5,372 matches
-
neo-modernismul anilor '60-'70, un fel de remake, după nimerita expresie a lui Mircea Cărtărescu). Dedesubtul orientării moderne se găsesc, vreme de două sau trei decenii, la răscrucea secolelor XIX și XX, un postromantism tenace în stare a absorbi mitologiile naționaliste de la Sămănătorul lui Iorga sau de la Viața românească a lui Stere, dar și din poezia lui Goga, un curent eminescian, cum l-a botezat Ibrăileanu, din apele tulburi ale căruia ies Bacovia și Arghezi, tot soiul de realisme sociale cuminți
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
a tatălui meu. Ca răspuns la stupoarea mea, soția lui, Marga, mi-a spus: "E nebun!". Totuși, lucrurile s-au limpezit și precizat pe parcurs. Eugen Barbu s-a dovedit a fi, mai ales în revista lui Săptămâna, un violent naționalist șovin, antisemit (secondat de, cum îl numea el, "locotenentul" lui, Corneliu Vadim Tudor), în slujba Securității, delator și detractor al propriei lui bresle etc. La capătul opus, la polul opus, se află marele poet (formulă atât de des folosită încât
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
De ce ne pierdem într-un mod absurd în niște discuții cotidiene pe care le-am mai avut de atâtea ori? Tocmai de asta, poate nu a fost cea mai bună idee să ne întâlnim. Ești diferit, Andrei! Cu aceleași convingeri naționaliste, dar diferit. Tu ești aceeași. Am desenat momentul acesta în o grămadă de feluri, conturând imagini de care probabil nu o să am parte niciodată. Poate că sunt aceeași fetiță visătoare pe care ieri ai lăsat-o cu lacrimi în aeroport
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
predată de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei, se intră într-o nouă fază, deosebită, a, vorba autorului nostru, editologiei eminesciene. Funcționarii Bibliotecii Academiei Ion Scurtu și Ilarie Chendi o clasează, o cataloghează și o citesc. Cum epoca era dominată de sămănătorism naționalist, pentru a releva un antemergător afin, în 1904 Ion Scurtu publică o ediție din publicistica poetului, folosindu-se și de ediția, certă ca paternitate, a lui Gr. Păucescu din 1891. Iar patru ani mai tîrziu, în 1908, Scurtu editează și
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
referit își arată aici roadele: Tamás ajunge să susțină, ca și comuniștii români de după 1944, că extrema dreaptă a fost dominantă, în interbelic, că toți intelectualii marcanți ai vremii (cu excepția comuniștilor, firește, sublimi, dar lipsind aproape cu desăvîrșire) au fost naționaliști, șovini, antisemiți. Nu apelul lui Tamás de a admite "păcatele tinerețelor" lui Eliade, Cioran sau Noica e supărător - el e perfect justificat și discuția se face și la noi de la un timp - ci convingerea lui că numai Nae Ionescu și
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
de dreapta liberală și de stînga democrată. 3. În sfîrșit, nu e adevărat (și din păcate Z. Ornea și Mircea Iorgulescu sprijină această părere) nici că intelectualitatea postdecembristă a fost, în întregul ei, inertă, incapabilă de reacție la noile puseuri naționaliste, la vadimism, funarism și restul. Chiar revista Dilema, care publică scrisoarea, dar și altele, precum Vatra de la Tîrgu Mureș, Sfera politicii, 22, Orizont de la Timișoara, Familia de la Oradea, Adevărul literar și artistic, nu în ultimul rînd România literară, au reacționat
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
au devenit peste noapte milionari, cu ajutorul "Caritas"-ului, primarul a știut să dea impresia că uriașul corn al abundenței rostogolit la poalele Feleacului i se datorează în mare măsură. Când a simțit că e de scos un avantaj serios speculând naționalist nemulțumirea față de catastrofala administrație "algoritmică" a făcut-o cu brio. Marea majoritate a acțiunilor sale se bazează pe valorizarea deșucheată a unor simboluri. S-a ajuns, astfel, la incredibila situație încât multă lume îi contestă sănătatea mintală, dar nimeni patriotismul
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
va cădea (și el face toate eforturile ca să cadă!), alternarea la putere nu se va produce între stânga (demagogică, populistă și autoritară) și dreapta (momentan oale și ulcele): plecarea lui Năstase va coincide cu intrarea țării sub jugul unei pături naționaliste și xenofobe, pentru care Occidentul începe la Bagdad, iar metoda predilectă de comunicare cu populația e gura de mitralieră. P.S. Pentru că am pomenit de ziua Sf. Valentin: întreaga filozofie a autohtonizării prostești, a felului în care înțelegem, adaptăm și respectăm
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
de garantare a dreptului minorităților naționale propus de Conferință, stricase. Ajuns fruntaș, în 1926, al PNȚ și, din noiembrie 1928, ministru și prim-ministru, a fost prea plecat politicii regelui Carol al II-lea, mișcării legionare, lăsîndu-se cucerit de sloganurile naționaliste, creînd, în 1934-1935, formula "numerus clausus" sau "numerus valahicus", fiind izgonit, pentru asta, din PNȚ, creîndu-și, în 1935, neînsemnata grupare "Frontul Românesc". Iuliu Maniu, democrat adevărat, n-a fost și un orator și neavînd nici flexibilitatea necesară unui om politic
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
DEX - "care s-a format și s-a dezvoltat pe teritoriul unde trăiește (și în prezent), care este originar de aici": termenul ar părea să implice obsesii etniciste, să evoce eternele dispute despre etnogeneza și continuitate, daca nu chiar discursul naționalist interbelic. e de altfel ipostază românească a unui cuvînt internațional; fr. autochtone, engl. autochthonous, germ. autochthon, sp. autóctono, it. autoctono etc. au semnificații perfect echivalente, destul de precise, aproape tehnice; dicționarele indică uneori și folosirea lor în științele naturii: în geologie
Autohton by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16452_a_17777]
-
în principiu, romanticii germani n-au agreat cîtuși de puțin doctrina goetheană și clasică a "tipurilor", unii dintre ei, în faza entuziasmului cu care au însoțit ridicarea împotriva Franței napoleoniene, au încercat, precum Joseph Görres, s-o instrumentalizeze în sens naționalist - "der Volksgeist", "spiritul neamului", concept cu totul străin, în iraționalitatea sa, lucidității clasice, ar fi fost, după acesta din urmă, totuna cu "tipicul", cu originarul și cu chipurile pe care le ia odată cu iradierea sa în temporalitate. Si pe această
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
de azi. În fond, ce putea fi mai firesc, în briantul concert, decît invitarea unui Gregory Peck, acum octogenar, sau a corului de copii negri din Harlem! Da, dar cînd știm că Viena ultimului an a fost răvășită de puseul naționalist al lui Haider, atunci tenta americănească a spectacolului nu mai părea una întîmplătoare. Vrînd-nevrînd, doamnele și domnii din Viena (i.e. "elita naturală") au "servit" mica lecție de democrație și toleranță (copiilor negri li s-au alăturat, în cor, odraslele vienezilor
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
violent antisemit și xenofob nu e mai puțin gravă și ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți cei preocupați de formarea opiniei publice, de crearea mecanismelor societății civile, care înseamnă înainte de toate participare și atitudine." Comparînd mișcările naționaliste și manifestările antisemite din România anilor '30 cu acelea din anii '90, Leon Volovici observă că diferența cea mai frapantă este refuzul ideologilor antisemiți de azi de a fi considerați astfel: "Oare de ce nimeni, nici cei mai radicali antisemiți, nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
acestui fenomen, se află uneori și o preocupare obsesivă, fie apologetică, fie demonizantă, care a produs și în România o subliteratură cultivând miturile conspiraționiste despre evrei și mistica iudaică." Întrebat cum i se pare atitudinea societății civile românești față de provocările naționaliste și xenofobe, autorul mai multor lucrări despre antisemitismul din Europa de Est postcomunistă e de părere că "Văzut din afară și văzut comparativ, cred că răspunsul opiniei publice e mai placid în România decât, să zicem, în Polonia sau Cehia. Antisemitismul continuă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
României Mari (pentru care Ion I.C.Brătianu căpătase asigurări, prin tratatul politic din august 1916, că vom căpăta Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina) care a și fost înfăptuit. Acest înalt deziderat național al creării României Mari era taxat drept "naționalist" și "șovin", participarea României în război fiind considerată, cum spuneam, ca avînd un caracter nezmintit imperialist. Aceasta era, de fapt, o mai veche teză a Cominternului controlat de sovietici, afirmată în documentele congreselor P.C.R., cu deosebire cel de al V
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
R., ca, de pildă, Ion Scurtu și Ilarie Chendi, încep să studieze și să claseze manuscrisele poetului. Atunci apare ideea alcătuirii unei ediții critice a operei eminesciene. În 1908 Ion Scurtu editează poeziile poetului (după ce în 1904, într-o epocă naționalistă dominată de sămănătorism, a editat segmente din publicistică eminesciană, pentru a avea un strămoș de frunte în ale naționalismului). Sumarul înscria 100 de poezii, toate, anunțate, ca respectînd forma lor manuscrisă. Evident, în prefață, se lua distanță față de toate edițiile
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Profitînd cu nerușinare de așteptările oamenilor (cărora le place să fie căinați, să audă din gura altora cît le e lor de greu), Vadim nu s-a mărginit să fie populist și josnic, dar a încercat să speculeze unele pulsiuni naționaliste, lovind în maghiari, sugerînd (în văzul a cîteva milioane de telespectatori) că unii dintre adversarii lui politici sînt evrei, că alții sînt agenți KGB, coborîndu-se la atacuri ad personam din care n-au lipsit detalii fiziologice și patologice, toate acestea
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
a vremii că apărătorul tremolat al țăranilor, de fapt îi nedreptățește și-i exploatează cu acea vestită "Drajna", mereu citată și invocată ca exemplu trist al minciunii și al neonestității. Universul, se laudă și Stelian Popește, a fost un ziar naționalist. Era, de fapt, mai mult decît atît. Era un ziar xenofob, de un antisemitism furibund, articolul sau caricatura antisemită nelipsind din nici un număr. Dezvolta ideea că evreii cotropesc țara sub raport economic și cerea, în ciuda Constituției din 1923 și a
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
țâfnă! Sigur că în România e nevoie de o "politică românească", numai că banii se află în străinătate! Iar pentru Banca Mondială și pentru F.N.I. noi suntem cam de multișor niște antipatice oi negre! În loc să joace în vestiar cartea populismului naționalist, dl. Năsase ar trebui, chiar a doua zi după investitură, să urce în avion și să meargă la Bruxelles, pentru a spune precis ce are de gând să facă. Adică reformă, restructurare și îmbunătățirea nivelului de trai al românilor. Dacă
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]
-
verdictul ei părea pripit pentru că sosea atît de devreme, timpul a dovedit că nu se înșela prea mult. Secolul XX a fost secolul emigrărilor, al expulzării, al azilului politic sau economic, ca urmare a renegocierii de granițe, tulburărilor politice, frustrărilor naționaliste și rasiste, dar poate și ca urmare a unei neliniști a individului, a unei nesiguranțe personale care nu te lasă să-ți găsești locul, obligîndu-te mereu să-l cauți sau să-l inventezi. În eseul ei publicat imediat după război
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
pur și simplu o lipsă de spiritualitate, cum am fi putut crede, el este și o problemă de rasă, o deznaționalizare a industriei și a administrației. Aici scoate capul paradoxul la care m-am referit. Ieri, ca și azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală a neamului și de la a proclama misiunea noilor generații "de a face istorie, iar nu politică", și ajunge la epurarea din economie și din administrație a elementelor alogene. Nu doar de evrei e vorba
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
articolele ocazionale militante ale unui cărturar cu viziune care simțea că e nevoie de un manifest în spirit postpașoptist pentru mobilizarea intelectualității românești întru depășirea tendințelor revolute ale unui moment ideologic și cultural postdecembrist critic: după experiențele nefaste ale ideologiei naționaliste de dreapta din interbelic și ale dictaturii naționalismului de stânga din comunism, e timpul unui al treilea discurs, al liberalismului de centru cu deschidere maximă spre Europa. Trei atitudini identifica eseistul în fața acestei alegeri istorice: ignorarea Europei (și aici Adrian
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
de atracția față de aceasta a numeroase formațiuni economic-criminale. Dl Seculici a reușit să creeze la Arad un P.D. modern, radical întinerit, cu ștaif, capabil să contrabalanseze sistemul militărește organizat al P.S.D.-ului (cu nuanțele specifice Aradului, al mafiotismului cu infuziuni naționaliste). În ultimul an, Gheorghe Seculici a fost președintele Consiliului Județean și rezultatele implicării sale în atragerea de fonduri și investitori pentru Arad sunt spectaculoase. Ca arădean de origine care se întâmplă să locuiesc de treizeci de ani în Timișoara, am
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
contrapune pe românii Cantemir, Conta și Pârvan, filosofii noștri, le-am putea zice "protocronici", dacă protocronismul ar fi fost inventat. Fără îndoială că din această comparație a precursorilor, rezultă un accent ce nu trebuie neglijat: Dan Botta se consideră mai naționalist decât Blaga, pentru că se revendică de la o filieră internă, iar această competiție a mândriilor naționale va juca un rol decisiv în alterarea polemicii spre reproșuri jignitoare. Dar asta nu e totul. O notă finală e menită să pună paie pe
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
republici. Autorul a simțit că „lucrurile nu merg spre bine”, în condițiile când milițienii erau „huiduiți din toate părțile, și la serviciu și în stradă”, fiind acuzați de unii că „susțin puterea comunistă”, iar de alții, că susțin „dezmățul frontiștilor naționaliști”. Apoi, circulau zvonuri că Moscova a luat decizia să intervină cu tancuri și mașini blindate, în condițiile când Rep. Moldova nu avea armată. Autorul cărții a fost derutat și dezamăgit, când președintele Snegur l-a demis din funcția de șef
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]