595 matches
-
locul nemerniciei lor, iar poporul român să nu-i ierte în vecii vecilor! Golgota poporului român este reliefată cum nu se poate mai bine de versurile poetului Ion Filipoiu: „Fost-au fost odinioară pe aceste plaiuri mândre Țara Daciei ferice, neasemuită între Celelalte țări pe care le-avusese lumea veche, Și-i era cârmaci un rege care nu-și afla pereche, Drept în gânduri și în fapte, blând viteaz și cumpătat, CARP i se spunea pe nume și era așa bogat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Hultberg am avut ocazia să vizitez anul trecut partea de sud a Bucovinei, cea pe care sovieticii au lăsat-o României, dar pe care, în iunie 1940, o revendicau integral. Vă mărturisesc că am avut prilejul să văd o zonă neasemuit de frumoasă, în care am aflat o salbă de monumente voivodale, mănăstiri și necropole domnești, pe ale căror ziduri exterioare am "citit" încrustate în culori naturale, minerale, scene emoționante din Biblie sau crâmpeie de istorie dramatică, precum asediul Constantinopolului. Aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ideile lui Alex. Pentru moment, încercă s-o transpună în practică în casa de vară Papucul, mutând un scaun de bambus cu o pernă roz pe el și așezându-l sub o gravură contemporană, care reproducea „Casa Băilor de o neasemuită frumusețe“ din secolul al XVIII-lea, cea care fusese dărâmată pentru a lăsa loc actualului Institut. Obținu efectul dorit. Era sâmbătă seara. Clopotele bisericii St. Olaf, foarte distincte pe vreme umedă, mai ales când vântul sufla dinspre apus, dădeau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lua act că, potrivit cronicilor, ilustrul Ioan de Hunedoara a avut, la asediul Belgradului, un sfetnic, un curtean și un camarad fidel, care i-a stat alături până ce marele nacealnic a căzut răpus de ciumă, la Zemun, după acea victorie neasemuită. Vorbesc despre un cavaler-călugăr franciscan, un gentilom care, ca și mine, a ales de bună voie calea glorioasă a credinței și a spadei depunând, în Ordinul său monahal, cele trei voturi: de castitate, de sărăcie și de supunere, întru comuniunea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
așezate ca în construcții monumentale sau mai degrabă semănând cu grohotișurile încremenite de un miracol pe căderi în pantă. Simțea reușita lui ca pe o abilitate de gimnast sau de jongleur perfect care-și exersa talentul sau geniul cu un neasemuit aer de demnitate, ce zidărea asemenea solemnitate, prin nemișcarea ce și-o impuse în cea mai mare parte a acelei dimineți, se strecura în conversații, rar, grijuliu la alcătuirea și tonalitatea vorbirii, și, într-adevăr, efectul se dovedi cel dorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ce-l ținuse departe de bucuria propriilor sale visuri. Nu trimise, până la urmă, nici măcar o scrisoare. Diogenis Dagdelinis se arăta un om blând, cuminte și fericit În felul lui: nici prin cap nu-i trecuse vreodată că, din iubire pentru neasemuit de frumoasa lui fiică, se Înfăptuiseră crime Îngrozitoare. Marea lui grijă era să-și mărite fata, căci cu adevărat și el credea că s-ar fi găsit cu greu un bărbat care să se Însoare cu asemenea nepământeană ființă. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se înalță astăzi peste vremuri de legendă și ziduri de cetate, ... drumul mare, spre Iași, isi înfrățește calea cu apă Bahluiului, șerpuind când pe un mal, când pe celălat, străbătând satele Bădeni, Ceplenița... Frumoase sunt acele locuri, dar, de o neasemuita frumusețe, este sufletul oamenilor săi... Mircea Radu Iacoban s-a nascut pe 19 februarie 1940, în Iași, a absolvit liceul la Suceava, iar în 1962 Facultatea de Filologie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Între 1961-1966, a lucrat la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
existențe. Privindu-i lucrările, resimți fiorul lemnului trecut în altă ipostază, fără a uita însă că a fost cândva ființă vegetală în codrii istoriei.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Nicoară Pantelimon 1922-? Pictor „Pictez pentru că iubesc frumusețile neasemuite ale patriei mele: natura, oamenii, portul, folclorul și în general tot ce mă înconjoară pe acest pământ. Pictându-le mă întâlnesc mereu prin intermediul culorilor cu aceste eterne frumuseți” Născut la 8 august 1922 în loc. Domașnea, jud. Caraș-Severin. Studii: Școala de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
De un roșu viu odinioară, această indiană decolorată era acum roz, de un roz neprecis, bătând în portocaliu. Perdelele celor două ferestre și ale patului, din același material, dar spălate mereu, se decoloraseră și mai mult. Era în adevăr ceva neasemuit în această purpură pălită, în această culoare de auroră atât de gingaș-dulce. Patul acoperit cu aceeași țesătură, aproape năruit de prea mare vechime, fusese înlocuit cu un alt pat stil empire, luat din camera vecină, scund și foarte larg, din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
descrierea ducesei fiind realizată din prisma soțului. Portretul fizic o poziționează pe iubită în fruntea unei ierarhii feminine, comparația cu elemente ale spațiului celest nu face decât să i amplifice însușirile deosebite: „Văzui atunci printre acele/ Preaminunate demoazele/ Pe una neasemuită;/ și am credință nendoită/ Că precum soarele de vară/ Mai viu și mai frumos dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care i-am purtat la o petrecere. Erau de lac negru, strălucitori și tocurile semănau cu niște mici urne funerare. 22 aprilie Prințul imperial la Buftea. (Acolo germanii m-au plasat în arest la domiciliu, în 191741). Pentru că era neasemuit de firav, am crezut, atunci când l-am văzut pentru prima dată, în uniforma lui albă, că văd un fel de înger războinic, un spirit al credinței sprijinit de sabia sa. Plutea în jurul lui ceva mistic. Femeilor care la trecerea sa
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
dreptate în același timp!”. Judecătorul l-a privit și a spus: „Și tu ai dreptate”. Întradevăr, nimeni nu poate deține adevărul absolut. Cercetarea actuală în domeniul creativității se aseamănă cu exploararea unei săli imense populată cu obiecte de o frumusețe neasemuită, dar aflată în beznă totală. Fiecare explorator are la dispoziție o cutie banală de chibrituri, adică instrumentele de investigație restrânse ale cercetătorului. Aprinde un băț de chibrit și, timp de câteva clipe, la lumina slabă percepe obiectele din imediata sa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns sau nu, dacă s-a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ascuns ni se pare laș și sterp în comparație cu tipul de repercusiuni binefăcătoare, pe care îl reprezintă un Guyau sau un Maurras în condițiile știute ale creștinismului din Franța. într-o țară cum e a noastră, victimă intelectuală a Franței laice, neasemuita frumusețe artistică a Bibliei ar constitui un mijloc minunat de familiarizare a păturii culturale cu duhul creștin. Păcatul nostru însă este că disciplinele exegetice nu dau nici o însemnătate acestei laturi de mare preț. Căci dacă Dumnezeu e adevărul și binele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fiind conturarea, interpretarea, explicarea unui ideal de umanitate. SCRIERI: Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520-1743), București, 1975; Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului), București, 1977; Odobescu sau Lectura formelor simbolice, București, 1982; Universul literaturii vechi, Cluj-Napoca, 1994. Ediții: Dimitrie Cantemir, Melanholia neasemuitului Inorog. Povestiri exemplare din „Istoria ieroglifică”, pref. edit., Cluj, 1973; Hortensia Papadat-Bengescu, Sanguine, pref. edit., Cluj, 1973; B. P. Hasdeu, Ioan Vodă cel Cumplit, postfață edit., București, 1978; Ioan Timuș, Ogio-san (Domnișoare), pref. edit., Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
a-și putea permite așa ceva. Eurosportul insistă cu istoria Mondialelor. Retrospectiva a trecut și prin episodul Argentina ’78. Actor principal: Mario Kempes, povestind cu patos cum a marcat el două goluri în finala cu Olanda și vorbind bombastic despre voluptatea neasemuită de a deveni campion mondial. Reporterul nu s-a mulțumit cu ipostaza de scrib extaziat, ci i-a pus fostei mari vedete și întrebări incomode. Despre situația politică a țării în acea vreme, cum de a reușit echipa lui Kempes
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
spuselor lui Iorga, vreo 14 ani. După această căsătorie, faptele războinice ale lui Ștefan se reduc drastic, el stând mai mult pe lângă scaunul domnesc, păzindu-și parcă, odorul, iar după 1487 începe o mare operă construcția de biserici în stilul neasemuit al mănăstirii de la Putna. Se pare că Pătrăuți, a doua biserică din această scurtă minune a artei universale, a fost dăruită Vochiței când aniversa vârsta de treizeci de ani. Stau mărturie numeroasele danii pe care Maria Vochița le-a făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui Eugen Ionescu, RL, 1994, 15; Alexandru Niculescu, Ionesco al nostru, JL, 1994, 17-20; Monica Lovinescu, După „Scaunele”, JL, 1994, 17-20; Gheorghe Grigurcu, Un om față cu istoria, JL, 1994, 17-20; Cornelia Ștefănescu, „Originalitate... măsurată”, JL, 1994, 17-20; Mihai Șora, Neasemuitul Ionesco..., „22”, 1994, 21; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu în căutarea libertății și a lui Dumnezeu, VR, 1994, 11-12; Arșavir Acterian, Ceva din junețea bucureșteană a lui Eugen Ionescu, APF, 1995, 3-4; Gheorghe Grigurcu, Eugen Ionescu și „diavolul” politic, VR, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
să călătorească în lume. Acum levita de zor spre Arcadia. CONSPIRATORII Osiris împreună cu soția sa Isis se stabilise în cetatea celor șapte porți, Teba. Palatele impunătoare zidite din aur și argint, acoperite cu cristale de diamant, erau de o frumusețe neasemuită cu nimic în lume. Grădinile suspendate și cele terestre care înconjurau domeniul, erau de necuprins. Pomii fructiferi din toate speciile, florile viu colorate în toate gamele, iarba verde grasă, legumele și fructele mai mari decât cele obișnuite, făceau să te
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
apărut fire argintii la tâmple, chiar dacă noi fetele nu mai suntem zvelte ca niște căprioare, inima nea rămas tânără și ne bucurăm nespus de această revedere. Să ne reamintim cu plăcere de clipele când profesorii noștri s-au aplecat cu neasemuită dragoste și îngăduință asupra noastră să ne învețe să iubim și să prețuim frumosul și adevărul. Să ne amintim de orele de matematică ale d-lui profesor Bostan, când rezolvam sute de ecuații cu și fără parametru, de derivate și
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
existențe. Privindu-i lucrările, resimți fiorul lemnului trecut în altă ipostază, fără a uita însă că a fost cândva ființă vegetală în codrii istoriei.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Nicoară Pantelimon 1922-? Pictor „Pictez pentru că iubesc frumusețile neasemuite ale patriei mele: natura, oamenii, portul, folclorul și în general tot ce mă înconjoară pe acest pământ. Pictându-le mă întâlnesc mereu prin intermediul culorilor cu aceste eterne frumuseți” Născut la 8 august 1922 în loc. Domașnea, jud. Caraș-Severin. Studii: Școala de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
sfințeniei feminine", când aceasta evocă frumusețea trupeasca a lui Dumnezeu, sfântă nedeosebindu-se, în percepția lui, de celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira, doar sub raportul intensității și direcției capriciilor: În timp ce Domnul îmi vorbea, iar eu contemplam neasemuita lui frumusețe, observăm dulceața și uneori asprimea cu care gura lui nespus de frumoasă și de dumnezeiasca rostea cuvintele. Ardeam să știu ce culoare au ochii lui și care sunt proporțiile staturii sale, ca să pot vorbi despre ele..." Năduful și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mesajul viu, formator, iar știința nu se poate retrage în lumea artificială (sau virtuală) a experimentului. La ce bun să construiești un palat în care nici cei ce construiesc nu pot intra? Și unde este regele pentru care se înalță, neasemuit, palatul? Fără capăt și fără măsura omului, nu ajunge oare palatul să fie, în nesfârșirea lui nătângă, un turn al lui Babel? Ideea cărții de față s-a înfiripat acum patru ani. în toată această perioadă, tema ei s-a
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
celor ce urmează, le mulțumesc. Fără voi, cartea rămâne nescrisă, iar scrisă fiind, dacă nu se petrece în cele de nescris ale noastre, rămâne ferecată și fără rod. îi mulțumesc mamei mele, primul cititor, ca întot deauna, și primul critic, neasemuit, care, ferindu-mă de multe griji, mi-a dăruit răgazul și tihna pentru a așeza în scris această carte. Lidiei Bodea, pentru darul de a fi al doilea lector - virtuoz, iscusit și rafinat, pentru primenirea și împlinirea textului, prin publicarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
dat fiind treapta de dezvoltare în care se află ei. Drumul lung și deloc ușor pe care îl parcurge elevul de la orientarea după obiective sau direct, indicat până la întocmirea itinerarului în vederea parcurgerii cărărilor patriei spre a-i cunoaște pitorescul și neasemuitele frumuseți, trebuie dirijat cu atenție pentru a ajunge la ținta dorită: succesul școlar. Pe parcursul celor patru ani de studiu trebuie să stârnim curiozitatea elevilor de a cunoaște natura, de a dori să facă drumeții și vizite, de a descoperi geografia
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]