576 matches
-
să sufere, îți dai seama de posibilitatea sensului ei. Față de simpla absență a sensului, nonsensul indică acum altceva, trebuie privit altfel. Iar varietatea sa nu se lasă redusă la un singur mod de apariție. Faptul ca atare este bine consem nat începând cu fragmentele din Tractatus Logico Philosophicus, chiar dacă aici ideea uzajului concret al unei propoziții nu este încă la lucru. Astfel, unele nonsensuri sunt simple sau banale (e. g., „punctul este mic“, „cerul este sus“, „cercul este pătrat“). Altele însă pot
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ar putea fi răspunsul. Știm doar că, în cele din urmă, distinge PARADOX ȘI NONSENS 187 „prin întuneric o strălucire nestinsă ce răzbește pe ușa legii“. După care, ușa cei era destinată va fi închisă de cel care a amâ nat continuu întâlnirea. Ce ar putea să înțeleagă cititorul care dorește totuși să afle ceva sigur? Încrezător în posibilitatea unui sens, ar putea crede că omul de la țară întâlnește în ultima clipă tocmai legea pe care o caută. O întâlnește așa cum
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
și adaug, hoho tind, după o matură gândire: So you could help us wash the dishes! 3. A fost un râs nemaipomenit. Delicioasă, a replicat: It would be a pleasure! 4 — Dacă tot ai adus vorba despre Lipari, am îndem nat-o, spune-ne și nouă câte ceva despre acel loc. 27 IMAGINI DE INTERIOR 1. Ce vis ar fi să zbor peste visurile mele [și să ajung și eu acolo]! (engl.) 2. Ar fi o mare onoare să vă avem ca
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fiecare noapte la 12 și ne uităm.“ I-am întrebat mult mai puțin sigură: „Dar dacă hoții vin la unu noaptea?“ Răspunsul a fost: „Păi atunci se culcă și ei, ca noi!“ Motanul cel roșcat întrerupse povestirea cu un mieu nat jalnic, semn că stăpâna uitase cu totul de el. Ioana s-a ridicat de la masă și s-a dus să-i pregătească mânca rea. M-am luat după ea. Trecând prin hol, mi-a făcut semn să deschid ușa toaletei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl cunosc cel mai bine. I-am răspuns fără complexe: „Nici unul.“ Cu un surâs seducător, mi-a ordo nat net: „Să înveți pagina 48 pe de rost, că te scot la tablă!“ La cinci zile după acest eveniment am ieșit cu nota 18 din 20 (pe atunci nota maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
o lume ireală. Ritmurile muzicale mi-au impus și un ritm al culorilor, de altfel majoritatea picturilor mele de atunci încoace au fost legate de revelația armoniilor muzicale ale lui Sergiu. Ce remarci a mai făcut Maestrul, după ce ai îmbi nat pe pânze sunetele și culoarea? — După vreo 15 ani de căsătorie, într-o zi, aflându-se în atelier, mi-a privit gânditor și îndelung tablourile. N-am întrebat nimic, să nu-l scot din tăcerea lui. După 71 ȘEVALETUL ȘI
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
închise, cele mai taciturne se deschid ca niște flori. Chiar de curând a trebuit să contactez un domn foarte impor tant de la UNESCO, am vorbit la telefon, m-a tratat cu o răceală îngrozitoare. Mi-am spus: s-a termi nat, n-a mers, nu mai telefonez, nu-l mai întâlnesc, nu mă mai intere sează. A doua zi, la un vernisaj, era și el acolo. Cum nu-l cunoșteam deloc, am întrebat pe o doamnă cum arată și ea mi-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
fiecare noapte la 12 și ne uităm.“ I-am întrebat mult mai puțin sigură: „Dar dacă hoții vin la unu noaptea?“ Răspunsul a fost: „Păi atunci se culcă și ei, ca noi!“ Motanul cel roșcat întrerupse povestirea cu un mieu nat jalnic, semn că stăpâna uitase cu totul de el. Ioana s-a ridicat de la masă și s-a dus să-i pregătească mânca rea. M-am luat după ea. Trecând prin hol, mi-a făcut semn să deschid ușa toaletei
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl cunosc cel mai bine. I-am răspuns fără complexe: „Nici unul.“ Cu un surâs seducător, mi-a ordo nat net: „Să înveți pagina 48 pe de rost, că te scot la tablă!“ La cinci zile după acest eveniment am ieșit cu nota 18 din 20 (pe atunci nota maximă). — Aveai vreo poreclă la școală? — Porecla de D’Artagnan mi
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
o lume ireală. Ritmurile muzicale mi-au impus și un ritm al culorilor, de altfel majoritatea picturilor mele de atunci încoace au fost legate de revelația armoniilor muzicale ale lui Sergiu. Ce remarci a mai făcut Maestrul, după ce ai îmbi nat pe pânze sunetele și culoarea? — După vreo 15 ani de căsătorie, într-o zi, aflându-se în atelier, mi-a privit gânditor și îndelung tablourile. N-am întrebat nimic, să nu-l scot din tăcerea lui. După vreo jumătate de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
închise, cele mai taciturne se deschid ca niște flori. Chiar de curând a trebuit să contactez un domn foarte impor tant de la UNESCO, am vorbit la telefon, m-a tratat cu o răceală îngrozitoare. Mi-am spus: s-a termi nat, n-a mers, nu mai telefonez, nu-l mai întâlnesc, nu mă mai intere sează. A doua zi, la un vernisaj, era și el acolo. Cum nu-l cunoșteam deloc, am întrebat pe o doamnă cum arată și ea mi-
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
destul de bine, dar nu credeam că lucrurile aveau să se pornească atât de grabnic. La capătul a câtorva luni, doamna Grazia deja nu mai putea ține piept diabolicilor, cum Îi denumisem noi pe ASP-ii cu preocupări oculte. Și, după cum era natul lor, ei au fost legiune. 44 Invocă puterile Mesei Unirii urmând Supremul Ritual al Pentagramei, cu Spiritul Activ și Pasiv, cu Eheieh și Agla. Întoarce-te spre altar și rostește următoarea Invocație către Spiritele Enochiene: Ol Sonuf Vaorsag Goho Iad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cauza acestui disconfort pe care îl am de puțină vreme - Păi, decât să mergeți la serviciu sau unde vreți să ajungeți, duceți-vă la medicul de familie, intervine un domn din spatele meu. - Nu pot! Sper să-mi treacă. Ce, dumneavoastră, nați strănutat niciodată? - Ce să-ți treacă, băi!... Se aude o voce din aglomerație. În acel moment, șoferul pune o frână brusc și din inerție venim unii peste alții. Eu, cum aveam în fața mea pe cele două dame, mă prăvălesc peste
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
consideră în consecință că e treaba statului să rezolve problema, „că d-aia plătim taxe !”. Doar puțini sînt de părere că „vinovați sîntem cu toții, că nu facem nimic...”. Iar statul nu știe nici el ce să facă. Deși a sem nat tot felul de convenții, nu are nici un cadru legal acceptat și acceptabil pentru a acționa în mod coerent și consecvent. Ca orice stat modern, se vede în situația de a garanta un spațiu urban „modern”, adică ordonat, curat și eficient
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
aia ca un șmirghel pe mine - atîrnă În cuierul de lîngă fereastră ca o piele abandonată. Și sînt singur. Mă rog, aproape singur. Împart salonul cu un tip care are o criză de ulcer, se Îndoapă cu apă cu bicarbo nat, aproape că-l aud clipocind, ca un butoi. Pentru că orice e mai bun decît un moment de singurătate În celula minții, ne băgăm În seamă. E de undeva de lîngă Alexandria, Îmi povestește că la centrul de recrutări nici nu
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem români). Ne-am făcut AMR-ul - două luni. Două luni? Așa că am parcurs cei cîțiva kilometri răcnind la pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care ne-a Îndîrjit. Băi băiatule, nu se poate, ne- au făcut nenorociții ăștia ca pe gușteri. Un pîlc de ciori care ciocăneau În cimentul pistei au aflat cu ocazia asta că
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lor (De Benef. 5,10,1 duo contraria in unum coeunt), ciclicitatea și eternitatea Universului se fondează pe contrarii (Ep.107, 8 contrariis rerum aeternitas constat), lupta, continua schimbare a unui contrariu în altul se dezvăluie atât la nivelul genesis-ului (nat.6,13,2 frigidum et calidum semper in contraria abeunt una esse non possunt, dial.3,3,8 mutantur in contrarium), cât și la cel uman: confruntarea dintre necesitățile fizice și cele spirituale, modificarea radicală a opiniilor oamenilor, trecerea de la
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
loc care s-ar fi văzut că este în grija cuiva. Mai ales în sama unei mănăstiri!... Un loc părăginit, însă, își găsește până la urmă un stăpân... ―Torentul blestemelor patrierșești avea un scop precis: să țină sub teroare psihică tot “natul”, pentru a nu îndrăzni cumva să ridice capul și să reacționeze în vreun fel împotriva secătuirii averilor Moldovei!!! Și totuși, părinte, a venit și “momentul adevărului”!!! ― Te rog, fiule, să fii mai explicit. Nu de alta, dar gândul m-ar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a învățat-o. Era greu de cap. îl ținea de sub barbă așa, ca matale, de teamă c-o să-i cadă pe jos. Da cu ce ocazie pe la noi? Io, dragă domnule, am fost trimis de Sus să vă anunț că nați plătit lumina. Lumina? Ezact. Pe naiba, exact, că-s la zi. Am și chitanță. Io-te: pe cablu, pe câine, pe băsești, pe telefonești...Uite gazu’ și-aragazu’. Aragazul? Taxă?!? Păi cum, Conelu măsi n-am plătit dac-am plătit? Dragă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
văzut și pe micul ecran... B Possss....ssssibil. Aaaaaa ! S Continuați, că-i de la curent. Vă ascult cu plăcere. B Auuua-aua-uuuuuuuu ! T Aaaaaaaaa ! S Pardon, domnu ! T Tenor. Formație mixtă pe patru voci. S Profesionistă ? T Nu. De pasionați. Aau...nați. S Și-ți permiți să țipi în halul ăsta?! Dar ce-i aici,mussiu, balamuc ?!? Ssssă taci ! Dumneata, domnu bariton artist te rog, continuă. B Permiteți ? S E o mare plăcere ! BENZI DESENATE Domnule Președinte, vă felicit. Ați ajuns în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
niciodată în ochii nimănui. Nici la orice alt ceva nu privea. Doar vorbea. O italiană rece, de bandă înregistrată. După câteva minute a tăcut brusc și-a ieșit dintre copii. Am privit-o levitând, singură, pe culoar până la următorul expo nat. Nici mersul ei nu era cel al speciei noastre. Șchiopăta cu un picior, iar cu celălalt se-mpingea în podea ca să zboare. Nu privea nimic, mergea ghidată parcă de un simț misterios. S-a oprit la fel de brusc în fața altei vitrine
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
poate altfel. Nu l-aș arăta nimănui niciodată, nu doar de teamă că mi-ar putea fi furat, și-atunci adio Orbitor III și tot ce-ar mai putea veni după el, ci pentru că e ceva... intim, imposibil de înstrăi nat. În WC-ul femeilor spațiul nu e diferit de cel nor mal și podeaua are probabil același mozaic alb-ne gru, totuși mintea ta refuză ideea de a intra acolo, de parcă acolo s-ar găsi un fald al unui alt
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
este, pentru scriitorul aflat la mijloc dantesc de drum, un far către care se îndreaptă, asemeni lui Tintin, cu speranța, secretă, de a găsi elixirul care să închidă rana interioară care ucide. Din această magmă emoțională se naște poemul închi nat Orientului izbăvitor, narațiune ce evocă nostalgia irepresibilă pe care o transmite și James Hilton, în The lost horizon. Ținta spre care merge Tintin este Shangri-la, spațiul din care este alungat chinul faustic. În Tibetul de bandă desenată, Hergé caută și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
noastră stearpă cu povești, adăugând, cu fiecare istorie scrisă, un grăunte de miracol care lucește peste ani și ani. Proza grafică a lui Pratt închide cercul care se deschide odată cu Stevenson. În Pratt, sensibilitatea scoțianului tulburat de vedenii și măci nat de boală își are un echivalent ilustru. Dipticul gândit de Pratt dă viață fantasmelor pe care, adolescenți fiind, le-am contemplat la rândul nostru. Co moara din insulă nu este doar sipetul ascuns cu grijă de piratul Flint, ci și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și mielul erau mai ceva ca frații, când salcia îmbobocea și dădea în floare în luna lui prier, iar brusturele înmiresma aerul cu parfumul lui exotic, atunci, pe vremea aceea, era, ca să vezi, o preafrumoasă și cochetă capră. Așa capră nați mai întâlnit voi nici dacă-ați fi umblat pe jos ani și zeci de ani, poate chiar sute, până ce picioarele vă cereau odihnă și astâmpăr. Și cum zic, capra asta a noastră, strașnică femeie era. Să nu fi căzut în
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]