493 matches
-
ns.) trăiește cea mai mare parte din minele cele mari și fabricile de fier a<le> acestor țeri. Însă nu numai pentru mijloacele de viețuire primește țara însămnătoare sume de bani de la minării, dar încă la aceste trebuie multe alte neapărate lucruri, precum cânipă pentru odgoane, său, piei, praf de pușcă și alte materialuri, care toate să cumpără din țară cu bani gata; pe lângă aceste, alte mii de lăcuitori a politiilor muntenoase au nevoie, pentru îmbrăcăminte, de postav, pânză, piele ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar face tot mai săracă, încât în sfârșit în toată țara nu s-ar mai afla bani gata, apoi pentru aceia o înțăleaptă ocârmuire trebuie să aibă cea mai mare îngrijire de a feri pierderea acestui bilans; sau dacă, din neapărate pricini, se importează în țară mărfuri de mai mare preț decât acel al producturilor ce se exportează, apoi neapărat este să se caute așa feli de izvoare din care să se scoată și să se îndeplinească la loc această anuală
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci, țările streine sug din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
rezultat sigur și norocit. Nu se poate tăgădui că deschiderea minelor, mai ales pentru fier, ar fi neapărat trebuitoare pentru Moldova, nu numai pentru că se sporește pe tot anul capitalul țărei, dar încă și în privirea industrială și iconomică este neapărată. Adevărul <este> că astăzi nici cea mai mică unealtă de plug, nici o potcoavă, nici un cui ș.a. nu se face în țară, pentru care să nu se aducă fierul de peste hotar. Plătind mari some, Moldova aduce fierul trebuitori din Germania, Anglia
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lui asupra creșterii copiilor, care, singură, este îndestul a-i vecinici numele, nu ne îndeamnă la nimică așa de mult ca la scăldarea copiilor în apă răce. Printrânsa vra el să deie trupului acea putere și sănătate care este de neapărată trebuință spre a informa în ei un suflet mare. Asemenea sfaturi dă și Hofman, Vaikart, Han-Floier Kulen, Senert, toți doctori de care nu putem tăgădui că au privit mai mult la folosul ominirii decât la interesul lor. Dacă copilul slab
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
astăzi, adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea răce ca la ființa cea slabă, ca la trupul cel gingaș și grațios al femeilor. Carele din cunoscutele leacuri poate să-i deie puterea cea statornică ce-i este de neapărată trebuință spre a să lupta cu valurile sexului ei fără să obosască? Cu dreptul zice Ferro: "Spre a feri și a scăpa de atâta zaiflic și de atâte boale la câte este femeia supusă, n-avem mai bun mijloc decât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
institut cere lucrări pregătitoare, fără care nu să poate începe, fiindcă moșiia care are a fi de statornic așezământ al acestui institut nu să află încă în mâna Cinst<itei> Epitropii. Încât pentru acest cuvânt nu să pot pregăti binalile neapărate pentru asemenea scopos; apoi, de la Sfântul Gheorghi viitor să să eie în posesie o moșie aproape de Eși. Această moșie, supt privigherea Cinst<itei> Epitropii, să se administreze de D<umnealui> Mihailic de Hodocin, profesorul agricolei, în chipul cel mai folositor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pute face, cu cheltuiala moșiei, oarecare binale, care, după ce ar sluji institutului, ar rămâne, la închierea contractului, în folosul proprietarului. Îndată s-ar supune Cinst<itei> Epitropii acele întâi temeiuri a<le> organizației institutului, din care s-ar publica condițiile neapărate sub care, la 1840, s-ar primi tinerii spre începerea cursului teoretic și practic, încât doritorii de asemine știință să aibă vreme a câștiga cerutele însușimi. Apoi, fiindcă după planul propus, au să fie la acel institut cel puțin doi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
subînsămnații (...)22 și (...)23 s-au învoit între sine a nu să feri de nici o osteneală, nici de o jărtfă și cu un cuvânt au hotărât a întrebuința toate chipuri<le> de a înființa în Moldova o baie de fer neapărată țării și anume prin mijlocirea unei asoțiații de acții, prin care să să poată produce măcar o parte a ferului ce să întrebuințază în țară și prin care lucrare sute de familii pământene sărace, birnice, vor pute afla a lor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de acții, prin care să să poată produce măcar o parte a ferului ce să întrebuințază în țară și prin care lucrare sute de familii pământene sărace, birnice, vor pute afla a lor subzistență. Petrile de fer, pădurile și ogoarile neapărate pentru înființarea și lucrarea unei naționale băi de fer nu sînt proprietate privată, ci să găsăsc pe moșiile <mănăstirilor> Bistrița, Bisericani și Pângărații. Deci, luând aminte că asemine baie nu să poate înființa decât prin întrebuințarea de capital mare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
foc; c) fiind că pentru depărtarea însămnată a pădurilor și lipsa drumurilor îndemânatice, lemnile de foc și acele de durat (construcții n.ns. D.V.) numai cu cheltuială însămnată să pot aduci la baia de fer, iar pe lângă aceasta, facerea drumurilor neapărate pentru caratul acelor lemne va cere mari cheltuieli. 4. Părțile de pădure stricate de pojar, de furtună și de neeconomisirea lor stricate, ori locurile goale, ca unele ci nu sînt potrivite la facirea stânjinilor și mai înainte de a agiunge în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor plăti o dare anuală de 20 galbeni pentru sloboda și neîmpedecata întrebuințare de toate straturile și vinele petrelor de fer ce s-ar descoperi pe numita moșie. 10. Neapărată fiind întrebuințarea cărbunilor de pământ la lucrarea unei băi de fer, apoi numa antreprenorilor băii de fer și legiuiților urmași, exclusiv și slobod va fi a scoate și neîmpedecat a-i întrebuința, drept care: 11. Subscrișii antreprenori ai acestei băi de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor fără împedecare, după o potrivită despăgubire, care despăgubire să va hotărî în analoghie cu valoarea pământurilor și cu folosul adevărat care
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Ghica, care preluase, în 1841, dreptul de fondare a întreprinderii de la titularul hrisovului domnesc de încuviințare, Torenburg (ibidem, p. 173). 22 Spațiu gol. 23 Spațiu gol. 24 Spațiu gol. 25 Într-o altă variantă a aceluiași document: "pentru așăzarea apăducurilor neapărate la baia de fer" (BAR, Documente, pachet DCCVI/204). 26 Spațiu gol. 27 Doc. rupt. -------------------------------------------------------------------------------------------------3 5 287 290
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ieșit această idee de a trece inamovibilitatea magistraturii în Constituție? Căci cred că nu este vorba să facem din Constituția noastră un imens cod care să cuprindă toată organizarea Statului. Dacă s-a întins inamovibilitatea magistraturii, de ce să fie oare neapărată nevoie de o sancțiune constituțională? Propunătorii nu justifică această propunere, nici nu arată care ar fi situația când acest principiu ar deveni constituțional.” Iar la Senat, C. Cantacuzino-Pașcanu, mare proprietar conservator-democrat, afirma că guvernul trebuia să se pronunțe mai clar
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Ortodoxe Române, București, 1986, p. 490. footnote>. Referindu-se la timpul potrivit pentru primirea Botezului, același Sfânt Părinte mărturisește că „orice timp al vieții este potrivit pentru mântuirea prin botez”<footnote Ibidem, p. 488-489. footnote> și consideră că este de neapărată trebuință ca cel născut să fie imediat Și „îmbrăcat”: „E la fel ca Și cu o scândură nelucrată - din orice lemn ar fi ea - care nu se potrivește să fie așezată ca ramă, până nu i se taie prisosul Și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
pătrundere a agentului miasmatic 10. Explicația cea mai simplă a apariției focarelor epidemiologice părea totuși să fie furnizată de teoria contagionistă: de la omul bolnav i se transmite omului sănătos un principiu material capabil să determine compromiterea echilibrului organic. Nu este neapărată nevoie de realizarea unui contact direct între cei doi indivizi în cauză, căci apa, alimentele, veșmintele sau alte obiecte contaminate de către holeric pot servi drept intermediar în realizarea infectării. Bună parte din epidemiologii de la mijlocul veacului trecut împărtășeau convingerea că
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dispoziții sus-zise, atât profilactice, cât și administrative, sânt cele mai nimerite și potrivite cu firea aceștii boale, și prin urmare consiliul se unește a se pune și acum în lucrare, cu oarecare adăogiri ce au chibzuit a se face după neapărată trebuință". Printre măsurile profilactice obștești se prevedea curățirea ulițelor Capitalei, curților de către proprietari și a maidanelor "de orice murdalîc", sub supravegherea Poliției, ca și depozitarea gunoaielor "afară din barieri [ale orașului], la deosebite locuri ferite". Proprietarii erau obligați să-și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
9 raporturi. Dar numărul e egal 3. Deci numărul relațiilor matematicește posibile în care materia poate intra, deci numărul formelor în care ea se poate îmbrăca, este x. Din simplul fapt al încăperii materiei în spațiu avem deci ca rezultate neapărate: O materie determinabilă în mărime. Un număr determinabil de părți. Un număr determinabil de moduri de combinațiune ale acestor părți. Un număr determinabil de forme individuale. Toate acestea stau față c-un spațiu infinit și c-un timp infinit. Pentru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de esistență sunt bogate, totuși nu sunt oameni în Statele Unite care să aibă în urma lor mai mult decât două generații. Toată populațiunea consistă din emigranți și din fii sau nepoți de emigranți. Strănepoți nu sunt. În a treia generație vine neapărata desecare și pieire. Omul apăsat aspiră, cel liber, într-o natură ca a Americei, ajunge adesea la culmea dorinților lui, acolo lâncezește și desperă. Aspirația este caracterul apăsaților, desperarea a celor liberi. Legi liberale duc la națiuni bunome (cum sunt
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
x Acest x rămâne vecinic nedescoperit, precum nu se poate afla decât aproximativ în mai mult sau în mai puțin rădăcina patrată a lui 7. ["LEGILE SUNT VIAȚA NATUREI... "] 2258 Legile sunt viața naturei. A cerca să li denegăm *** dar neapăratele lor manifestațiuni e a le denega pe ele înșile și a crea în locul unui organism viu și neapărat o ficțiune goală și moartă. 51 {EminescuOpXV 52} ["OAMENII VORBESC ÎN SISTEME"] 2262 Majoritatea oamenilor nu cunosc raza de acțiune a ideilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cumcă această notă ar putea să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar în cazul cel din urmă cugetarea noastră este neapărată (necessaria) sau despre materie neapărată, pentru exemplu: Când cugetăm un om învățat, această notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare, din contra cugetând eu pre un om ca pre un animal cu minte, fiindcă aceste
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar în cazul cel din urmă cugetarea noastră este neapărată (necessaria) sau despre materie neapărată, pentru exemplu: Când cugetăm un om învățat, această notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare, din contra cugetând eu pre un om ca pre un animal cu minte, fiindcă aceste două note animal și mintea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
notă, învățătura, fiindcă poate să lipsască din om, cugetarea mea este întîmplătoare, din contra cugetând eu pre un om ca pre un animal cu minte, fiindcă aceste două note animal și mintea nu pot lipsi din om, cugetarea mea este neapărată. 563 {EminescuOpXV 564} Despre cele mai înalte legi ale cugetărei Regula în genere este aceea ce ne spune ce și cum trebuie să lucrăm sau trebuie să lăsăm; pentru exemplu această spunere: întrebuințează mâncare și beutură cu măsură, este regulă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]