918 matches
-
într-un cadru deosebit, ca întotdeauna cu un public numeros, directorul Casei de cultură, domnul Cristian Mitrofan, directorul Muzeului Municipal, arh. Florin Scărlătescu, sculptorul Traina Duță, economist Liliana Duță, pictorița Yasmina Moscovici, alături de multe buchete de flori, iar muzica de nai a făcut atmosfera mult mai specială. Mergeți să respirați un aer nobil, să vorbiți cu natura, cu primăvara, cu atmosfera de bun gust și de armonie! Veți descoperi o seamă de accente valoroase, care vorbesc în favoarea Ioanei. www.agero-stuttgart.de
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Ioana_teodora_duta_noblete_si_valoare.html [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
activitatea sa publicistică este cu mult mai extinsă, scriitorul manifestând interes pentru tot ceea se înscrie în sfera artelor, fie că vorbim despre folclor și mitologie populară (Etno-folclor și tradiții românești), despre muzică (Ave, Zamfir, eseu dedicat marelui interpret al naiului, Gheorghe Zamfir, sau rubricile dedicate stilurilor de muzică moderne și interpreților ei, topurilor muzicale ... Citește mai mult FASCINAȚIA CAPODOPEREIDeși calitatea (dublă) de doctor (Filologie și Teatralogie) ne-ar putea crea impresia că principalele preocupări ale lui Ștefan Vida Marinescu (unul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
activitatea sa publicistică este cu mult mai extinsă, scriitorul manifestând interes pentru tot ceea se înscrie în sfera artelor, fie că vorbim despre folclor și mitologie populară (Etno-folclor și tradiții românești), despre muzică (Ave, Zamfir, eseu dedicat marelui interpret al naiului, Gheorghe Zamfir, sau rubricile dedicate stilurilor de muzică moderne și interpreților ei, topurilor muzicale ... X. UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU, de Nicolae Dina, publicat în Ediția nr. 2203 din 11 ianuarie 2017. UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU Marea, profunda și unica dragoste
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
lunci ne-a fost trupul foșnind în atâta târziu. În felinul alint, sferic vis mă visai Sub scâncite șoptiri mâna mea te-adora. Un leșin înflorit între noi ne vindea trupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai. Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpând un narcotic fior peste urme de dinți zgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfinți În beții vișinii ne-am fumat ... Citește mai mult Într-o noapte, cândva, aripi mari
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
ori de roua pe luncine-a fost trupul foșnind în atâta târziu.În felinul alint, sferic vis mă visaiSub scâncite șoptiri mâna mea te-adora.Un leșin înflorit între noi ne vindeatrupul tot pe-un cuțit. Pe un crin . Pe un nai.Lupi flămânzi ne-am fost noi, căi în flori adăpândun narcotic fior peste urme de dințizgâriind pătimi lungi pe goi umeri de sfințiîn beții vișinii ne-am fumat ... III. DAR NICI EU, DE MĂ STRIG..., de Camelia Radulian , publicat în
CAMELIA RADULIAN by http://confluente.ro/articole/camelia_radulian/canal [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
deschisă), a avut loc decernarea Trofeului de către Președintele juriului, scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, unei tinere argeșence - Lupu Maia Mădălina (având vârstă de zece anișori) ce a impresionat în mod plăcut (printr-o interpretare de excepție la fluier, ocarina, tâlv, caval și nai) auditoriul și comisia de specialitate. Această mică prințesa a plaiului argeșan a venit îmbrăcată într-un splendid costum popular autentic (specific Văii Topologului): sort negru cu dantele, vestă cusuta cu fir de matase pe pânză de în topit, având motive
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
frumusețe rară, lucrata de către străbunica (mama bunicului ei), cu o vechime de peste o sută de ani, brîu țesut în patru ițe, pe care străluceau cele trei culori ale drapelului național (roșu, galben, și albastru), iar în mânuțele ei fine ținea naiul inițiatic, instrumentul (syrnx*) la care a cântat zeităților din Olimp... legendarul zeu Pan. Cand a primit Trofeul Festivalului (încununare prestigioasa a unei activități rodnice ce o desfășoară din fragedă copilărie pe scena muzicii populare instrumentale dar și vocale), în ochii
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
biografice ale micuței artiste, Maia Mădălina Lupu născută în în comuna Tigveni, sătul Bârseștii de Jos (la 40 de km distanță de Munții Negoiului), eleva în clasa a IV-a, membră permanentă a Școlii Populare de Arte din Pitești, Secțiunea „Nai” la clasa profesorului Ionuț Cîrstea (fost student al celebrului maestru Gheorghe Zamfir), isi pregătea măsuța cu cele cinci instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
distanță de Munții Negoiului), eleva în clasa a IV-a, membră permanentă a Școlii Populare de Arte din Pitești, Secțiunea „Nai” la clasa profesorului Ionuț Cîrstea (fost student al celebrului maestru Gheorghe Zamfir), isi pregătea măsuța cu cele cinci instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
instrumente (nai, fluier, caval, ocarina, tâlv). Maia Mădălina Lupu a participat la numeroase festivaluri, concursuri, posturi de radio și televiziune, obținând premii importante, precum: În 2014, la Festivalul „Sus pe Argeș la Izvoare”, s-a clasat pe Locul I, secțiune „Nai pe grup” , iar în 2015 - obține Locul I la Concursul Național „Campionii Bucuriei”- Argesis” ; Locul I „Mugurii Folclorului Argeșean” și Trofeul „Laudatio pentru dascăli”. Cand a început să cânte (după un scurt ropot de aplauze), s-a lăsat o liniște
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
Mădălina Lupu va devini renume. Valurile mării, care scăldau unduitoare scenă plutitoare, fredonau pe ritmul melodiilor ce se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
se înălțau că albatroșii libertății și ascultau cum se întreceau (în dulci dulci armonii) briză mării cu trilurile fermecate ce ieșeau din tuburile naiului. Vanul cel bătut de gânduri... ne răcorea fetele, iar Sârbă lu' Fanica Luca (cântată la la nai) ne încălzea sufletele. A fost un adevărat triumf instrumental, iar apoi ne-a delectat (fluier, caval, tâlv) cu Sârbă Cimpoierilor și câteva hore. Nu pot să închei acest portret muzica-literar fără să arăt că în „Grădină Raiului Folcloric” , alături de Maria
ARGEȘULE, PLAI DE DOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1438190489.html [Corola-blog/BlogPost/350353_a_351682]
-
mi din când în când de veste să cred că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și mioare și ciurda când spre casă trece iar de vreun noaten o ia razna îl strâng dulăii sub jujeu și peste tot
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438778346.html [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului M-am hotărât.Voi coborî din nori chiar dacă pașii-mi sunt șovăitori, pe trepte inefabile de ceață și dacă voi ajunge pe pământ să mă afund în codrii și să cânt, cu sufletul,pe naiul numit viață. M-am hotărât să nu mai rătăcesc decât bătând potecile-n firesc, uitând de lacrimi pentru totdeauna și abordând un zâmbet fericit să îmi continui mersul liniștit pe drumul unde-a bântuit furtuna. M-am hotărât ca în
M-AM HOTĂRÂT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1438002942.html [Corola-blog/BlogPost/369748_a_371077]
-
românii sau germanii. Și atunci singurul element valabil de identificare este limba români învățată acasă, în șatra. Romii care vorbesc limba au o cutumă exprimată printr-o zicală, universal valabilă pentru toți romii din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
din lume: Kon na jeanel Români shib, nai rom- cine nu stie limba români, nu este rom. Ronald Lee (9), rom din Canada, a conservat tradiția asta în scris în cartea Das duma Romanes la pagina 218: Rom bi shibako nai Rrom- A Rom without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
without tongue is not a Rom (i.e. a un țigan care nu știe români nu este rom!) Țiganii care nu vorbesc limba de acasa se numesc Kashtale: Wo și Rrom kashtalo- he is a wooden one (unable to speak Români). Nai chache Rromă, Kashtale și- They are not real Rromă. They are wooden ones. Rrom Kahstalo would be Rrom bi-shibako. (Ronald Lee, page 164) NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM! Dragi țigani nevorbitori de români de acasă, ganditi-va bine înainte de a
AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
-
sar kuko kan'o ujilimos khoslo'i, Nu'i dragoste curată ca cea din lingușeașă, Ujo kamimo' sar o charavdimo' na'i, Nici întâlnire ca la nenorocoși. Chi malaimaski baht sar ka'l bibahtale. Nu'i adevăr ca în minciunele, Nai chachipe sar o hohaipe, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi godi vuji sar ka'l kamade. Nu'i odihnă ca viața cea cu griji Na'i pochinimos sar o dukhado jivimos, Nici respect ca înjurătura, Nai pakiv sar o
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
ca în minciunele, Nai chachipe sar o hohaipe, Nici minte clară ca la iubăreți. Chi godi vuji sar ka'l kamade. Nu'i odihnă ca viața cea cu griji Na'i pochinimos sar o dukhado jivimos, Nici respect ca înjurătura, Nai pakiv sar o akushimos, Nu'i cheltuială ca cea cu bani calpuzi, Chi kinimos sar dova le hohamne loventsa, Nici sănătate ca buhăiala, Chi sar o phukiardo sastevesto. Nici curaj eroic ca la aceia lași, Chi tromalo ilo sar ka
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
calpuzi, Chi kinimos sar dova le hohamne loventsa, Nici sănătate ca buhăiala, Chi sar o phukiardo sastevesto. Nici curaj eroic ca la aceia lași, Chi tromalo ilo sar ka'l daravane, Nu'i sfat mai bun ca cel de la nebun, Nai phendimos lashio sar yekhă dilestar, Nici tihnă ca cea de la nevasta guralivă, Chi shandimo' sar ratavalia jivliako, Nu'i minte clară ca la iubăreți. Na'i goghi vuji sar ka'l kamade. Adevărul, ești gata să-l auzi? Chachimas, kan
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
loshalimos, Într-o scrisoare este tragedia, Ande'k patrin s'o rovimos, Om laș numai cavalerul, Daravno manush ferdi o mardiari, Sunet oribil este melodia, Sîli jiungalo bashimos e gili, Bine sfătuit ca de la ăl îndrăgostit. Sar ka'l kamade nai godi vunji. Referință Bibliografică: Balada adevărurilor false de François Villon, traducere în romani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1963, Anul VI, 16 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
BALADA ADEVĂRURILOR FALSE DE FRANÇOIS VILLON, TRADUCERE ÎN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1463378566.html [Corola-blog/BlogPost/343274_a_344603]
-
Ioan Grigoraș, Marcel Vișa sau ale Crinei Albu. Evocarea părinților, a casei părintești, a locurilor natale vădește o puternică dragoste față de țară, de neam, de limbă. Aici s-ar putea încadra și poeziile semnate de către Lenuș Lungu, Costin David (Miorița, Naiul lui Pan) dar și cele ale Mihaelei Claudia Condrat care, deși departe de țară, omagiază opera brâncușiană prin rânduri sensibile cu atât mai meritorii cu cât recunoștința concetățenilor se dovedește ingrată, casa memorială a sculptorului din Hobița fiind de curând
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_recenzie_realizata_antologiei_valentina_becart_1327091078.html [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
un păr blond-auriu, Și ochii albastru-azuriu, Pe chip un zâmbet minunat, Ce doar un înger i l-a dat. Când ea plângea, plângea și cerul, Cu picături smulse din rai, Iar norii se loveau că fierul, Și vântul șuiera în nai. Când ea zâmbea, zâmbea și luna, Sub care s-a născut odat', Iar soarele-o veghea într-una, Stând cocoțat într-un înalt. Când ea pășea în urma ei, ... Citește mai mult A fost oadată o fetiță,C-era 'mbracată 'ntr-o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
un păr blond-auriu,Și ochii albastru-azuriu,Pe chip un zâmbet minunat,Ce doar un înger i l-a dat.Când ea plângea, plângea și cerul,Cu picături smulse din rai,Iar norii se loveau că fierul,Și vântul șuiera în nai.Când ea zâmbea, zâmbea și luna,Sub care s-a născut odat',Iar soarele-o veghea într-una,Stând cocoțat într-un inalt.Cand ea pășea în urma ei,... ÎI. DRUM CĂTRE IUBIRE, de Remus Strugar, publicat în Ediția nr. 2204
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/remus_strugar/canal [Corola-blog/BlogPost/342704_a_344033]
-
învăluie și încep să scriu. Amintirea mă poartă spre cer albăstriu Ca o Vrăjitoare... m-atrage în capcană, Simt cum mă îmbată, ca pe-o fetișcană. Privirea mea mirată pătrunde parcă-n Rai Văd flori catifelate și-aud cânt de nai. Duioasa melodie pătrunde-adânc în suflet. Doru-mi de plai natal, începe al său umblet. Cu adieri ușoare m-atinge-n vis, el, Vântul Lacrima usucă ce mi-o stârnise... Gândul. Zăresc pe-aleea mea cu mândri pomi de tei, Fetița de atunci, zburdând
PE PAGINA-NCĂRCATĂ CU AMINTIRI IUBITE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Pe_pagina_ncarcata_cu_aminti_doina_theiss_1392284533.html [Corola-blog/BlogPost/364106_a_365435]