 39) Grație desfacerii autarhiei economice, în secolul al XIX-lea, a împletirii năzuințelor noastre seculare cu firul libertății și unității politice răsucit în Apus, s-a aprins solidaritatea națională prin cler și alături de maturitatea politică au ctitorit Unirea Principatelor, care reclama neapărat întregirea unității dacoromâne. Realizarea unității naționale, a unirii unui Neam, spunea Mihail Kogălniceanu este: „dorința cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
al XIX-lea, a împletirii năzuințelor noastre seculare cu firul libertății și unității politice răsucit în Apus, s-a aprins solidaritatea națională prin cler și alături de maturitatea politică au ctitorit Unirea Principatelor, care reclama neapărat întregirea unității dacoromâne. Realizarea unității naționale, a unirii unui Neam, spunea Mihail Kogălniceanu este: „dorința cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare.” ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cea mai mare, cea mai generală, aceea hotărâtă de toate generațiile trecute, aceea care este sufletul generației actuale, aceea care împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare.” ( Ghenadie Petrescu, Dimitrie A. și C. Sturdza, Acte și documente relative la istoria renașterii naționale, București, 1900-1909, vol. VI, partea I-a, p. 66) Întruparea marelui deziderat, Unirea Principatelor Române n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
n-a fost un act istoric de conjunctură, ci frământarea de veacuri a aspirațiilor străbune, conștiința milenară a originii etnice, unitatea religioasă, primordialitatea ontologică, apartenența la aceeași limbă, tradiții, obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup și Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea națională, să-și împlinească vocația creștină, să-și desăvârșească misiunea pe Calea
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
obiceiuri, datini, cultură. Chiar dacă Principatele au stat foarte mult timp separate național și politic, ele n-au fost despărțite niciodată spiritual-religios, ci au aparținut aceluiaș Trup și Suflet mistic al Neamului lăsat de Dumnezeu pe pământ să-și atingă menirea națională, să-și împlinească vocația creștină, să-și desăvârșească misiunea pe Calea îndumnezeirii. În cadrul unității religioase, a comuniunii creștine în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor. Despre conștiința unității de Neam sub aura sacralității creștine
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cel Mare, Radu de la Afumați, Mihai Viteazul, Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica, Domnul Tudor, care și el viza un gând și un glas cu Moldova ori boierimea din Țara Românească grupată la 1838, în Partida națională, condusă de Ion Câmpineanu sub care s-a redactat manifestul: Act de unire și independnță, ca finalitate a unirii Principatelor sau boierimea moldavă constituită în Conjurația confederativă condusă de comisul Leonte Radu la 1839. Scânteile care preconizau Unirea românilor s-
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, A. I. Cuza, Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu, etc. În noaptea sfântă a Anului Nou 1847, de la Paris, Bălcescu arăta în discursul său îndreptat către Patrie că: ținta noastră socotesc că nu poate fi alta decât unitatea națională a românilor. (Istoria României în date. Ed. Enciclopedică, București, 1971, p. 183) În: Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei, program elaborat în 12/ 24 Mai 1848, la Brașov, moldovenii subliniau în ultimul punct 6 unirea Moldovei și a Valahiei într-un
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
la Brașov, moldovenii subliniau în ultimul punct 6 unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc. (Istoria României. Ed. Academiei R. P.R., București 1964, vol. IV, p. 53). Această sacră năzuință era aprinsă și în Dorințele partidei naționale în Moldova, o broșură-program apărută în August 1948, la Cernăuți, despre care marele boier Kogălniceanu grăia că este cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național. (Istoria României în date,op. cit., p. 191) În Pruncul Român, ziarul din
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
IV, p. 53). Această sacră năzuință era aprinsă și în Dorințele partidei naționale în Moldova, o broșură-program apărută în August 1948, la Cernăuți, despre care marele boier Kogălniceanu grăia că este cheia boltei, fără care s-ar prăbuși tot edificiul național. (Istoria României în date,op. cit., p. 191) În Pruncul Român, ziarul din 26 Iunie-8 Iulie 1848, apare apelul Către frații noștri din Moldova al lui Nicolae Bălcescu, care răsuna astfel: toată nația română să fie liberă, ca toată nația română
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
renaștere națională-Dacia Mică. O figură proeminentă a mișcării post-revoluționare din Țara Românească a fost și arhimandritul Ioasaf Snagoveanul, care a ctitorit o Capelă ortodoxă la Paris, pentru trebuințele românilor de acolo, în anul 1853. Marii dorințe de unitate și libertate națională li s-au alăturat și domnitorii Barbu Știrbei și Grigore Ghica. Domnul Țării Românești, Barbu Știrbei s-a adresat vizirului printr-un memoriu arătând că: dorințele unanime ale Vlaho-moldovenilor cheamă unirea celor două principate sub un singur corp, iar Grigore
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]