414 matches
-
servicii neagricolă și ca funcționare. Distanța joacă un rol diferit în condiționare prezenței diverselor tipuri de activități neagricole. După cum am notat mai sus, satele care sunt mai aproape de orașe au o probabilitate mai mare de a favoriza ponderi sporite ale navetiștilor. Din contră, ocuparea locală în munci manuale neagricole este favorizată de distanțe mai mari între sat și cel mai apropiat oraș. Dezvoltarea regională măsurată prin dezvoltarea județului favorizează în principal tipurile de ocupare asociate cu navetismul rural-urban și muncile rutiniere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre cele patru tipuri de ocupare neagricolă se caracterizează printr-o anumită structură a veniturilor monetare ( REF Ref48977537 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Salariul este principala sursă de venit pentru toate aceste tipuri de ocupare, cu ponderea cea mai ridicată pentru navetiști rural-urban și cea mai scăzută pentru muncitorii neagricoli ne-navetiști. Activitățile independente neagricole au un impact pozitiv semnificativ asupra veniturilor lucrătorilor manuali neagricoli. Agricultura este principala sursă de venituri pentru agricultori. Chiar dacă aceasta este scăzută, are o contribuție și la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
3,7 7,7 0,1 1,9 100 Lucrători în servicii și funcționari RNs 90,1 1,6 7,2 0,7 0,4 100 Muncitori neagricoli RNm 79,8 4,6 14,0 1,4 0,2 100 Navetiști urbani neagricoli UCom 97,1 0,1 2,0 0,6 0,2 100 Agricultori 6,3 45,3 1,4 44,1 2,9 100 Total 58,9 18,0 5,1 16,6 1,4 100 Sursa: ACOVI
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
venitul total monetar pentru profesioniști, manageri și tehnicieni a provenit din salarii. Categoria cu cel mai ridicat venit monetar în zonele rurale este cea a managerilor, profesioniștilor și tehnicienilor. Cel mai scăzut venit monetar este cel al fermierilor. RNm și navetiștii urbani au venituri similare, puțin inferioare celor ale RNFp, dar mai ridicate decât cele ale RNFs ( REF Ref48994779 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 11). Datele eșantionului pentru întregul rural indică ( REF Ref48977835 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A10) faptul că ocuparea neagricolă este cel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
11. Venitul mediu pe categorii de ocupații comparat cu venitul monetar mediu rural Categorie de venit comparat cu media rurală Manageri, profesioniști și tehnicieni RNp 2,59 Lucrători în servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Exemplu de citire a datelor: venitul mediu pentru navetiștii urbani neagricoli este de 2,01 ori mai mare decât venitul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
servicii și funcționari RNs 1,25 Muncitori neagricoli RNm 2,12 Navetiști urbani neagricoli UCom 2,01 Agricultori FARM 0,54 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Exemplu de citire a datelor: venitul mediu pentru navetiștii urbani neagricoli este de 2,01 ori mai mare decât venitul mediu pe persoană ocupată din rural. De importanță egală este stocul de educație. Gospodăriile cu stocuri sporite de educație pot avea și venituri ridicate. Constatarea prezintă o relevanță directă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Alți factori testați empiric care sprijină niveluri sporite ale veniturilor sunt dezvoltarea satului, șomajul redus, gradul ridicat de navetă la oraș și o bună infrastructură a satului. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști la oraș, un stoc ridicat de educație, un șeptel bun și ocupare rurală neagricolă înregistrează venituri totale mai ridicate. Stratificarea economică Ocuparea neagricolă nu aduce automat bunăstare. Pentru o parte consistentă a populației rurale nu este decât o strategie de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivelului de trai pentru diferite segmente de populație rurală definite din punct de vedere al ERNA. Cea mai bună situație este cea a persoanelor cu ocupații neagricole ne-manuale (cca 8% din totalul populației rurale adulte), urmată de cea a navetiștilor și a muncitorilor manuali, pensionarilor practicând activități neagricole ca ocupații secundare și, cu nivelul cel mai redus, persoanele inactive și agricultorii. Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 12. Profile socio-economice ale diverselor tipuri de ocupare neagricolă la populația din comunitățile rurale Indicatori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cei foarte săraci, iar inactivii (pensionari, casnice, elevi) cei săraci. Împreună, cele două categorii formează aproape trei sferturi din populația rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rurală de peste 15 ani. Ierarhiile între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
între vârful și baza astfel delimitate sunt variabile în funcție de criteriul de estimare. Muncitorii neagricoli ne-navetiști par să ocupe, sub aspectul veniturilor, cea de-a doua poziție în ierarhia rurală, mai bună decât cea a navetiștilor sau a funcționarilor ne-navetiști (Tabelul 13). Văzută din perspectiva averii familiale, estimată prin bunurile de folosință îndelungată din gospodărie, stratificarea socială rurală prezintă anumite particularități. Vârful și baza ei au aceeași configurație ca și la nivel individual. Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Diferă însă ierarhia categoriilor intermediare. Gospodăriile care au un număr mare de lucrători în servicii, cu activități preponderent ne-manuale la nivel local par să aibă o situație bună sub aspect material. In ambele variante de abordare, individuală și familială, navetiștii ocupă o poziție intermediară pe scala stratificării rurale. De la ERNA spontană la cea sprijinită prin politici Puncte critice în sistemul ERNA din România. Ocuparea în sectorul rural-neagricol (persoane care lucrează în rural în ocupații neagricole) reprezintă cca 20% din ocuparea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ocupării forței de muncă rurale și ai veniturilor Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 7. Predictori ai ocupării neagricole și ai navetismului la nivel de mediu rural-județ Predictori Variabilă dependentă Pondere populație neagricolă în total populație ocupată din județ-mediu rural*** Pondere navetiști cu ocupații neagricole în total populație ocupată din județ-mediu rural B Beta p B Beta p Constanta -118,93 0,09 -47,26 0,33 Vechimea urbanizării (grad de urbanizare județ în 1930) 0,74 0,53 0,01 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sale în jurul capitalei țării. Nivelurile de semnificație sunt indicative pentru că în calcul au fost cuprinsă „populația” județelor. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 8. Predictori ai categoriilor de ocupare rurală 2001: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2001 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de viață în gospodării, INS. N=5533. R pătrat Nagelkerke=0,50. Categorie de referință - agricultori rurali. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 9. Predictori pentru categoriile de ocupare rurală 2002: regresie multinomială Neagricol, nemanual, mediu rural Neagricol, manual, mediu rural Navetiști sat-oraș (în principal neagricol) Profesioniști și tehnicieni Lucrători în servicii și funcționari Muncitori neagricoli calificați și necalificați Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. N=4828. R pătrat Nagelkerke=0,52. Categorie de referință - agricultori rurali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
nivelul gospodăriilor rurale Coeficienți standardizați Nivel de semnificație Beta Stoc de educație la nivel de gospodărie .124 .000 Vârsta medie a adulților din gospodărie .058 .034 Numărul de adulți din gospodărie care lucrează în sectoare neagricole .203 .000 Numărul de navetiști în gospodărie .052 .028 Numărul de persoane ocupate în agricultură în gospodărie -.054 .030 Numărul de persoane fără ocupație în gospodărie -.041 .170 Drumul din fața casei este de: 1 asfalt, 2 pietriș, 3 pământ -.041 .046 Nivelul de dezvoltare al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de ocupații Ponderea venitului în categoria de ocupații Ponderea ocupării forței de muncă* RNp Profesioniști, manageri și tehnicieni 11,4 4,4 RNs Lucrători în servicii și funcționari 6,8 5,4 RNm Muncitori neagricoli 19,1 9,0 Ucom Navetiști neagricoli rural-urban 26,2 13,1 FARM Agricultori 36,5 68,1 Total 100,0 100,0 Sursa: ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Diferențele față de cifrele pentru ACVI din Tabelul 1 provin din faptul că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ACOVI 2002 Sondaj privind condițiile de viață în gospodării, INS. Diferențele față de cifrele pentru ACVI din Tabelul 1 provin din faptul că acolo se lucrează cu total navetiști, indiferent de destinația lor rurală sau urbană, iar în prezentul tabel cu navetiștii rural-urban. Anexa 3: Alte date Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 13. Unități economice la nivel de sat Unități economice (persoane) în sat Nici o unitate în sat 1-5 unități pe sat 6+ unități pe sat DK Total sate % N Magazine alimentare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ANSIT, 2001 Graficul 7. Condițiile care i-ar determina pe tinerii din rural să se stabilească la sat (2001) Fenomenul navetismului în satul românesc contemporan Pendularea între localitatea de rezidență și cea în care se situează locul de muncă al navetistului poate fi pe o durată mai scurtă sau mai lungă de timp. Din acest punct de vedere în România predomină pendularea cotidiană în scopul muncii. Efect al industrializării și urbanizării puternice din intervalul 1960-1970, fenomenul navetismului a cunoscut valori spectaculoase
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Din acest punct de vedere în România predomină pendularea cotidiană în scopul muncii. Efect al industrializării și urbanizării puternice din intervalul 1960-1970, fenomenul navetismului a cunoscut valori spectaculoase în România acelor ani. Pentru comunitatea rurală, pierderea nu era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor, mai cu seamă al celor din rural spre urban, a scăzut dramatic, ca o consecință directă a restructurărilor socio-economice postcomuniste, în special a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
urbanizării puternice din intervalul 1960-1970, fenomenul navetismului a cunoscut valori spectaculoase în România acelor ani. Pentru comunitatea rurală, pierderea nu era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor, mai cu seamă al celor din rural spre urban, a scăzut dramatic, ca o consecință directă a restructurărilor socio-economice postcomuniste, în special a dezidustrializării pe care o suportă economia românească în ultimii 15 ani. Conform datelor recensământului din 2002, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reflectă fenomenul actual al navetismului în rural. Conform graficului, cei mai mulți aparțin categoriei de navetism de proximitate. Astfel, 20% din totalul populației ocupate își au locul de muncă într-o altă localitate decât cea în care trăiesc, din cadrul aceluiași județ. Ponderea navetiștilor din rural cu locul de muncă într-o localitate din alt județ nu este decât cu 1,6% mai mare decât cea a celor care lucrează temporar într-o altă țară. Direcția rural-urban rămâne în continuare dominantă în navetismul rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
județ nu este decât cu 1,6% mai mare decât cea a celor care lucrează temporar într-o altă țară. Direcția rural-urban rămâne în continuare dominantă în navetismul rural actual, atât intra cât și interjudețean (în medie 85% din totalul navetiștilor). Diferența dintre numărul tinerilor și adulților navetiști este de aproape 20% în favoarea tinerilor, vârsta medie a navetistului din rural situându-se la limita superioară a vârstei tinere. În schimb, vârstnicii din rural, chiar dacă aparțin într-o mică măsură populației ocupate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o altă țară. Direcția rural-urban rămâne în continuare dominantă în navetismul rural actual, atât intra cât și interjudețean (în medie 85% din totalul navetiștilor). Diferența dintre numărul tinerilor și adulților navetiști este de aproape 20% în favoarea tinerilor, vârsta medie a navetistului din rural situându-se la limita superioară a vârstei tinere. În schimb, vârstnicii din rural, chiar dacă aparțin într-o mică măsură populației ocupate, nu participă semnificativ la fenomenul navetismului. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Prelucrări ISAR pe baza Recensământului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cel format din două persoane (27%), cu soț pensionar și soție pensionară sau casnică. Populația ocupată reprezenta la acea dată 41,7% din totalul populației, în scădere cu nouă procente față de 1976: 54,6% din populația ocupată era reprezentată de navetiști. Conform datelor ultimului recensământ național, la 31 martie 2002, populația Drăgușului era de 1 187 persoane, din care 596 de bărbați și 591 de femei, populație cu un caracter vizibil îmbătrânit. Un fenomen interesant îl reprezintă puternica migrație a tinerilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]