2,274 matches
-
Valentin Nicolau, membru al CA al TVR, a susținut la audierile din Comisiile parlamentare de cultură, că din TVR vor fi date afară 1000 de persoane pe criterii neștiute de nimeni, el apreciind că din instituție nu vor pleca, însă, amantele, soțiile, cei răi, puturoși, cei care au pile. Se vor da afară 1000 de angajați pe criterii neștiute de nimeni, cu 2-3 săptămâni înainte de alegeri. Nu vor pleca
Nicolau: În TVR vor rămâne amantele, piloșii, soțiile și puturoșii () [Corola-journal/Journalistic/81087_a_82412]
-
TVR vor fi date afară 1000 de persoane pe criterii neștiute de nimeni, el apreciind că din instituție nu vor pleca, însă, amantele, soțiile, cei răi, puturoși, cei care au pile. Se vor da afară 1000 de angajați pe criterii neștiute de nimeni, cu 2-3 săptămâni înainte de alegeri. Nu vor pleca cei mai răi, puturoși, cei care nu au pile, nu vor pleca amantele, soțiile, nu vor pleca cei care au certificate medicale", a spus Nicolau, care a criticat "Programul de
Nicolau: În TVR vor rămâne amantele, piloșii, soțiile și puturoșii () [Corola-journal/Journalistic/81087_a_82412]
-
cu măsura, pitoresc în spiritul literaturii noastre, invocată mai sus) izbutite echivalente românești textului grec original. Nu e o simplă tălmăcire, ci o izbutita localizare. Documentul, de altă parte, e de primă importantă pentru literatură neogreaca, adăugînd o nouă dimensiune, neștiuta, personalității unuia dintre "eroii" ei moderni. De asemenea, credem că pentru relațiile româno-grecesti se cuvine a sublinia acest nou segment dintr-un "puzzle" departe de a fi încheiat. În fine, textul în sine ne ofera și un avertisment venit din partea
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
tremurător al unei corăbii cu pânze. În 1927, data la care trimite inscripția din josul paginii, astfel de corăbii constituiau deja o raritate. Putem deduce că ele navigau doar în regiuni izolate ale planetei, în apropierea unor țărmuri sălbatice și neștiute.
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
are nevoie de boală așa cum are nevoie de somn. Fără ea, echilibrul ființei dispare și viața cade în gol. Cu alte cuvinte, există un destin intim al fiecărui pacient, o maladie însemnînd de fapt scoaterea din latentă a unor forțe neștiute pînă atunci. Și chiar dacă nici unul din cei douăzeci de pacienți nu s-a vindecat, nu se poate spune că tratamentul cu L-DOPA a fost zadarnic, desi gustul rămas la capătul efortului terapeutic a fost de decepție colectivă. Pentru Oliver
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
piele tăbăcită de cîine/ ca piatra lustruită de sacrificii/ ca lemnul geluit al unui sicriu” (Tîrziu). Dezvoltîndu-și zeflemeaua, poetul declară că-și duce melancolia pe brațe aidoma unui copil handicapat care „vrea la oliță”, pe cînd viața „geme în jur neștiută”, asemenea unei galere cu vîslași care „trag la rame unii împotriva altora”. În momentele de relativă acalmie, devine un peisagist al unei ierni ce-și resoarbe asprimile în notații familiare. Nu e decît un armistițiu suspect prin chiar stilizarea voit
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4270_a_5595]
-
în frigiderele morgii („O puseră pe tava rece și infirmiera împinse ușor «sertarul». Irina dispăru în hăul înghețat, cu dinții încă încleștați de ultima luptă din viața ei. Pe retina ochiului drept, larg deschis, rămăsese înscrisă, în mii de celule neștiute, adevărata poveste a unui exorcism”.) Nu lipsesc implicații psihanalitice, ca în această identificare inconștientă între „copila” Irina și „tati” Daniel Corogeanu: „Tati? În el avusese încredere, dar, cînd o apucase de cap, ca s-o lege, simțise în el aceeași
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
seară/ și se face deodată pustiu/ să înviem acum dragostea mea/ e mult prea tîrziu” (Tîrziu). Dezvoltîndu-și zeflemeaua, poetul declară că-și duce pe brațe melancolia aidoma unui copil handicapat care „vrea la oliță”, pe cînd viața „geme în jur neștiută”, asemenea unei galere cu vîslași care „trag la rame unii împotriva altora”. În momentele de relativă acalmie, se manifestă ca un peisagist al unei ierni ce-și resoarbe asprimile în notații familiare. Nu e decît un armistițiu suspect prin chiar
O partitură a solitudinii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4472_a_5797]
-
care-l văzusem în viața mea: mic, rotofei - așa, ca Anica -, roșu, cu ochi și gură desenate, iar în dreptul nasului începea furtunul. Pă mântul uscat și pietricelele căzute din pantofii credin cioșilor alergau pe furtunul aspiratorului haios. Ostenită de greutăți neștiute, mi-am pus capul pe marginea stra nei. Încercam să vorbesc cu mine, cu Dumnezeu, cu oa meni de de parte, dar mă pierdeam. Mă pierdeam printre zgomotul făcut de aspiratorul Anicăi și forfota credin cioșilor întârziați, dar hotărâți. Eram
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
că vorbind de „la anul” chiar am ajuns acolo, În anul 2004, an hotărâtor pentru noi și pentru voi. Și ca orice om cât de cât „luminat”, Încep prin a dori tuturor, buni și răi, văzuți și nevăzuți, știuți și neștiuți tradiționalul „La mulți ani cu sănătate, minte și noroc!” Așa am Învățat de la bunica ; când eram mică nu Înțelegeam logica acestor cuvinte În urare, apoi „m-am deșteptat” și dacă analizați bine lucrurile, vedeți că sunt necesare toate, Împreună, pentru că
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
-o: Doamne, eu mă culc în patul meu Ca în sânul lui Dumnezeu ! Îngerul să mă păzească ! Maica Domnului să mă ocrotească ! Înger, îngerașul meu Fii tu păzitorul meu ! și mă apără de boale grele, De oameni răi, știuți și neștiuți! Dă-mi Doamne oameni buni cu pâine și cu sare și cu Darurile Sfinției Tale ! Doamne Ție îți încredințez boala și fricile toate și te rog APĂRĂ-MĂ! Îți mulțumesc DOAMNE Că m ai ascultat! Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
căile, vom reuși să răzbatem prin tot ceea ce acum ni se pare de nestrăbătut. Eu și tu. Noi doi. Maria XXIII. 20 ianuarie Ai simțit vreodată că ai vrea să lași totul și să te pierzi în lume? Necunoscut și neștiut de nimeni, doar tu și cerul și uneori ploaia... Nici nu mai știu de câte ori am trecut eu prin asta. Nu, n-am luat-o razna. Dimpotrivă, sunt absolut convinsă că toți sau majoritatea dintre noi trecem prin astfel de stări
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
tu, neclară!” Oare avea dreptate? Nu știu. Continui să îmi pun întrebări și încerc să nu fug. Mai ales de mine. Ai simțit vreodată că ai vrea să lași totul în urmă și să te pierzi în lume? Necunoscut și neștiut de nimeni. Doar tu și cerul... Și uneori, ploaia... Maria XXIV. - Fumezi? Nu m-aș fi gândit. Cu ce-o să mă mai surprinzi data viitoare? - E prima țigară după 20 de ani. În drum spre tine, am intrat în localul
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fi dorit stilizată precum tăcerea, ci, dimpotrivă, o amplifică baroc, depășind intențiile inițiale ale producătorului de gesturi. În Metamorfozele cercului, Georges Poulet spune: "Memoria este, înainte de toate, o amplitudine"54. Această capacitate de a conferi amplitudine poartă conștiința pe meleaguri neștiute, dându-i mari probleme de adaptare. Memoria (= oglinda) înstrăinează. Jocul de oglinzi duce la dedublare nevrotică, la disoluție chiar: Fiecare gest al meu e sec. În virtutea unei telepatii, viața continuă să curgă mecanic prin artere, inima se întreține din iluzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
dar foarte elegantă, de ocazie. Pe rochie erau biluțe de aur. Multe, ca niște buline. Eu m-am așezat pe un scaun cu spătar înalt, pe care mi-l pregătise cineva din spatele și din laterala dreaptă, persoane cunoscute și totuși neștiute fizic. Bunica a venit din față și a pus rochia pe mine. Eu mam uitat la bobițele de aur și cred că am văzut una desfăcându-se și-i spun bunicii: - O să cadă tot aurul de pe rochie; și m-am
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
nevoie de ajutor. Mai vorbiți-l de bine pe Dumnezeu în casa voastră (și când spun casă, mă refer la marea casă a familiei și a neamului în general); mai aprindeți câte o lumânare pentru buni și răi, știuți și neștiuți, văzuți și nevăzuți; mai aprindeți în casă tămâie sau un bețișor parfumat și gândiți-i pe toți numai de bine. Și voi veți fi primii care veți vedea rezultatele. Lumină și Iubire! Zilele trecute am stat de vorbă la bucătărie
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
fi primul pas pe un drum neînceput, s-ar putea interpreta ca o disponibilitate pentru altceva sau ca o resemnare totală, primind ce îi va oferi destinul. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU ȘI KATHERINE MANSFIELD “Literatura la feminin” articol de Andreea Rasuceanu O neștiută competiție pare să se desfășoare, în intervalul dintre anii 1919-1922, între două scriitoare ale vremii, fiecare cu spațiul ei natal, un topos exotic și mărginaș, misterios și aparte: Katherine Mansfield se naște în Noua Zeelandă, tărâm insular pierdut în apele Pacificului
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
un moment destul de minuțios de P.H.L. Așadar, o femeie extrem de „serioasă”, făcută pentru a lua viața în piept, parcurgând cu calm și încredere etapele cunoscute: studii, căsătorie, grijile casei, devotamentul de mamă. O viață obișnuită, ca atâtea altele, cu eroismele neștiute și neprețuite cu adevărat de cineva. Bărbatul „are impresia” că „așa se cuvine”, că tot ce face soția intră în atribuțiunile femeii în genere. Unii, chiar dacă ceva mai înțelegători și mai sensibili, cu greu trec de aparență și de percepția
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
chip, "într-un viitor care nu s-a născut încă". Este unul din poemele cele mai încărcate de suflu cosmic din literatura universală: Acele păsări fără lăcaș, Zi și noapte, pe lumină și beznă, De la un țărm necunoscut la altul neștiut aleargă! Tot golul este umplut de Cosmosul înaripat Și de cântecul său unic: "Nu aici! Nu aici! Mereu în altă parte ! Altunde ! Mereu dincolo ! * Dintre poeții români ai suflului cosmic, în afară de Eminescu, se detașează Lucian Blaga și Vasile Voiculescu. Acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
vorbește despre aspirația neînfrânată spre un Dincolo depășind diada amintită, unde se simte străin, așa cum s-au simțit și Heraclit, Leonardo da Vinci, Rimbaud, Eminescu. Nu izbutesc să-mi aflu hodină. Mi-e sete de nemărginire. Sufletul meu năzuiește spre neștiutele depărtări. O, Mare Dincolo, ... Sunt un străin în țară străină ! Tu murmuri la urechea mea o nădejde peste putință. Inima mea cunoaște glasul tău ca și cum ar fi al ei. O, Mare Necunoscut, O, chemarea sfâșietoare a flautului tău ! Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
-ntregul sunt făcuți; Diavoli mai numeroși ca-n vastul iad Nebunul vede; îndrăgostitul, în delirul său, Vede-a Elenei frumusețe pe-o frunte din Egipt. Rotindu-și ochiul de extaz cuprins, Poetul vede cerul pe pământ, pe cer pământul. Celor neștiute, condeiul lui, le dă un chip Iar vaporosului nimic îi află Sălaș să locuiască, și un nume. Rainer Maria Rilke și-a trăit, viața ca un neîntrerupt poem, o poezie prin excelență suprasolicitând, în măiestrie neîntrecută, metafora. De aici influența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a crea opere grandioase care să uimească îngerul. Pentru Tagore, menirea poeziei este de a celebra nenumăratele lumi create de Dumnezeu, în scopul de a se întoarce apoi în Unul, de unde a fost despărțit în prima zi a creației, "din neștiute motive". Heidegger crede că Ființa s-a despărțit de om și l-a trimis în lume pentru a da mărturie despre ea, de a o "păstori" mai mult, Ființa se realizează abia în om cu ajutorul Poeziei, incluzând în sfera poeticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
est !: Tu chip zâmbitor trăit-ai anume/ Ca astfel să mori ?" Au sens e în lume ?" Viața este un joc al morții cu ea însăși, un joc al cunoașterii propriei puteri, al propriului absurd ? Este moartea demonstrația unei legi supreme neștiute care consideră că existența este un nonsens ? Moartea este un eșec tragic al Creației, sau pur și simplu jocul gratuit (al cui?) de-a nonsensul ? Dar are cumva vreun sens să căutăm sensuri ? Nu trebuie doar să acceptăm totul așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
trecutul adânc până în viitorul ce nu s-a născut încă. Astfel aud în inima mea zburând cu tot stolul înaripat Acel suflet, acea pasăre fără lăcaș Ce zi și noapte, pe lumină și beznă, De la un țărm cunoscut la altul neștiut, aleargă ! Tot golul e umplut de Cosmosul înaripat și de cântul său unic: Nu aici ! nu aici ! mereu în altă parte ! Poetul însuși se confundă, devine zborul eliberării radicale, dincolo de dincolo, zbor care nu se mai oprește și care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
să-și ducă miresele în orașe invadate de portocali, unde mireasma grea funcționa ca un drog, unul care zgândărea simțurile și anula pudibonderiile. Cadoul nunții păgâne a lui Rodrigo pentru victima lui e o grădină de portocali replantați noaptea, pe neștiute, în jurul iatacului unei mirese forțate să-l accepte. Și a funcționat? Asta mă depășește cu desăvârșire. Ce știu e că el a pierdut Spania, ea a înnebunit și și-a tăiat venele, tatăl ei și-a vândut regele lui Musa
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]