494 matches
-
din anumite cauze ce devin clare privite retrospectiv, nu este surprinzător că uneori rezultatul apare ca inevitabil. Toată lumea uită Însă că lucrurile se puteau petrece și altfel, iar când se uită acest fapt, se face un pas Înainte În direcția naturalizării triumfului revoluționar. Când Învingători precum Lenin ajung să Își impună teoriile nu atât În derularea evenimentelor revoluționare, cât În scrierea istoriei oficiale postrevoluționare, aceasta din urmă pune accentul, de obicei, asupra dinamismului, scopului și geniului liderilor, minimizând rolul hazardului. Paradoxul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sursă este probabil opera lui Paul Goodman. Însă ceea ce lipsește aici este o recunoaștere a faptului că, În lipsa unui urbanism de stat, marile interese comerciale și speculative sunt acelea care transformă zi de zi peisajul urban. Efectul raționamentului autoarei este „naturalizarea” orașului neamenajat prin tratarea lui ca o consecință a mii de fapte mărunte, teoretic echivalente. Ibid., p. 737. Unele mici componente ale clădirilor erau, desigur, produse În cantități industriale de mult timp: de la cherestea, plăci de gips-carton și țigle, până la
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a III-a. ART. 4. Categoria I este alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918. ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ART. 5. Categoria a II-a în înțelesul acestui Decret cu putere de lege, este alcătuită din: a) cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pănă la 30 Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independență; c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art. 133 adițional al Constituției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Decemvrie 1918; b) cei ce au dobândit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independență; c) cei ce, locuind în Dobrogea, au dobândit naturalizarea în temeiul art. 133 adițional al Constituției din 1879, art. 4 al legii din 9 Martie 1880, în temeiul legii din 19 Aprilie 1909, din 14 Aprilie 1910 și 3 Martie 1912; d) cei ce au luptat în linia de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
arată cine sunt socotiți evrei în înțelesul acestui Decret și că art. 3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
3-6 împarte evreii în trei categorii: - categoria I-a alcătuită din evreii veniți în România după 30 Decemvrie 1918; - categoria II-a, compusă din cei ce au căpătat naturalizarea prin lege individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
individuală până la 30 Decemvrie 1918, cei ce au dobândit naturalizarea în mod efectiv în baza art. 7 § 2 lit. e din Constituția modificată la 1879, servind țara sub drapel, în timpul războiului pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879 și al legilor succesive referitoare la ei, cei ce au luptat în linia de foc în războaiele României pentru România, cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură în timpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
studiu. Acest Decret-Lege tratează și obligațiunile evreilor din punct de vedere militar, ele rezultând tot din clasificarea lor în cele trei categorii: - Categoria 1-a - evreii veniți în România după 30 Dec. 1918. - Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. - Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. Obligațiunile militare ale evreilor din categoria 1 și 3 se transformă în taxe militare, sau muncă de interes obștesc. Celor din categoria 2-a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cine sunt socotiți evrei în sensul acestei legi. Acest Decret Lege clasifică evreii în 3 categorii, din punct de vedere politic, juridic și economic: Categoria 1-a, evreii veniți în România înainte de 1918. Categoria 2-a, cei care au obținut naturalizarea în anumite condițiuni. Categoria 3-a, evreii care nu fac parte din categoriile 1 și 2. 2). Decretul Lege Nr. 3984 din 5 Decemvrie 1940, hotărăște: - Excluderea evreilor de la serviciul militar; - Obligativitatea cumulativă la plata taxelor militare și prestarea muncii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suprimat și ziarul "Europe", iar Gănescu se întoarse în Franța, unde avea de gând să se așeze definitiv și unde cumpără la Montmorency locul unde fusese renumitul ermitagiu al lui J. J. Rousseau. El izbuti în fine de a căpăta naturalizarea mare și în 1868 fu ales de cătră cantonul Montmorency membru în consiliul general al departamentului Seine-et-Oise. De acuma-nainte el s-apropie de fracțiunea aceea a partidului liberal care, condusă de Emile Olivier, credea a putea regenera Francia prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte din „Tinerii comuniști“ („La Jeunesse communiste“). În mod paradoxal, prin raportare la ce trăise tata și la convingerile lui. Și tatăl ce spunea despre fiul militant comunist? Nu spunea nimic pentru că nu știa. A aflat mai târziu, în momentul naturalizării, când am fost convocați la poliție. A fost foarte dezamăgit. Din fericire, am fost dat afară din Partidul Comunist Francez. De ce din fericire? Pentru că asta m-a salvat de faptul de a-mi pierde vremea într-un soi de sectarism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
asistăm la asimilarea de către elenism a unor elemente românești, mai receptive, în a doua jumătate de veac XIX, procesul se desfășoară în sens invers. Nu doar cultura română, aflată în plin proces de renaștere, nu doar mediul social imediat influențează naturalizarea grecilor, ci și condițiile concrete din Principate. Astfel, măsura desființării ispravnicatelor străinilor și a departamentului străinilor a dus la un aflux de cereri de naturalizare. Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doar cultura română, aflată în plin proces de renaștere, nu doar mediul social imediat influențează naturalizarea grecilor, ci și condițiile concrete din Principate. Astfel, măsura desființării ispravnicatelor străinilor și a departamentului străinilor a dus la un aflux de cereri de naturalizare. Odată împământeniți, foștii supuși greci beneficiau de drepturile românilor, element demn de luat în seamă, mai ales că numeroase familii • Vezi Ecaterina Negruți, Grecii în viața economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu perioada anterioară. grecești erau angrenate profund în viața economică și politică a țării 4. Naturalizarea juridică era dublată, la nivelul individului, de o românizare eficientă. Pentru grecii mai vechi sau pentru noii veniți, atrași de posibilitățile economice oferite de România, considerăm că românizarea devenea în unele cazuri aproape totală și efectivă în două-trei generații după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
epoca imperială, în condițiile deplasărilor diferitelor populații dintr-un colț în altul al statului roman prin fenomenul de colonizare civilă și militară, ale acordării dreptului latin sau a cetățeniei romane, ale accesului la cetățenie (politeia) al orașelor grecești și ale naturalizării universale prin Constitutio Antoniniana din 212, disjuncția dintre un Romanus originar din Urbs și unul din Italia sau dintr-o provincie se lovește adesea de dificultăți insurmontabile 34. În acest context, efortul investigativ este îndreptat către aspecte precum: studiul prosopografic
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
memorie colectivă (R. Wintrebert). Aceasta filtrează, evaluează și recreează evenimentele trecute sau prezente și structurează viitorul. Nu ne rămâne decât să constatăm că acest proces de reprezentare mentală presupune, în același timp, o construcție selectivă, o schematizare structurantă și o naturalizare, prin ancorarea la prezentul care comandă, prin gândirea socială adânc înrădăcinată. Contextul, mai precizăm, nu trebuie înțeles în sens mecanic: un prezent care domină și comandă gândirea socială, o prezență politică ce dirijează ideologic o populație dată. Uneori prezentul este
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
interpreta constrângerea și autoconstrângerea culturală, „structurile structurante” ale vieții sociale, de la nivelul cotidianității la cel artistic, politic, mass-media etc., este poate cel mai interesant aspect, cel puțin ca promisiune, ca sens al unei cercetări. De ce? Asistăm la un proces de naturalizare vs denaturalizare, legitimare vs relegitimare, postmodernitatea destramă cu viteză vechile consensuri, creează altele noi. Sunt ele doar niște suprafețe iluzorii ale unui adânc ce se arată numai În fractură, un mod al fracturii, Într-un termen disruptiv cum e cel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Castelvetro, Luca del Robbio, Scaliger, Îl criticau pe Aristotel, Într-o lecție de ficționalizare - mimetică, am spune azi -, introducând noutatea personajului numit cititor, a plăcerii lecturii etc. Închei, Întrebându-mă cum poate ficționalizarea reprezenta și critica În același timp ideea naturalizării. Sună destul de abstract. Un exemplu: redefinirea umanității omului, prin dezbaterea naturalității sale, față de orice proteză umană. Trăim azi posibilitatea reală ca definiția omului să fie refăcută prin manipularea organicului. Ficționalizarea ar putea duce la o redefinire a umanității, la limită
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Apoi, fierăstrui nițel de-a lungul mandrinei, tăind în felul acesta firul și alcătuind câte-o verigă la fiecare răsucitură a mandrinei. După aceea porni să le lipească [...]129. Această integrare a descrierii în progresia narativă are drept consecință și "naturalizarea", adică eludarea caracterului de piesă raportată a izolării sale. Începutul textului raportează descrierea la punctul de vedere al lui Gervaise, a cărei privire naivă este purtătoarea de cuvânt a cititorului, care, la rândul său, nu cunoaște nimic în legătură cu meșteșugul lănțugarului
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rămâne nedeterminată. Textul familiei Goncourt implica un reperaj deictic față de un subiect nedeterminat care percepea realitatea. Descrierea lănțugarului presupune și ea un subiect care percepe, însă, deși este vorba despre un personaj, privirea sa nu este sursă de reperaje. Pentru "naturalizarea" descrierilor au fost găsite multe alte soluții. Un procedeu absolut de firesc este descrierea-plimbare, atât de frecventă în secolul al XIX-lea: Tânărul urmă direcția care îi fusese indicată și se angajă pe drumul de pe zid. La dreapta lui era
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-lea.) WEINRICH H., 1973 Le Temps, Seuil, Paris. (Exploatare sistematică a opoziției dintre prim-plan și planul secund.) Exerciții 3.1. Studiați și comparați următoarele două descrieri. Identificați fragmentele de "discurs" și "povestire", "scoaterea în relief", structurarea și natura vocabularului, "naturalizarea" descrierii, modul de prezență al naratorului... La ce concluzii ați ajuns privind estetica romanescă a acestor doi autori? Castelul din Quesnay, spuse Rollon, pe care trebuie să vi-l prezint ca pe un personaj căci el este teatrul acestei întâmplări
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
masă, împodobite de asemenea cu mătăsuri vechi, țesute cu flori, descoperite în fundul unui dulap 140. 3.2. Analizați relația dintre "tema-titlu" și "subteme", precum și folosirea "timpurilor". Din ce punct de vedere diferă această descriere de descrierea precedentă din Zola, în ceea ce privește "naturalizarea" și focalizarea? În capătul acela, cel mai liniștit al pieței, tânărul lucrător recunoscu casa despre care i se vorbise: o fațadă de piatră albă, dungată de caneluri menite a figura rândurile de zidărie, iar în dreptul ferestrelor, închise cu persiene cenușii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sa atestă excelența programului romanesc balzacian, așa cum este el enunțat în celebrul "cuvânt înainte" din Comedia umană: afișarea potrivirii puternice dintre om și mediul său social, citirea portretului ființei umane din examinarea habitatului său. În descrierea lui Zola, în schimb, naturalizarea este minimală: după o introducere destinată justificării descrierii și focalizării pornind de la Clotilde, traseul operei se operează independent de privirea, de cunoștințele și de interesele tinerei. ▪ 4.1 Acest text prezintă două părți cu un statut enunțiativ specific. Primele două
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau încheierea păcii, stabilind condițiile în care acestea se puteau realiza 800. Principii erau obligați să accepte hotărârile dietei. Consimțământul "întregului sfat și statelor țării" în acest sens era necesar 801. Dezbaterile aveau ca obiect și probleme administrative: autentificarea documentelor, naturalizări și stabilirea străinilor în țară, întemeierea sau colonizarea "orașelor haiducești"802 etc. Nimeni nu putea deschide și exploata ocne de sare fără consimțământul și aprobarea Dietei 803. În privința activității judecătorești a Dietelor, se impun câteva precizări. Dieta judeca în primă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]