801 matches
-
despre limita dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia sau despre categoriile deschise ale naratologiei. Apar întrebări despre măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul științelor sociale sau exacte, în spectacolul dramatic, de operă, cinematografic sau de televiziune, întrebări despre motivele pentru
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
din domeniile masculine ale Babylonului la Bahrani și din crinolinomania Juliei Thomas, ereditățile funcției narative în pictură din abordările lui Stansbury O’Donnell și Kafalenos și descendențele rizomatice ale Școlii din Paris arată că o istorie despre istoria elaborărilor în naratologia vizuală nu se limitează la simple analize diacronice, ci solicită tentative de stabilire a valorilor prin evaluări diferențiale critice și creative. O asemenea istorie are discontinuități și rupturi, este parțială și incompletă și nu oferă posibilități pentru stabilirea unui singur
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a valorilor prin evaluări diferențiale critice și creative. O asemenea istorie are discontinuități și rupturi, este parțială și incompletă și nu oferă posibilități pentru stabilirea unui singur regim de adevăr despre ce s-a scris în aria de studiu a naratologiei vizuale. Această istorie discutabilă este numai una dintre multele istorii posibile, neorganizate de principii ordonatoare prestabilite. Ea oferă mai puțină certitudine și mai multe promisiuni narațiunii și posibilităților ei de a se exprima prin pictură. În desfășurarea acestei istorii, narațiunea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
picturale în termenii opoziției dintre narativitatea puternică și narativitatea slabă. Dincolo de observațiile lui Steiner se poate adăuga faptul că narativitatea imaginii poate fi pusă în evidență și prin valorificarea unor contribuții notabile din teoriile mai vechi sau mai noi ale naratologiei. Meir Sternberg în Telling in Time II. Chronology, Teleology, Narrativityconsideră că cele mai puternice narațiuni sunt acelea în care apar surpriza și suspansul. Marie Laure Ryan în Modes of Narrativity enumeră o serie de categorii ale narativității: narativitatea diluată/diluted
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sau mitologice sau în scene terifiante, ciudate, hilare, stranii și neobișnuite. Diminuarea sau amplificarea narativității fenomenelor vizuale poate fi studiată și plecând de la perspectiva narativă asupra manifestărilor verbale. În acest sens, în Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability Gerald Prince arată că naratologia studiază un grupaj de obiecte numite narațiuni, că studiază ceea ce au în comun și ceea ce le diferențiază și că există definiții diferite, mai mult sau mai puțin restrictive ale narațiunii și răspunsuri diferite la problemele ei. Unii teoreticieni prezintă narațiunile
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care Prince îl numește narrativeness și care arată că orice obiect narativ este calificabil în moduri plurale și indefinite și că un obiect poate fi considerat narațiune, dacă prezintă numai parte din trăsăturile asociate narațiunii. Plecând de la asemenea observații, interesul naratologiei s-ar putea concentra pe aspecte care vizează gradul de narativitate al unei manifestări textuale, vizuale sau sonore și ar putea valorifica o serie de contribuții care acceptă posibilitatea definirii narațiunii prin trăsături care nu-i sunt neapărat specifice. În
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Narrativeness, Narrativity, Narratability, mult mai mult decât narațiune, adică și efecte comice, și elemente emoționale, și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și nuanțe psihologice, și momente de meditație filosofică, și alte calități, adjective, caracteristici numai în aparență străine narațiunii. Prin mult mai mult decât narațiunea narațiunilor, naratologia încearcă să descrie entitățile narative ca fiind narative într-un anume mod. Altfel spus, naratologia încearcă să descrie narațiunile în narrativeness-ul sau în narativitatea lor calitativă, intensională, ca obiecte calificabile drept narative în moduri plurale și indefinite, care prezintă sau dacă prezintă unele trăsături nespecifice, dar asociabile narațiunii. Acest mod de a înțelege efectul de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și arată că reprezentarea vizuală a imaginii nu este o narațiune, dar narațiunile verbale care expun mai mult decât un episod și reprezentările vizuale ale unui moment izolat, deși diferite, selectează procedee interpretative comparabile. Se încearcă adaptarea expunerilor teoretice din naratologie la studiul narativității imaginii. Este valorificată aici cercetarea intitulată Narrativehood, Narrativeness, Narrativity, Narratability în care Gerald Prince consideră că narativitatea se referă mai degrabă la calități decât la entități narative, mai degrabă la un set de caracteristici, decât la un
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Roy Sommer,Narratology in the Age of Cross-Disciplinary Narrative Research, Berlin, New York, Walter de Gruyter, 2009, p. 2 </footnote> studiilor narative. Aceste insuficiențe, legate de integrarea și coordonarea cercetării, au o consecință pozitivă majoră. Diversitatea și pluralitatea interdisciplinară îi restrânge naratologiei posibilitatea de a furniza numai disponibilități de orientare generală sau de a se limita la statutul de teorie totalizatoare din etapa ei clasică sau de a deveni o altă: „mare teorie cu fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fundamente sărace”. Îi oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un fel expansiv și fără îndoială profitabil pentru narațiune, cercetarea caută și stabilește alte și alte seturi de limite. Această: „naratologie expansivă” contestă, așa cum spune Monika Fludernik , istoria despre: „ascensiunea și căderea naratologiei” care începe cu Tzvetan Todorov, Roland Barthes și Algirdas Julien Greimas și care atinge punctul culminant în contribuțiile lui Gerard Genette, Franz Karl Stanzel, Mieke Bal, Seymour Chatman
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un fel expansiv și fără îndoială profitabil pentru narațiune, cercetarea caută și stabilește alte și alte seturi de limite. Această: „naratologie expansivă” contestă, așa cum spune Monika Fludernik , istoria despre: „ascensiunea și căderea naratologiei” care începe cu Tzvetan Todorov, Roland Barthes și Algirdas Julien Greimas și care atinge punctul culminant în contribuțiile lui Gerard Genette, Franz Karl Stanzel, Mieke Bal, Seymour Chatman, Gerald Prince și Susan Lanser, după care cunoaște un declin. Ea se
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Algirdas Julien Greimas și care atinge punctul culminant în contribuțiile lui Gerard Genette, Franz Karl Stanzel, Mieke Bal, Seymour Chatman, Gerald Prince și Susan Lanser, după care cunoaște un declin. Ea se înscrie într-o istorie alternativă, în: în care naratologia clasică este numai o etapă dintr-o evoluție mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai cuprinzătoare a teoriei narative, un stadiu în care adolescenței ei îi urmează o reorientare și o diversificare subdisciplinară, ca reacție la post-structuralism și la orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
orientarea spre studiile psihanalizei , feminismului sau spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour Chatman, Susan Lanser sau Franz Stanzel. Nu e lipsită nici de consecințe disciplinare pentru că, așa cum arată Fludernik în Histories
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
spre studiile culturale . Această ascensiune din istoria alternativă a naratologiei nu e lipsită de consecințe terminologice, pentru că unii specialiști ca David Herman, MarieLaure Ryan, Susan Lanser sau Ansgar Nunning nu încetează să se considere naratologi, în timp ce alții restrâng folosirea termenului naratologie la aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour Chatman, Susan Lanser sau Franz Stanzel. Nu e lipsită nici de consecințe disciplinare pentru că, așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
aria contribuțiilor clasice reprezentate de Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette, Gerald Prince, Seymour Chatman, Susan Lanser sau Franz Stanzel. Nu e lipsită nici de consecințe disciplinare pentru că, așa cum arată Fludernik în Histories of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
of Narrative Theories (II), ascensiunea și ascensiunea naratologiei nu înseamnă numai elaborări ale teoriei narative, ci înseamnă și valorificări ale teoriei lumilor posibile, teoriei informaționale și tehnologiei media , înseamnă amestecul de filosofie, lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
lingvistică și analiză conversațională, conexiunea științelor empirice cu naratologia , abordarea organicistă și istorică, extensia retoricii și eticii în paradigme naratologice distincte , precum și extinderea teoriei narative care acoperă alte genuri și alte media. Clasic și post-clasic Ascensiunea din ascensiunea și ascensiunea naratologiei se suprapune perioadei clasice fondate pe lingvistica lui Saussure care: . Sunt multe achiziții teoretice importante ale acestei etape din evoluția naratologiei care au fost supuse, în timp, reconsiderării. Tipologia formelor narative din contribuțiile lui Gerard Genette care promovează narațiunea homodiegetică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]