1,323 matches
-
municipii și orașe. Pe primul loc între indicatori, se află populația care, în cazul municipiului, trebuie să fie de cel puțin 25.000 locuitori, iar al orașului, de 5.000 locuitori. Urmează ceilalți indicatori, cum sunt: populația ocupată în activități neagricole (85% și, respectiv, 75%), dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă (80% și, respectiv, 70%), cu baie și WC în locuință (75% și, respectiv, 55%) ș.a. Dacă ne referim la localitățile rurale, care sunt ierarhizate, așa cum am precizat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asupra calității vieții. Veniturile bănești din agricultură (vânzări de produse agroalimentare, animale și păsări, remunerarea muncii prestate la diferite societăți și asociații agricole etc.) reprezintă, în țara noastră, aproximativ 10% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. Veniturile din activități neagricole independente. La formarea veniturilor totale ale populației contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de natura gospodăriilor, și veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări de servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală). Veniturile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
reprezintă, în țara noastră, aproximativ 10% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. Veniturile din activități neagricole independente. La formarea veniturilor totale ale populației contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de natura gospodăriilor, și veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări de servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală). Veniturile din prestații sociale. Excluzând veniturile din salarii, veniturile din prestații sociale au ponderea cea mai mare la formarea veniturilor bănești ale populației, de aceste
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
asupra calității vieții. Veniturile bănești din agricultură (vânzări de produse agroalimentare, animale și păsări, remunerarea muncii prestate la diferite societăți și asociații agricole etc.) reprezintă, în țara noastră, aproximativ 10% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. Veniturile din activități neagricole independente. La formarea veniturilor totale ale populației contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de natura gospodăriilor, și veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări de servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală). Veniturile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
reprezintă, în țara noastră, aproximativ 10% din totalul veniturilor gospodăriilor din mediul rural. Veniturile din activități neagricole independente. La formarea veniturilor totale ale populației contribuie într-o măsură mai mare sau mai mică, în funcție de natura gospodăriilor, și veniturile din activități neagricole independente (comerț, prestări de servicii, practicarea unor meserii și profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală). Veniturile din prestații sociale. Excluzând veniturile din salarii, veniturile din prestații sociale au ponderea cea mai mare la formarea veniturilor bănești ale populației, de aceste
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
a solurilor. Axa 3: Calitatea vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale. În cadrul acestei axe se includ măsuri privind: ameliorarea condițiilor și îmbunătățirea standardului de viață în mediul rural, prin renovarea și dezvoltarea satelor; inițierea și dezvoltarea de activități neagricole (dezvoltarea microîntreprinderilor, încurajarea activităților turistice etc.); formarea profesională în domeniile precizate anterior. Axa 4: Leader. Are în vedere inițierea de parteneriate publicprivate pentru aplicarea strategiilor locale. Cu titlu informativ, în cazul României situația cofinanțării pe ani pentru acest fond se
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
stabiliza la circa 30% din total. După unele studii, factori de îmbătrânire demografică sunt: − reducerea ponderii gospodăriilor agricole tradiționale, în care numărul mare de copii era necesar pentru producție și securitatea vârstnicilor; − emanciparea femeilor, cuprinse în învățământ și în activitățile neagricole; − preocuparea părinților de a asigura o creștere și o educație adecvate copiilor, ceea ce necesită timp și cheltuieli, fiind deci necesar un număr mai mic de copii; − extinderea asigurărilor sociale pentru vârstnici, ceea ce a redus rolul copiilor în susținerea părinților bătrâni
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
din 1970 și 1975 au modificat cadrul instituțional al adoptării deciziilor privind bugetul. Parlamentului i s-au conferit însemnate atribuții bugetare, incluzând drepturile de a crește, a reduce sau a redistribui fondurile în domenii de cheltuieli neobligatorii (în esență cheltuieli neagricole); de a adopta sau respinge bugetul; și de a confirma, printr-un vot de aprobare, activitatea Comisiei privind implementarea bugetului. „Prerogativa pungii de bani” a facilitat Parlamentului luptele instituționale cu Consiliul de Miniștri și i-a permis să își promoveze
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
municipii și orașe) este mediul social definit de următoarele trăsături: − densitate mare a populației; − concentrare mare a fondului construit; − existența unei echipări complexe și diferențiate a teritoriului; − o anumită structură și zonificare funcțională a localității; − angajarea populației în activități preponderent neagricole; − existența unei rețele de deservire a populației cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea plătită pentru procurarea de servicii, cum ar fi cele de transport, telecomunicații, gospodărie comunală etc.; − valoarea produselor agricole și alimentare intrate în consumul gospodăriilor; − produsele neagricole realizate și autoconsumate în gospodărie; − serviciile casnice produse de gospodării pentru ele însele, în calitate de personal casnic salariat; − diverse avantaje în natură furnizate de patroni salariaților lor; − prestațiile sociale în natură acordate gospodăriilor populației de admi nistrațiile publice și private; − chiriile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii și industrii); are anumite dotări specifice și exercită o influență asupra teritoriului înconjurător, mai apropiat sau mai îndepărtat. ORAȘ SATELIT oraș mai mic, cu o oarecare autonomie funcțională, dar care depinde de un oraș mai mare, de care este
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
în contrapartidă a fost acceptată eliminarea taxei vamale pentru contingentul de măsline existent la importul în țara noastră. * e referitoare la produsele agricole transformate au la bază reduceri sau scutiri de taxe vamale precum și eliminarea în mod progresiv a elementelor neagricole ale produselor. în cazul produselor agricole prelucrate pe bază de zahăr, făină, lapte, cereale (dulciuri, lactate, gemuri), UE a consimțit la abolirea taxelor vamale și la reducerea eșalonată cu până la 60% a taxelor percepute pentru eliminarea diferențelor dintre prețurile interne
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Agricultura, delegația română s-a concentrat asupra obținerii unor rezultate cât mai bune într-o serie de domenii strategice pentru țara noastră: dezvoltarea rurală:în scopul reducerii decalajelor sat-oraș, pentru a absorbi forța de muncă din mediul rural în cadrul sectoarelor neagricole (servicii, agroturism, industrializarea produselor agricole), pentru a dezvolta infrastructura, ridicarea nivelului de trai, etc; Pentru suprafața cultivabilă cu cereale s-a reușit obținerea de 7 milioane de hectare (peste 47% din suprafața agricolă din România) eligibile pentru subvenții, în scopul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
respectiv 2,6 dolari/zi pe persoană). În ceea ce privește sursele de proveniență, suma respectivă se compune din venituri bănești, în proporție de 73% (27% transferuri sociale, 24% salarii +12% venituri din agricultură +6% vânzarea de proprietăți +4% venituri din activități independente neagricole) și 29% din contravaloarea produselor agroalimentare și nealimentare produse și consumate în gospodărie. La rândul lor, cheltuielile de consum s-au situat la o medie lunară de 6,9 milioane lei, rezultând o economisire medie pe o gospodărie de 0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
la politicile de dezvoltare rurală. Principalele aspecte ale economiei rural-neagricole avute în vedere sunt modul de ocupare a populației și sursele de venit la nivelul populației rurale. Navetismul rural-urban este al doilea centru de interes al analizei, relevant pentru ocuparea neagricolă a populației rurale în spațiul urban. Reducerea drastică a ocupării urbane prin naveta rural-urban a avut clare consecințe negative asupra veniturilor populației din rural. Stratificarea rurală pare să fie de tipul unei piramide cu manageri, profesioniști și tehnicieni la vârf
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de bunăstare, cu focalizare pe populația săracă sau cu risc mare de sărăcie sau de excluziune socială. Sub aspect ocupațional, ceea ce se remarcă, în principal, în abordările academice, mediatice sau pentru politici sociale, este distincția dintre ocuparea agricolă și cea neagricolă. Fără îndoială, săracii, pensionarii, vârstnicii, agricultorii sunt categorii importante pentru înțelegerea mediului rural și pentru orientarea politicilor sociale la nivelul acestui mediu rezidențial. Este știut însă că măsurile de protecție socială nu rezolvă problemele de sărăcie, în general, și nici
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
economice și sociale de maximă relevanță pentru viața rurală. Populația rural-neagricolă (PRNA) reprezintă, după cea agricolă, cea de-a doua mare familie socio-economică asupra căreia sunt utile specificări. PRNA cuprinde totalitatea persoanelor care au ca principală sursă de venit activitățile neagricole și lucrează în mediul rural. Navetiștii sat-oraș în întreprinderi industriale, spre exemplu, reprezintă o sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a doua mare familie socio-economică asupra căreia sunt utile specificări. PRNA cuprinde totalitatea persoanelor care au ca principală sursă de venit activitățile neagricole și lucrează în mediul rural. Navetiștii sat-oraș în întreprinderi industriale, spre exemplu, reprezintă o sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă (ERNA) în România anilor 2000 este greu de prezentat din cauza dimensiunilor restrânse ale populației neagricole din rural, diversității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
neagricole și lucrează în mediul rural. Navetiștii sat-oraș în întreprinderi industriale, spre exemplu, reprezintă o sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă (ERNA) în România anilor 2000 este greu de prezentat din cauza dimensiunilor restrânse ale populației neagricole din rural, diversității ridicate a ramurilor neagricole și situării lor între economia formală și cea informală. Vizibilitatea relativ redusă a acesteia este legată nu numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sub-categorie de populație neagricolă dar nu fac parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă (ERNA) în România anilor 2000 este greu de prezentat din cauza dimensiunilor restrânse ale populației neagricole din rural, diversității ridicate a ramurilor neagricole și situării lor între economia formală și cea informală. Vizibilitatea relativ redusă a acesteia este legată nu numai de caracteristicile mai sus menționate, ci și de tendința dezbaterilor mediatice și a politicilor publice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
parte din PRNA dat fiind faptul că locul lor de muncă se află în afara spațiului rural. Economia rurală neagricolă (ERNA) în România anilor 2000 este greu de prezentat din cauza dimensiunilor restrânse ale populației neagricole din rural, diversității ridicate a ramurilor neagricole și situării lor între economia formală și cea informală. Vizibilitatea relativ redusă a acesteia este legată nu numai de caracteristicile mai sus menționate, ci și de tendința dezbaterilor mediatice și a politicilor publice de a vedea lumea rurală mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Vizibilitatea relativ redusă a acesteia este legată nu numai de caracteristicile mai sus menționate, ci și de tendința dezbaterilor mediatice și a politicilor publice de a vedea lumea rurală mai mult prin prisma activităților agricole decât prin cea a activităților neagricole. Dezbaterile publice și, într-o mare măsură, studiile sociale și economice care constituie baza politicilor economice s-au concentrat, în general, pe direcția marilor probleme ale tranziției economice, pentru a răspunde la întrebări legate de a) modul de restructurare a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cu agricultura. În contextul unui grad ridicat de sezonalitate, toamna și iarna, acest procentaj se reduce la valori apropiate de 50% ( REF Ref48978114 \h Tabelul 1 ). Scopul studiului este acela de a prezenta o vedere de ansamblu asupra populației rurale neagricole (PRNA) în România anului 2002. Interesează: pondera și componentele PRNA; diferențierile de concentrare teritorială a respectivului segment de populație; identificarea factorilor care favorizează o mai mare pondere a populație neagricolă la nivel județean sau regional; standardul de viață al PRNA
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de a prezenta o vedere de ansamblu asupra populației rurale neagricole (PRNA) în România anului 2002. Interesează: pondera și componentele PRNA; diferențierile de concentrare teritorială a respectivului segment de populație; identificarea factorilor care favorizează o mai mare pondere a populație neagricolă la nivel județean sau regional; standardul de viață al PRNA comparativ cu alte grupări ocupaționale din mediul rural ; implicații ale constatărilor rezultate din analiză asupra politicilor de dezvoltare rurală. Analiza se bazează pe trei surse majore de date: Studii privind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de competențe. Ponderea și componentele populației rural-neagricole După cum am menționat mai sus, aproximativ două treimi din populația rurală ocupată lucrează, în perioada de vară, în sectoare agricole. În restul anului, ponderea respectivă se reduce la valori apropiate de 50-55%. Populația neagricolă domiciliată în rural, în pofida marii diversități ocupaționale, poate fi redusă la patru mari categorii (Tabelul 1, Tabelul 2, Anexa 1): cei care lucrează în munci neagricole, nemanuale cu grad de complexitate ridicat (ocupații profesionale, manageriale, tehnice) în cadrul comunei de domiciliu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]