378 matches
-
nu este posibil: (37) c. *Secetă și foamete sunt în nordul Moldovei, din cauza schimbărilor climatice. Acordul se face la singular și dacă substantivele respective sunt articulate (definit sau indefinit), semn că acordul la singular nu trebuie legat neapărat de caracterul nearticulat al substantivelor, ci de alte caracteristici ale construcțiilor existențiale: (38) a. La foamea și setea care-mi e (/*sunt), m-aș opri la primul fast-food. În general, subiectul predicatului existențial nu poate fi articulat definit. În (38a), definitudinea este de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unei sintagme fără trăsătura [+plural]. Așa sunt structurile coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
CD este exprimat printr-un termen cu trăsătura +personal sau un pronume. 2.1.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 402-403), DC nu este posibilă în următoarele condiții: (i) CD este exprimat printr-un nominal neprepozițional, articulat sau nearticulat, postpus verbului. (ii) CD este exprimat printr-un substantiv cu articol definit, în construcțiile cu dativ posesiv plasat înaintea verbului (dativul posesiv făcând referire la complementul direct). (iii) CD exprimat prin substantiv propriu inanimat este postpus verbului. (iv) CD este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
general este asociată cu specificitatea complementului direct. Și în situațiile în care cliticul nu se folosește pentru dublare, ci pentru reluare anaforică, el se asociază cu specificitatea. Dacă nominalul anterior este -specific, nu se folosește cliticul de reluare anaforică. Nominalele nearticulate de mai jos au lectura -specific, având valoarea semantică "proprietate", nu "individ". (5) a. Ai luat pâinea? Am luat-o. / *Am luat. b. Ai luat florile? Le-am luat. / *Am luat. (6) a. Ai luat pâine? Am luat. / *Am luat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
construit pe măsură ce este rostit, fără anticiparea mentală a construcției întregului mesaj (în registrul oral), propoziția cu acord la singular este acceptabilă: (i) La ședință a venit președintele Camerei Deputaților și eu. 100 " Dacă termenii subiectului multiplu, la singular, sînt substantive nearticulate, este corect acordul la singular: Carne și brânză se găsește (nu se găsesc), Ploaie și vânt a (nu au) mai fost și până acum." 101 "În această ipostază (subiecte fără articol, fără determinanți), substantivele intră în relație cu foarte puține
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
62, apud Creția 1956: 115) Când nunta se nuntea (Teodorescu, P. P., 617, apud Creția 1956: 117); în acest exemplu, complementul intern apare ca subiect al construcției pasive; (c) verbele intranzitive acceptă și posibilitatea apariției complementului intern exprimat prin substantiv nearticulat, însoțit de un atribut/modificator de tip calificativ 20: Trăiește viață cârpită cu ață (Zanne, P, II, 801, apud Creția 1956: 118) Să zicem noi că mare greșeală au greșit noauă vecinii (Coresi, C2, 47, apud Creția 1956: 118) Și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
asimetria dintre cele trei clase de verbe se reflectă și în asimetria privind articularea/nearticularea nominalelor care ocupă poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Acest test ar putea fi acceptat, însă cu anumite rezerve: nu se poate aplica decât inacuzativelor derivate (care au pereche tranzitivă), nu și celor primare; nu toate verbele tranzitive (sau nu în toate utilizările) acceptă atât nominale articulate, cât și nearticulate în poziția complementului direct: Joc poker/tenis *Joc pokerul/tenisul Îi pun piedică lui Ion * Pun carte pe masă Fac gimnastică * Îmi fac temă. Însă chiar și cu aceste rezerve, analiza verbelor inacuzative derivate din română arată că obiectul direct
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pun piedică lui Ion * Pun carte pe masă Fac gimnastică * Îmi fac temă. Însă chiar și cu aceste rezerve, analiza verbelor inacuzative derivate din română arată că obiectul direct al perechii tranzitive se supune regulilor obișnuite de nearticulare, putând apărea nearticulat dacă este la plural, dacă este un substantiv masiv etc. (pentru verificarea listei integrale de exemple, vezi Anexa 2): *Poluarea a agravat boală *Căldura alterează carne * Ion și-a buclat păr *Gospodina afumă cârnat Gospodina afumă cârnați *Ion aprinde lumină
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
164). 19 Structura a coborât scara este posibilă pentru că verbul a coborî are atât variantă tranzitivă, cât și inacuzativă, iar structura cu un complement intern este legată de varianta tranzitivă. 20 Creția (118−119) observă că grupul format din substantivul nearticulat și atributul acestuia poate fi înlocuit printr-un circumstanțial (om trăi viață dulce [= bine, plăcut]). Raportul dintre substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a o scoate numai în mijlocul nostru. Anul acesta însă, cerând învoirea corpului profesoral, ne-am hotărât să o răspândim și în afară de cadrele liceului nostru, schimbându-i totodată și numele sau mai bine zis terminațiunea din singularul articulat „Mugurul” în pluralul nearticulat „Muguri”. Revista „Muguri” scrisă de elevi și pentru elevi va căuta să stimuleze activitatea literară a acestora, îndrumându-i spre o literatură instructivă și distractivă, procurându-le totodată și o ocupație plăcută. Astfel revista noastră va fi un auxiliar prețios
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
în microbuzul Bîrlad Vaslui, în autogara "Luandi Tur" Bîrlad, două palme la bucile astea grase, numai să taci din gură! am avut un nepot, nu putea vorghí că nu-i mai dădeu dinții-n gură! lacrimi de crocodil! numai sunetele nearticulate răspund la limbaj Saussure, CFR transportul cu microbuzul, "Beti Luna", "Panoramic GSM", "Europa Eeefem plus știrile!", "FEPA 1971 2007" aniversar, "Rulmenți SA Bîrlad", linia 1 Rulmenți Gară, linia 2 Rulmenți Liceu, "Codreanu" liceul-fanion, "Europaa-ă-aa!" Mănăstirea Florești 35 km, luncă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o pătură. Călătoria peste stânci a fost un coșmar. Am încercat să le spun că aș fi în stare să merg pe picioarele mele dar (după cum mi-am dat seama mai târziu) n-am reușit să scot decât un geamăt nearticulat. Durerile începuseră să se localizeze. Capul mă durea cumplit și orice mișcare făcea să-mi scapere fulgere în ochi. În braț simțeam o înjunghiere teribilă, ca o durere de dinți. M-am întrebat dacă nu cumva brațul o fi rupt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
2) și M(3), se înțelege prin: tip - vehiculele care nu diferă asupra punctelor esențiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esențiale privitoare la construcție și model, cum ar fi: - sașiu/caroserie cu structura autoportanta, cu/fără etaj, articulat/nearticulat (diferențe evidente și fundamentale); - suspensia axei motoare: pneumatica sau echivalentă/nepneumatica și neechivalenta; - numărul de axe. 8.3 În ceea ce privește categoria N, se înțelege prin: tip - vehiculele care nu diferă asupra punctelor esențiale, cum ar fi: - constructorul; - categoria vehiculului; - aspecte esențiale
REGLEMENTĂRI din 18 decembrie 2001 privind condiţiile tehnice pe care trebuie sa le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141378_a_142707]
-
Se poate spune „I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează diversificarea „obiectelor” denumite: Costin cel mic/Costin cel mare; Tudor de azi/Tudor de ieri. CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVETC "CLASE FLEXIONARE DE SUBSTANTIVE" Gramatica tradițională distribuie substantivele limbii române în trei declinări, având în vedere terminația de nominativ singular nearticulat și într-o relativă corespondență cu diferențierea după gen. Declinarea I: substantive feminine terminate în -ă (casă, țară), -ea (stea), -à (mușamà), -i (zi) și substantivele masculine terminate în ă (popă, papă, pașă, tată, agă), -ea (beizadea, prâslea) și -i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Paula Diaconescu 10, a identificat patru tipuri de flexiune, cu diferite subclase, diferențiate prin opoziția de dezinențe singular/plural, nominativ. Cele patru tipuri de flexiune se disting între ele prin numărul temelor omonime și prin raporturile dintre ele în declinarea nearticulată a substantivelor, la cazurile nominativ, acuzativ, genitiv și dativ (cele mai generale), singular și plural. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Substantivele prezintă două (trei) forme în desfășurarea opozițiilor dezinențiale; se cuprind aici substantivele feminine din declinarea I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu trenul.”, „Scrie cu stiloul.” Fac excepție substantivele singularia tantum: „A prăjit-o cu unt.”, „A spoit-o cu aur.”, „A învelit-o cu mătase.”, „S-au bătut cu zăpadă.” Celelalte prepoziții care impun cazul acuzativ se construiesc cu substantivele nearticulate: „Ceasul este pe masă.”, „El a plecat în oraș.”, „A scos merele din cutie.”, „Vorbește despre film.” Substantivele care denumesc grade de rudenie, expresia lingvistică a unor „obiecte” unice pentru subiectul vorbitor, caracterizându-se prin originea lexicală a sensului de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Copiii s-au ascuns în spatele blocului/unui bloc.” ș.a.m.d. Sensul de determinare categorială se supune sensului general al sintagmei în care substantivul este determinat sintactic prin pronume adjectivale nehotărâte, relative, negative; pronumele adjectivale fiecare, oricare, vreun lasă substantivul nearticulat, iar toți cere articularea lui cu articol hotărât: ”... Fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr.” (M. Eminescu, P.L., p. 50), „Și cum vin cu drum de fier,/ Toate cântecele pier.” (M. Eminescu, I, p. 182) Observații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exemplare. În legătură cu realitatea extralingvistică și cu modul de a reflecta lingvistic această realitate, categoria numărului se organizează bipolar, prin opoziția singular vs plural: casă/case, bărbat/bărbați, curcubeu/curcubee etc. Termenul neutru al categoriei, din planul limbii, are forma singularului nearticulat: casă, bărbat, curcubeu etc. Sensul gramatical de singular rezultă din luarea în considerație, în actul de comunicare lingvistică, a unui singur exemplar dintr-o clasă de obiecte: „A rupt o floare.” Sensul gramatical de plural rezultă din luarea în considerație
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
strânsă legătură cu configurația constituenților funcțional-semantici dintr-un enunț maximal complet, categoria gramaticală a cazului se întemeiază pe opozițiile interne dintre cinci termeni corelativi: nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, vocativ. Termenul neutru al categoriei din planul limbii are forma cazului nominativ nearticulat: floare, stea, profesor, curcubeu. În plan semantic, individualitatea termenilor corelativi este asigurată de natura relației în care intră substantivul, de poziția lui în această relație și, în legătură cu aceasta, de funcția sintactică dominantă care-i dezvoltă conținutul semantic, precum și de acțiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din adjective sau prin personificări și care tolerează numai dezinența -ule: urâtule, răule etc., dobitocule, măgarule etc. iar, în funcție de context, și alte substantive cu această dezinență: eroule, puiule, pigmeule etc. Unele substantive prezintă o formă de vocativ omonimă cu nominativul-acuzativul-genitivul-dativul nearticulat, ca o a treia variantă: chelner!, șofer!, birjar!, sau ca unică variantă: elev!, soldat!, tată!, caporal!, ofițer! etc. Încărcate de mai multă energie, aceste forme dezvoltă adesea diferite conotații stilistice, în interiorul funcției expresive a limbii (circumscrisă subiectului vorbitor: chelner!, șofer
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
familiar: copilo, fetițo, iubito, bunico, mămico, Mario, Zamfiro etc. și alte câteva. Mai numeroase sunt substantivele provenite din adjective: frumoaso, urâto, netrebnico, ticăloaso etc., marcate de conotații stilistice. Majoritatea substantivelor feminine se caracterizează prin omonimia vocativului cu nominativul și acuzativul nearticulat: mamă, bunică, doamnă, femeie, nevastă, cumnată sau, mai rar, articulat cu articolul hotărât: doamna. Observații: Dezinența -o apare, în limbajul familiar, și la unele substantive masculine, proprii sau comune, terminate la singular în -a, -ă sau -ea: Tomo! Mirceo! prâsleo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivelul dezinențelor și articolului deopotrivă (tata/tatei; cf. mama/mamei). 4. Elemente suprasegmentale. Intonația fixează definitiv identitatea specifică a cazului vocativ între celelalte cazuri. Marcă redundantă pentru formele distincte prin dezinențe specifice (omule!, copile!, surioaro!), intonația anulează omonimiile cu nominativul nearticulat: Andrei! Maria!, tată!, copii!, cetățeni etc. sau cu genitiv-dativul plural: domnilor!, doamnelor!, cazuri lipsite de o intonație specifică. 5. Elemente sintactice. Topica introduce o marcă în plus în conturarea identității vocativului; substantivele în vocativ au topică liberă; prin aceasta, vocativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" Adjectivul nehotărât ocupă de regulă poziția de determinant într-o relație adnominală realizând
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]