24,732 matches
-
avocat din provincie, înlocuit mîine de un anonim sosit în raportul altor nouăsprezece învingători ai acestei țări fecunde în bărbați politici. Scriitorii nu trebuie, deci, să sublinieze cu insistență ajungerea unui camarad în fruntea ierarhiei sociale: substanță intelectuală a unui neam, în funcție de problemele ei vitale și perene, ei se luptă cu veșnicia și pentru justificarea rasei. Cultura fiind opera talentului lor, ei reprezintă cu mai multă îndreptățire decît avocații din provincie, floarea intelectualității române". în perioada interbelică, cea în care se
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
laureată deja a Premiului Médicis cu un roman extrem de interesant pentru istoria literară franceză). Le Soleil des Scorta este o ficțiune pură, frumoasă, din care ar rezulta o ecranizare de mare succes. Este povestea unei familii din Italia de Sud, neamul Scorta, blestemat pentru că s-a iscat dintr-un păcat combinat cu o neînțelegere. Luciano Mascalzone, bandit care teroriza femeile din satul Montepuccio, o iubește pe Filomena Biscotti. Dar, închis, trebuie să aștepte cincisprezece ani pentru a o revedea. întors în
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului trecut, în care, cu mic, cu mare, "trăiriștii" (vorba lui Ș. Cioculescu), naționaliștii, legionarii și alții ejusdem farinae au tratat sincronizarea culturii române cu aceea europeană ca pe o trădare de neam și țară, rod al gîndirii și practicii masonice; au mai venit și primele două decenii de comunism, internaționaliste, ce-i drept, dar primind lumina numai și numai de la răsărit (vorba, suspectată de unii tot ca masonică, a lui M. Sadoveanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
Dumitru Hurubă Mă! Află despre despre mine că, după ce am stat cu smerenie în genunchi în fața televizorului (timp de o oră cât a durat publicitatea!) și am jurat cu mâna pe telecomandă că neam de neamul nostru nu va mai spăla nimic fără detergentul care ne va menține veșnic "mai curați, mai economici și mai isteți", nevastă-mea, Coryntina, s-a minunat: -Bine, dragule, da' spălătorilor de bani murdari nu le-a spus nimeni
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
Dumitru Hurubă Mă! Află despre despre mine că, după ce am stat cu smerenie în genunchi în fața televizorului (timp de o oră cât a durat publicitatea!) și am jurat cu mâna pe telecomandă că neam de neamul nostru nu va mai spăla nimic fără detergentul care ne va menține veșnic "mai curați, mai economici și mai isteți", nevastă-mea, Coryntina, s-a minunat: -Bine, dragule, da' spălătorilor de bani murdari nu le-a spus nimeni de detergentul
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
nimeni de detergentul ăsta ? Frate Haralampy, am mai spus-o și o repet, mai ales pentru posteritate: Coryntina este un geniu multilateral de care autoritățile ar trebui să țină seama; dar n-o fac, iar ignoranța lor va costa scump neam de neamul umanoizilor până la a șaptea spiță, respectiv cam cât se vor linge pe degete urmașii escrocilor și corupților de azi. Amin! Ea, cu logistica sa, ar putea să aducă țării liniștea financiar-bancară pentru vreo două-trei legislaturi, iar populației venituri
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
detergentul ăsta ? Frate Haralampy, am mai spus-o și o repet, mai ales pentru posteritate: Coryntina este un geniu multilateral de care autoritățile ar trebui să țină seama; dar n-o fac, iar ignoranța lor va costa scump neam de neamul umanoizilor până la a șaptea spiță, respectiv cam cât se vor linge pe degete urmașii escrocilor și corupților de azi. Amin! Ea, cu logistica sa, ar putea să aducă țării liniștea financiar-bancară pentru vreo două-trei legislaturi, iar populației venituri în stare
Întîia epistolă către Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12294_a_13619]
-
cum aflăm din Capitolul 11 subintitulat Turnul Babel. Amestecarea limbilor. Seminția lui Sim... 5. Atunci s-a pogorît Domnul să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6. Și a zis Domnul: "Iată, toți sunt de un neam și o limbă au și iată ce s-au apucat să facă și nu se vor opri de la ceea ce și-au pus în gând să facă. (Reacție umană față de o năzdrăvănie). 7. Haidem dar să pogorâm și să amestecăm limbile
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
care îi va împlini la 18 noiembrie, nu le poate evita. Cum nu poate, cunoscîndu-l și știindu-i "biobibliografia", decît să-l admire, mai mult: să-l iubească. Născut la Galați, într-o familie românească, a copilărit în amestecul de neamuri al portului cosmopolit, învățînd devreme să îndrăgească diferențele și numitorul comun al omeniei. Inteligența și pasiunea pentru lectură l-a făcut încă din liceu să fie de partea democrației și a civilizației occidentale, iar la 21 de ani, în 1945
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
exagerat oarecum, - catastrofa luând proporții, - Domnul dă poruncă să se retragă apele invadatoare, Corabia va eșua cu peripeții pe muntele Ararat, tocmai în Armenia! în zona noastră, în fond, Orientul mijlociu... Noe cu ai săi, femei și fii, nepoți, întreg neamul, coboară din Arcă, cu dobitoacele după ei, gata să reia și ele filogenia întreruptă. Scăpat cu bine, Noe face o jertfă mare pentru toată suflarea vieților noi iertate și gata să înceapă alt ciclu... După atîtea arderi plăcute ...mirosind mireasmă
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12331_a_13656]
-
este biserica. Insă chiar dacă ar avea slobod și la statuie, ea nu prea este disponibilă acum doar pentru hălci de veșnicie fiindcă tocmai se ocupă întensiv cu veșnicia întreagă, adicătelea cu Casa Ortodoxă a Poporului, pe numele ei Catedrala Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezentă și pe lîngă statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupețul solda, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
Douay. Vechea prejudecată catolică, ținta Reformei, că Sfânta Scriptură nu poate fi transmisă și bine înțeleasă decît în latină, subzistă și acum. Deși Luther, Anglia și restul Europei, prin marii ei teologi, arătaseră că adevărurile lui Dumnezeu trebuie comunicate tuturor neamurilor în limbile lor naționale, ceea ce astăzi ni se pare absolut normal. Dar, chiar și-așa, naționalizată, pe drept cuvânt, cu trecerea timpului, limbile în care s-au produs tălmăcirile se învechiră și ele, devenind greu de urmărit, chiar și de
Facerea(II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12379_a_13704]
-
agravată și de dispariția frapierelor în restaurante!), îl prinde "războiul civil" dintre "trupele Securității și ale Armatei" din decembire 1989. Concluzie morală superbissimă: Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim textul memorialistic al lui N. Breban despre Matei Călinescu, cu un puternic accent emoțional, paginile despre Doinaș și Afinitățile nedezmințite ale lui Ion Ianoși. l Interesante, ca totdeauna, considerațiile lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
cărui naștere se împlinesc la 29 septembrie 140 de ani. Odată cu cei 400 ai lui Don Quijote, iată, se rotunjesc cei 140 ai celui mai de seamă exeget al său. l Observatorul cultural din 19-25 octombrie revine la Scandalul Catedralei Mîntuirii Neamului. Și bine face. Cronicarului începe să i se limpezească încăpățînarea ierarhilor B.O.R. de a clădi Catedrala pe locul Monumentului de veci al eroilor comunismului românesc (de unde cenușa sau osemintele le-au fost între timp mutate). Capul B.O.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
este un basm, o copilărie, față de ultimile cuceriri ale științei, de explorare a cosmosului, dă dovadă el însuși de naivitate. Una mai mare fie chiar și decât a celui ce crede ad litteram narația supremă. Pentru că, fără această Epopee a neamului omenesc, fără credința în ea, nici o înlesnire a Cunoașterii ulterioare pe toate planurile nu ar fi avut loc. Și că geniul omenesc, punându-și întrebări sub cerul înstelat, a întocmit Scriptura, care, până la proba contrarie, - dacă are vreun sens, - este
Facerea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12403_a_13728]
-
punct de vedere, debutul lui Sadoveanu e fertil în urmări pentru propria creație epică. Se află la originea unor filoane epice care vor constitui specificul sau personalitatea distinctă a prozatorului. Pe filonul istoric din Șoimii vor evolua direct romane ca Neamul Șoimăreștilor (1915) și Nicoară Potcoavă (1952), sau indirect ca Frații Jderi (1935-1942), emblemă a maturității creatorului în inventarea unei utopii a arhaicității eroice. Cu alte personaje și altă lume, toposul hanului din Crâșma lui Moș Precu va fi exploatat ca
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
s-ar crede, chiar dacă proletarizarea eșuată a țăranilor a tulburat vechile repere. Cum putem vorbi de dispariția unor mari obiective colective, odată cu dispariția marilor ideologii, cînd în România nimic nu pare a fi mai urgent decît proiectul construcției Catedralei Mîntuirii Neamului! Oare este literatura postmodenă română avangarda dezabuzării și a pierderii oricărei credințe (nu doar de natură religioasă) ce urmează să se instaleze? Iar consumismul de masă și hedonismul egoist, trăsături importante ale unei societăți postmoderne, sînt ele efectiv caracteristici definitorii
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
retrimis în Parlament la grămadă cu "piloșii" lui Iliescu! Păi, să nu te-apuce scârba? Ei și, dacă te-apucă, ce-ai rezolvat? Vin mahării Camerei Deputaților și decretează că prea s-a muncit mult, prea s-au spetit "aleșii neamului", așa că trebuie redus drastic programul de lucru: săptămâna parlamentară nu se mai încheie joi, ci miercuri. La câte idioțenii se fac și se spun, în comisii și în plen, cum și în maimuțăreala numită "audiere parlamentară", cred că și varianta
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
se săvârșească vreo nedreptate, l-a întrebat pe Creator de ce îngrămădește atâtea frumuseți într-un singur loc. Răspunsul ar fi sunat cam așa: "Ai răbdare Petre! Imediat voi face și oamenii!" Nimeni nu poate garanta că întâmplarea este adevărată, însă neamul a dăinuit până în zilele noastre, ceea ce constituie un merit, în sine. Și dacă unii - răutăcioși, cârcotași, ori de-a dreptul pizmași - îl bârfesc în fel și chip, subminându-i mândria și minimizându-i calitățile, este numai și numai pentru că, mai totdeauna
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
a exprimat un velvornic în ale fotbalului, boier cu stare și mare iubitor de fală: "Nu știu de ce Dumnezeu a ținut cu englezii... ce taină o fi aici?" Oamenii aceștia au avut mulți conducători curajoși, care s-au luptat cu neamurile ce într-una voiau să le cotropească țara. Luptau mereu și nu aveau timp pentru altceva. Printre atâția luptători au avut și un cărturar care, din păcate, nu a obținut victorii militare. După ce că n-a domnit decât doi ani, el
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
costat viața, atât pe el, cât și pe colegii săi. Căci domnitorul a dat poruncă să se ridice schelele, oamenii rămânând prizonieri pe acoperiș. Poate că domnitorul n-ar trebui învinovățit neapărat pentru invidia lui pe alte eventuale biserici ale neamului, mai frumoase, cât pentru prostia de a crede că moartea meșterului ar fi putut opri progresul arhitecturii bisericești. În schimb, meșterul a plătit cu viața pentru mândria lui. Unii spun că Manole n-ar fi trebuit să o jertfească pe
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
limpede că el cunoaște îndeaproape "prețul voroavei și dulceața graiurilor bine rînduită" pentru a deveni cel dintîi poet român conștient că se poate face și în limba românească aceeași poezie "mai ridicată și mai subțire, cum se află la alte neamuri". Primul născut dintre cei zece copii ai preotului Solomon Budai din Cigmău, Ioan, vede lumina zilei pe la 1760 (este contemporan nu doar spiritual, ci și fizic cu unul dintre marii lui inspiratori, Voltaire) și se stinge la 24 august 1820
August - Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12514_a_13839]
-
Duh, iar crucea a fost altar 8. Îndurând toate pedepsele rezervate umanității păcătoase, Fiul lui Dumnezeu ispășește pe cruce, prin jertfa Sa, vina păcatului strămoșesc, căci pentru aceasta se coborâse Fiul lui Dumnezeu din cer, ca să Se jertfească pentru întreg neamul omenesc. Hristos Domnul primește moartea trupească, dându-și viața pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire (Lc. 23, 46; Mt. 27, 50; Mc. 15, 37 și In. 19, 30). În acest sens și Sfântul Atanasie cel Mare precizează: „Minunează
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
să ne înșele: evitau grandilocvența) pentru libertate. * Avea 42 de ani - de 12 ani în exil - pe cînd scria aceste rînduri. Avusese timpul necesar de a-și defini destinul. Scrisoarea se încheie cu cuvintele eu îmi apăr pustiul (chiar și neamul). Pentru că, atunci cînd, acceptînd o bursă de studii, a plecat din România, nu-și dorise a intra într-un profesionalism limitat sever, aducător de promovări științifice occidentale, ci pentru a se integra în lupta cea mare și largă, pluridimensională, împotriva
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei, motivul înstrăinării și speranța mântuirii neamului sunt de origine biblică în Doină, receptate pe filiera lui Dosoftei. Psalmii moderni macedonskieni îl prevestesc pe Arghezi, prin ,contradicțiile egolatre", dar sunt mai aproape de Heliade datorită diminuării sentimentului liturgic (p. 179-183). Foarte bune pagini de analiză sunt rezervate psalmilor
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]