531 matches
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
creșterea anormală și necontrolată a unei sau unui grup de celule, care invadează țesuturile înconjurătoare și care se pot răspândi (metastaza) la distanță de țesutul sau organul de origine. „ Majoritatea celor care suferă de boala secolului - neoplasmul (cancerul, în termeni neaoși) este supusă prin spitale la tratamente chimice care, de multe ori, fac mai mult rău decât bine. Vindecarea vine cu semnul întrebării. Există însă medicamente care pot vindeca în timp acest flagel al societății, cauzat de stres, alimentație impregnată cu
(PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378339_a_379668]
-
pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului râului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378826_a_380155]
-
p.c.r, din care făceau parte mastodonții promovați de Manolescu și Ștefănescu în istoriile lor), decenii la rând, din corpul viu al culturii române, de a reveni și de a-și revendica un loc. Dar, în „armonie“ cu specificul neaoș al dezbinării (bahluiene, someșene, alutare etc. ), viața literară este percepută ca parte-pris-uri, prin lentilele deformatoare ale mass-media care confundă voit Budapesta cu Bucureștiul, capodopera cu telenovela, aberațiile și pornografia poeziilor lui Mihai Gălățanu și I. Mureșan și poezia bună, izbânzile
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe, pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
de supremație sunt descrise minuțios în capitolul prezent, presimțiri, uneltiri, dorințe. Despre tactica de luptă, numărul vamirilor, eliminarea, (dorința de exterminare) a acestora și câștigarea bătăliilor, scriitorul Ion Nălbitoru folosește expresii cu, care deja ne-a obișnuit, minuțios gândite, umorul neaoș dar specific scrierii unei astfel de cărți: „- Dacă vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu.” În capitolele care urmează până la sfârșitul romanului, naratorul oscilează între omnisciența tradițională, statutul de martor al
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
ori dorința de a-l perfecționa ori spiritualize prin credință. Fiecare schiță este un destin, o viață tragi-comică povestită cu atâta măiestrie încât e lesne să vezi cu ochii minții personajul, să-l auzi parcă vorbind într-o limbă moldovenească neaoșă, specifică zonei Moldovei de mijloc, de la sat. Chiar dacă întâmplările povestite nu sunt din viața scriitorului, pentru cine cunoaște locurile sale natale e lesne a recunoaște obiceiuri și destine ce au făcut folclor acolo unde s-a născut și a crescut
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
fost/ este menirea Eroilor, Martirilor, Mărturisitorilor, Sfinților. Mihail Eminescu cel cunoscut și îndrăgit de majoritatea românilor și de alții, nu are granițe, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu..., oricât de mult s-ar strădui epigonii, detractorii și pigmeii neaoși și alogeni, rămânând deapururi iubit în sufletele curate ale marilor Români, oriunde și oricând, în condiții de libertate, de persecuții sau de prigoană așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un lagăr de prizonieri români
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
pe Nicolaie DINCĂ. Citindu-i în ”Confluențe literare” diferite lucrări de proză scurtă din care transpare o înfrigurată căutare a identității românești, a obârșiilor personale și colective. O disperată dorință de a readuce în actualitate și de a conserva limbajul neaoș oltenesc pentru cei care l-au uitat, pentru cei care nu l-au cunoscut ori pentru cei din generațiile viitoare. L-am apreciat și mi-a stârnit curiozitatea. I-am citit poeziile în aceeași revistă, apoi în volumul de versuri
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoș românească”; Ana Luiza Toma “Poeta tristețelor ascunse”; Florin Anghel Vedeanu “Cenaclistul de mai încoace”; • Partea a III a. Alți oameni, alte pasiuni Celia Albulescu “O animatoare de cultură de excepție”; Fănică Bărăscu “Consilierul din comuna Băneasa-Giurgiu”; Gabriela Dancu “Directoare de
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]
-
cândva de Camil Petrescu. Scris într-o manieră incitantă, cu personaje și acțiuni oglindite prin alternanță sau în planuri paralele, cu o tehnică a contrapunctului menită să finalizeze momente de înaltă tensiune, cu un limbaj colorat și savuros, de la expresia neaoșă românească, până la cele savante, cu dialoguri și comentarii subtile, erudite, romanul „Dincolo de curcubeu” surprinde și captează de la prima până la ultima pagină, amintind întrucâtva de tehnica și mijloacele de realizare artistică din romanul „Sertarul cu aplauze” de Ana Blandiana. Despre ce
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
este ilustrată cu cel puțin un reprezentant tipic pentru fiecare categorie, intelectualitatea (învățătorul și preotul) bucurându-se de o atenție sporită. Obiceiurile legate de momentele importante din viață sunt descrise cu lux de amănunte și sunt învestmântate într-un vocabular neaoș oltenesc, îmbogățind astfel cunoștințele cititorului și plasându-l parcă în mijlocul evenimentelor narate. Regionalismele, cuvintele populare și formele verbale specifice zonei, exprimarea directă, fără ocolișuri stilistice, dialogul viu, spontan, dau farmec și autenticitate scriiturii. Nunta dascălului Ion Găvănescu cu Elisabeta Grofu
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ȘI O LUME DE CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului Câmpulung Moldovenesc, moldovenesc neaoș, e ramură de Moldovă, așezămînt de temelie al ei, trup de Bucovină cu zăcămînt de har, căci aici, cântul slujește spiritului petrecând de la răsărit la asfințit pe localnici, sub destinul statorniciei. În aceste locuri s-a născut, a copilărit și
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
întâmplări reale, frumos alcătuite și înșirate pe firul gândurilor, reușind să închege o scriere epică în care personajele abundă, epocile se schimbă, stările, sentimentele, intrigile, sunt țesute cu migală și îndemânare. Personajul central al cărții, Moș Mache, reprezintă portretul românului neaoș din prima jumătate a secolului al XX-lea, participant la Marele Război de Reîntregire a Neamului (1914-1918), inteligent, cu o voință de fier, organizat, disciplinat, aparent dur, dar cu un suflet generos, dedicat trup și suflet familiei sale. Mache, om
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 1 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371349_a_372678]
-
Fostului meu coleg de la Vocea Americii i-a trebuit doar o zi de inspirație ca să facă același lucru. Eu m-am chinuit cu termini științifici, filozofici și expresii străine din diferite religii; Mihai a făcut același lucru cu cele mai neaoșe cuvinte și expresii moldovenești. Bogăția de vocabular a autorului, plecat din țară acum 35 de ani, este impresionantă? În timp ce el, aflat în pribegie, și-a cultivat limba natală, confrații din țară pare că au uitat-o. E nedrept! De unde atâta
SEMNAL EDITORIAL – MIHAI PRUTEANU: MASCA OMULUI ÎN TRAISTĂ DOMNULUI de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374989_a_376318]
-
cel mai bine: curat la cuget și omenos, iar ca artist e încărcată generos cu dulcea povară a duhului Thaliei, pe calea cea mai naturală și certă, ca și cum, dacă Tania Popa n-ar fi actriță, tot actriță ar fi! Basarabeancă neaoșă, de la Căușeni de peste Prut, istoric loc moldoveneasc vecin satului Opaci, „împricinat” și de venirea pe lume a tot așa de frumoasei interprete de muzică folclorică Zinaida Bolboceanu, actrița Tania Popa poartă în temperamentul ei o suavitate a bunei dispoziții molipsitoare
TANIA POPA. SCENA ESTE A EI ŞI EA A SCENEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373797_a_375126]
-
ideale, piatra și aerul! Minunată și ciclopică aspirație aflată în cultura sătească, în creația populară și folclorul muzical românesc! Artistul instrumentist Dumitru Zamfira are în firea sa o pașnică retorsiune, aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
întâmpla, le mărturisise cu lehamite Norbert, atunci de tot efortul lui se va alege un mare șais. Ceea ce înseamnă c...t, le tradusese cu promptitudine vocabula Dinu Hodoșan. Și el medic de profesie, le explicase că se obișnuise cu cuvintele neaoșe, pentru că altfel nu era înțeles de bolnavi. Erai tu obișnuit și înainte, îi dăduse replica Mary Zăvoianu. Vezi, de aia nu te-am luat eu pe tine, Zăvoianco, nu-i rămăsese dator Hodoșan, că ești cu gura mare... Te găsești
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a fi, cu alte cuvinte, ceea ce este prin și în esență, trimițând la demnitatea și la sfidarea istoriei nefaste; practic vorbind, din punct de vedere
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
romilor, că după anii 1970 noi ne-am numit romi. Deci, 1-0 pentru noi, romii țigănești. Autorul mai reproduce și manualul de limba romani pt. clasa I-a, aprobat de Ministerul Educației, scris de celebrul Gheorghe Sarău, care este român neaoș. Trebuia să-l întrebe pe domnul Sarău, care deține un doctorat în dialectul romilor spoitori, care-i adevărul în legătură cu numele romilor. Articolul domnului Amititeloaie este stufos, are părți bune, dar și afirmații halucinogene. Cităm un fragment de la paginile 50-51 al
ROMILOR. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372505_a_373834]
-
împușcat’’ sau la plural împușcați, o vorbă în vânt, drept încheierea unei discuții, un verdict presupus la adresa unuia sau altuia, care făcuseră ceva, nu mare lucru, dar nu era pe placul celui ce dădea această exclusivă sentință capitală, în locul unei neaoșe injurii de moment. Când eram în România o auzeam des, foarte des peste tot și o luam ca pe o vorbă aruncată în vânt, văzându-mi de treabă, de drum sau de povești unde mă aflam cu prietenii, la bufet
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
bun Ieșim cu numărul 3. Adică suntem iar cu câteva zeci de talente în exprimare directă! Dar, Mai ales, suntem niște luptători într-un front invizibil,de-alungul întregului glob,hotărâți și romantici.Din 4 (patru) continente răzbate câte o vorbă neaoș românească, o metaforă dinspre visurile noastre, o comparație despre viața de aici (că cea de „dincolo” n-are de ce să ne intereseze), un epitet inspirat la adresa cuiva și de ce nu, atâtea poezii cântând FEMEIA, adică visul cel frumos al oamenilor
MERIDIANUL CULTURAL ROMÂNESC VICTORIE ÎN LUPTA DE PROMOVARE A CULTURII ŞI A LIMBII ROMÂNE! de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344795_a_346124]
-
regăsire, Amurgul rece să-nconjori, într-o sedusă cavalcadă, Cu-a nopții mărturie, împlinirea lunii să-ți cadă în privire... La ora în care sonetele, persecutate-apar în carte, Când Luna se arată, tu ești într-un Brumar francez, Și file neaoșe, te duc, te readuc în Univers departe, Eu, asfințind în trupu-mi, te-aștept la flacăra tangoului vienez. Ți-aș spune, făr-să vreau, ceva ce te -ar surprinde, Cuvinte ca să depăn, n-aș putea, oricât ai vrea să știi, Ci doar
CER ECLECTIC de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344820_a_346149]