42,752 matches
-
le Peuple. Prima condiție ca le Peuple să simbolizeze Națiunea este ca oamenii care se asociază să primească protecție egală în orice moment.” (p. 22) Condițiile istorice diferite au făcut ca în Centrul și Estul Europei termenii de „Popor” și „Națiune” (lor li s-ar mai putea adăuga în românește „neam”) să moștenească aria semantică a lui das Volk. Popoarele din această parte a continentului au avut, vreme de secole, statutul de entități minoritare în componența diverselor imperii (turcesc, rusesc, austro-ungar
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
Aceasta duce la o politică a diferențelor și, implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
și, implicit, la conflicte sîngeroase, precum cele din Cecenia, Bosnia sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
sau provincia Kosovo. Una peste alta, în lumea contemporană, distincția se face între, pe de o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
o parte, ceea ce în politologie poartă numele de „națiuni civice” și, pe de altă parte, „națiuni etnice”. În Europa Occidentală (Franța, Olanda, Anglia etc.) predomină „națiunile civice”, în vreme ce țările din Centrul și Răsăritul continentului sînt încă tributare viziunii etnice asupra națiunii. Cauzele acestei situații sînt multiple, de la politica de emancipare a românilor din Transilvania pînă la influența istoriografiei germane de la începutul secolului al XX-lea și reacțiile la sovietizarea țării. Victor Neumann ilustrează etnonaționalismul românesc prin citate copioase din autori din
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
că ar dori să învețe aceste limbi. Firește, dacă ar face-o ar avea numai de cîștigat. Dar cîți sunt dispuși să facă un asemenea efort? Și atunci ce facem? Îi obligăm? Cum? Cartea lui Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? nu este ușor de citit. Stilul dens, savant, ornat cu neologisme și citate, face fraza dificilă și uneori indigestă. Este o carte mai degrabă pentru uzul specialiștilor decît pentru marele public. Din păcate însă pentru autorul ei, nu cunoscătorii sunt
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
bundițe, cei fascinați de băncile pictate în roșu, galben și albastru. Dar toți aceștia, chiar dacă ar fi bine intenționați (nu e cazul!), ar avea probleme reale în a duce la bun sfîrșit o asemenea lectură. Victor Neumann, Neam, popor sau națiune? Despre identitățile politice europene, Editura Curtea Veche, București, 2003, 154 pag.
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
mai prejos Mauriac, Montherlant, René Char, Céline și alții) Sartre a excelat în mai multe domenii: filosofie, literatură, critică de artă, gazetărie. Senzațional în personalitatea sa se dovedea demersul de a îndeplini o misiune de intelectual total, de conștiință a națiunii. Ceea ce zicea el avea o greutate mai mare decât rezoluția unui minister, în înrâurire rivaliza cu un guvern, cu președinți de stat, putea întoarce în bine o situație împotmolită și salva de la persecuții confrați sau alte victime nevinovate. Puțini profesioniști
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Radu Paraschivescu), impresia de autenticitate este maximă, iar proza se naște din unghiurile din care este privită viața reală și din micile broderii de ficțiune cusute pentru a întări contururile realității. Discursul președintelui român este așa cum l-a auzit întreaga națiune, iar, în descrierea lui, stilul scriitorului dobîndește accente sarcastice: „fibra lemnoasă a limbajului prezidențial rămăsese aceeași, iar febrilitatea gesticulației nu pierduse nimic față de aparițiile anterioare. Și dacă totuși, observatorii atenți ai evenimentului remarcară un plus de entuziasm în verbul septuagenarului
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
au fost ispitiți pentru obținerea unor interese materiale. Și în special, le cultiva orgoliul! Ținînd cont de toate acestea, nu mi-a fost teamă că voi fi considerat din nou «Un jdanovist la Paris» (Ion Vianu) sau «un procuror al națiunii române», cum m-a numit un scriitor, ori «un justițiar»... Principalul meu obiectiv a fost să «înțeleg unde, cînd și printre cine am trăit» și în special să analizez mijloacele prin care s-a exercitat opresiunea (aneantizarea) unei societăți și
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
să călătorească, să primească burse în străinătate și încă atâtea alte necazuri îndurate în vechiul regim. Pe acest trecut mai degrabă imaginar și-au construit, însă, autoritatea morală postdecembristă, ni s-au și înfățișat ca modele etice, mai și mustrând națiunea din când în când, pentru că nu prea este la înălțimea lor. Atât că Ileana Mălăncioiu nu se împacă nici cu ideile primite și nici cu modelele autopropuse. Vrea să știe pe ce se întemeiază un prestigiu și câtă îndreptățire are
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
care se leagă foarte bine cu altruismul poporului român: lăsăm medaliile la alții. Excepțională probă în care, după box, ne-am impus și la atletism unde, la recent încheiatul campionat mondial indoor de la Budapesta, am fi luat locul întâi pe națiuni la disciplina “lipsă de medalii” dacă nu aveam una de bronz. Fi-r-ar a... Scuzați, că mari ghinioniști mai suntem!
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
Blaga). Dată fie puterea de sinteză pe care o induce termenul aforism, el a fost agreat și impus În toate limbile europene, de la greci citire, conținutul fiind apodictic. Cu alte cuvinte, aforismul rămâne o piatră de hotar În cultura unei națiuni, pe care nu numai cercetătorii vor s-o dezlege, dar și vorbitorii unei limbi s-o folosească, fie invocând textul ca atare, În Începutul unei comunicări / convorbiri, fie În finalul acesteia, ca o concluzie suficientă. Granița spre alte discipline de
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Altfel cum o să refacem?... Cum o să refacem opera?... Opera tovarășului... Nu, nu: Opera, opera! Hai, dă-i drumu la operă, că, altfel, spunem prea multe! Cunoscătorul de opere (II) Da: opera!... Opera noastră politică e, toată, cu gândul la starea națiunii!... Noi, obiectivi și neguvernamentali, constatăm că starea națiunii e bună, cu toate că ar putea fi și mai proastă. Pentru că, acuma, de pe urma impozitelor mari, națiunea are bani cu care să-și plătească miniștrii, ministerele și chiar deplasările partidelor politice, În vreme ce guvernele dinainte
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Opera tovarășului... Nu, nu: Opera, opera! Hai, dă-i drumu la operă, că, altfel, spunem prea multe! Cunoscătorul de opere (II) Da: opera!... Opera noastră politică e, toată, cu gândul la starea națiunii!... Noi, obiectivi și neguvernamentali, constatăm că starea națiunii e bună, cu toate că ar putea fi și mai proastă. Pentru că, acuma, de pe urma impozitelor mari, națiunea are bani cu care să-și plătească miniștrii, ministerele și chiar deplasările partidelor politice, În vreme ce guvernele dinainte, fiind populiste și nepunând impozite, nu aveau bani
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
prea multe! Cunoscătorul de opere (II) Da: opera!... Opera noastră politică e, toată, cu gândul la starea națiunii!... Noi, obiectivi și neguvernamentali, constatăm că starea națiunii e bună, cu toate că ar putea fi și mai proastă. Pentru că, acuma, de pe urma impozitelor mari, națiunea are bani cu care să-și plătească miniștrii, ministerele și chiar deplasările partidelor politice, În vreme ce guvernele dinainte, fiind populiste și nepunând impozite, nu aveau bani, ceea ce-i obliga pe guvernanți să-și ia plata În natură: ba o fabrică pe
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
adică sus În ministere și tare la buget, că de unde să avem noi bani de propagandă electorală cum au ăia pentru moțiuni de cenzură?!... Că putem și noi, oricând, să facem una: dar n-am vrut, fiindcă ne interesează starea națiunii care plătește impozite. Dar, dacă impozitul e numai pentru Văcărit, nu ne mai convine și facem o pro-P.U.N.R. ca să nu mai fie doar ei cooptați. Ce, securiștii noștri să rămână fără posturi? Ce vină au bietele cadre că
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
noștri să rămână fără posturi? Ce vină au bietele cadre că s au Împărțit: unii la ei, alții la noi?! Că, tot ca să susținem guvernul am făcut-o! Dar noi SUSținem guvernul, Însă guvernul ne ține jos. Și atunci starea națiunii e proastă, ca și casele naționalizate pe care nu le mai repară nimeni! Așa că politica noastră este: Reparație fără separație și vrem și noi două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
casele naționalizate pe care nu le mai repară nimeni! Așa că politica noastră este: Reparație fără separație și vrem și noi două posturi de miniștri, cinci de subsecretari și zece de alți demnitari, ca să putem spune cu gura plină că starea națiunii este bună! Cronica latină II Din confuzie, recunosc, m-am adresat unor aborigeni spunând: — Frați romani! — Ce mi-e romi, ce mi-e romani, mâncate-aș! au zis ei. — Este; că la voi se spune bulibașă, iar la ei se
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
artiști români din toată lumea: Mircea Eliade, G. Uscătescu, Nicolae Baciu, Paul Lahovary, Luki Galaction, Léon Negruzzi, Ioan I. Mirea, Ștefan Baciu. Devine cronicar literar la Luceafărul (1975-1989), Actualités Roumaines (1981 1984), Romanian News (1981-1984). În anii 1990 1991 conduce publicațiile Națiunea, Dacia literară, Mileniul III și apoi devine inițiatorul unui grup de reviste on-line, sub egida ARP (Asociația Română pentru Patrimoniu). În 2007, o prietenă Îmi dă adresa de e-mail a lui Artur Silveștri, spunându-mi să-i trimit ceva din
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
pentru ideea de a promova În conștiința lumii numele pionierilor români ai aviației mondiale. Altfel, nu veneam. Și am reușit să salvez nume mari, precum Vlaicu și Vuia. Revenind la Nicolae Titulescu, să amintim că el, În calitate de președinte al Ligii Națiunilor și de ctitor al Antantei, a vrut - și s-a luptat cu pasiune și cu neobișnuită forță pentru vrerea sa - o Europă unită, solidară În demersurile ei pentru concordie și pentru pacea universală. Este perfect adevărat, dar tot el a
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
era profesor universitar și unde aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia că l-
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
aude, în șoaptă, multă istorie ungureasca, segregaționism și nerenuntare la iredentism. Influențat de toate cîte le-a auzit, în șoaptă, se hotărăște să plece în munți să mediteze și să se roage pentru institut și națiune (știm care institut și națiune). Foarte frumos, creștinește, îl admirăm mai ales că le dă de înțeles americanilor că s-a rugat lui God pentru un plan specific. Nu spune în ce constă specificitatea planului, dar lasă impresia că l-a primit de la God și
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
a comunismului. Însă cartea lui Radu Pavel Gheo nu se axează pe prezentarea consecințelor dictaturii comuniste (aceasta devine parte integrantă a peisajului), ci pe viețile unor tineri ce speră să ajungă „Dincolo”. „Dincolo” Înseamnă penru ei, și pentru aproape Întreaga națiune, America, Țara tuturor posibilităților, ce atrage prin pseudostrălucirea de gheață și prin frumusețea Înșelătoare. Protagonistul cărții este Marius Albu, un român americanizat, devenit om de succes. Într-o zi primește vestea că trebuie să se reîntoarcă În Țara natală pentru
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
mai scump tinerilor herțeni”. În crochiul Lepădare sau trădare? -, Maria Toacă apreciază, mai întâi, că ,,venirea lui Eminescu pe Pământ este ca o pogorâre din înalturi, învăluită în mister”, pentru ca mai apoi să puncteze: ,,Fiind pretins (n.n. revendicat) de zece națiuni deodată (de la turci, albanezi, persani până la sârbi, poloni și ruteni), Eminescu, ca nici un alt exponent de vază al neamului, își poate număra strămoșii români vreme de două veacuri”. Dincolo de un asemenea detaliu biografic și de reconstituire a arborelui genealogic, se
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]