639 matches
-
vă dați seama că nu dumneavoastră sînteți responsabil de vindecarea clienților, ci ei Înșiși, deci nu este la latitudinea dumneavoastră să hotărîți În locul lor ce ar fi „În neregulă”, fie la nivelul fizic, fie la cel energetic. Este cu totul neavenit să-i speriați sau să-i ofensați pe oameni, așa că aveți mare grijă ce spuneți și cum spuneți. (Chiar vă poate fi de ajutor să urmați un curs de consiliere, mai ales dacă aveți intenția să acordați tratamente În mod
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
literar al epocii un loc distinct, de meșteșugar iscusit și agreabil al cuvântului, factor de relativă intelectualizare și rafinament al versului într-o vreme când dogma oficială în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist, convențional, simplist - era compensată în parte de vigoarea formală. În fabulele sale, al căror limbaj „este când familiar, când purist, când bălțat cu neologisme
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
prezența prin pretenția parțial corectă a editorilor: „Așa cere cititorul”. Care cititor și ce anume cere el nimeni nu ne spune. Mai mult chiar -, televiziunile noastre private se întrec în a înlocui știrea adevărată cu faptul divers. Orice reproș pare neavenit. În definitiv, faptul divers nu este o știre? Nu ne dă o informație interesantă despre oameni, despre ceea ce s-a întâmplat într-o zi? Fără a contesta dreptul la existență a faptului divers, să încercăm să o delimităm cât mai
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Externe de către Waddington, a calificat tratatul de la San Stefano ca "inadmisibil"276. Luând cunoștință de prevederile tratatului de la San Stefano, guvernul României declara că nu va ceda sudul Basarabiei, iar Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe al României declara "nul și neavenit" acest tratat 277. Această atitudine a guvernului român a determinat reacția cancelarului Gorceakov care avertiza că în cazul unei rezistențe opuse de armata română, țarul Alexandru al II-lea va ordona ocuparea României și dezarmarea armatei române. Tensiunile ruso-române ating
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bată până va fi nimicită, dar nu se va lăsa dezarmată"345. Date fiind prevederile tratatului de la San Stefano, guvernul român declara că nu va ceda sudul Basarabiei, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României declarând acest tratat "nul și neavenit"346. Era deci firesc ca atât diplomația română cât și Domnitorul Carol să susțină ideea convocării unui congres de pace european ce urma să revizuiască prevederile tratatului de la San Stefano 347. Tensiunile româno-ruse ating apogeul în momentul în care se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înțelege, n-am întrebat-o nimic. Patern și grav, am sfătuit-o să se căsătorească, sprijinind îndemnul cu argumente burgheze insipide. Întâi a tăcut. La insistențele mele stupide și nedelicat repetate, a răspuns: "Poate". Sfatul acesta dezinteresat făcea nule și neavenite toate câte se întîmplase între noi până acum. Eterna ipocrizie! Eram aproape sincer când vorbeam, poate cu totul sincer. Dar sunt sigur acum că am sfătuit-o să se mărite ca s-o derutez, căci mă simțeam ridicol la gândul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
curate, cu ugere rozosine, pășteau o iarbă grasă, crescută în fire egale, foarte ecologice. Apariția mea le-a contrariat. M-au privit minute în șir, încetând să rumege. Le încălcasem spațiul vital. Mi-a trebuit mult să nu mă simt neavenită în West. 2 noiembrie 1999 Mircea: Westul senzorial Și eu am ajuns în Occident în 1990, ca aproape toți dintre noi. Aveam o invitație de la CNRS, pentru un scurt stagiu de cercetare-documentare la Paris, așa că am făcut o lungă călătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
decât povești și teorii fiindcă nu am tremurat decât câteva zile în decembrie 1989 și apoi în iunie, 1990, trezită noaptea de mărșăluitul taburilor și de răpăituri de gloanțe. Începutul regimul taliban le-a interzis să meargă absolut oriunde, lor, neavenitelor, femeilor, născător-îngrijitoare. Bărbații trebuia să poarte turban și barbă și să se îmbrace la ordinele talibanilor. Intenția, îmi spune Jowida, a fost să îi închidă față de orice fel de civilizație. Dacă mă gândesc bine, singura analogie pe care o găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
însă cont de aceasta. Este, într-adevăr, un dialog al surzilor, care va continua atât timp cât va dura această campanie ostilă orchestrată contra României. El a repetat că rezoluția adoptată de Comitetul pentru Drepturile Omului, la inițiativa Suediei, este nulă și neavenită. Delegația română respinge ferm alegațiile fondate pe deformarea realităților și denigrarea politicii și stării de fapt din România, conținute în documentul Forumului Democrat Ungar, denunțând, totodată, caracterul lui naționalist, șovin, iredentist și revizionist. Delegația respinge categoric orice apreciere vizând o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la prima ocazie sesiunea Comisiei Dunării din 1992 -, România, printr-unul dintre colegii mei care ne-au reprezentat țara, a pus în discuție această problemă; era timpul ca acest coșmar blestemat și nedrept de dominație și sufocare a riveranilor din partea neaveniților hrăpăreți să înceteze. În contextul evoluțiilor din fosta U.R.S.S. (și pentru ca Federația Rusă să tragă de timp spre a putea influența ulterior poziția altor state), s-a convenit, în spirit de compromis, între statele părți la Convenția de la Belgrad
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
hârtii, argumente, purtam discuții și altele); mă temeam, pe baza experienței pe care o aveam, că mă zbat în zadar cu morile de vânt (era un fel de vae victis, o fatalitate). Dar chiar ca România să renunțe în fapt (neaveniții guvernanți care ne-ar fi făcut un serviciu, dacă nu s-ar fi proțăpit pe funcții) la șansa care se ivise, de a scăpa de împilatorul de o jumătate de secol și să mențină pentru succesoarea Rusiei Federația Rusă privilegiul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la fel de bine cu sau fără unul dintre indivizii ce o compun... Conștientizarea acestui lucru, în cazul speciei lor, a dus la "apariția" Nimicului, Neantului. Pentru a evita nu atît extincția, cît subminarea poziției unor membri cu stare, au inventat pentru neavenitul Nimic un substitut "genial" pe calapodul gîndirii lor antice: sufletul nemuritor. Își bat joc de viața pe care o au și cerșesc cu nerușinare o alta! Nu reprezintă altceva decît Natura răzvrătită împotriva ei însăși!... În cîteva excepții doar Natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
de audiență, pentru a se apropia de cel mai puternic om al imperiului și pentru a-i expune lacrimile și plângerile În fața lui. Doar acolo străjile și cămărașii fac cerc Împrejurul lui Nizam, Îi chestionează pe vizitatori, Îi Îndepărtează pe neaveniți. Omar s-a oprit În pragul ușii. Scrutează Încăperea, pereții dezgoliți, grosimea celor trei covoare. Cu un gest șovăielnic, salută asistența, o mulțime pestriță, dar liniștită, care-l Înconjoară pe vizir, aflat pentru moment Într-o discuție cu un ofițer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
că aș fi răspuns reflex Vlahuță. Nu mă întrebați de ce, habar n-am, așa mi-a venit. În orice caz, nu pentru că nu mai știu și alt scriitor sau pentru că l-aș prefera pe Vlahuță lui Caragiale ! Acest „top” total neavenit pune însă și o altă problemă. Frustrați de deceniile de bătut pasul pe loc, bîntuiți de complexele noastre de „cultură minoră” și „provincie”, dar antrenați frenetic în cursa pentru Europa, sîntem obsedați de clasamente și ne-am obișnuit să prelucrăm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
nu avem ce face și ne supunem, fiindcă suntem într-o situație silită. A fost punctul cel mai dureros acela în care se spune că hotarul României este acela fixat în 1940...”. Prin art. 19, guvernele aliate declarau nule și neavenite hotărârile „Arbitrajului de la Viena” și își exprimau acordul ca Transilvania, sau cea mai mare parte a acesteia, să fie restituită României, cu condiția confirmării prin viitorul tratat de pace. Această formulare a oferit Ungariei speranța obținerii la Conferința de pace
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de prestigiu, în momente extrem de dificile pentru națiunea română, aflată sub ocupația sovietică. Proiectul tratatului cu România a fost adus mai întâi în discuția Consiliului Miniștrilor de Externe, în ședința din 7 mai 1946, atunci când a fost declarat nul și neavenit Dictatul de la Viena, restabilindu-se cu Ungaria frontiera existentă la 1 ianuarie 1938, adică - adăugăm noi - cea decisă prin Tratatul de la Trianon, din 4 iunie 1920. În ce privește frontiera româno-sovietică, se prevedea revenirea la frontiera existentă la 1 ianuarie 1941, fixată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reglementate în Partea I a proiectului, intitulată Frontiere, în numai două articole ! Frontierele României, indicate pe hartă (Anexa 1) - prevedea art. 1 - erau cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare, definită în art. 2, care declara „nule și neavenite hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 ianuarie 1938. Același art. 1 stabilea, printr-o singură propoziție, o graniță străină de principiile etnice, istorice și de drept internațional: „Frontiera sovieto-română este astfel fixată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
o capitulare necondiționată, cu prevederi impuse, teritoriale, militare, economice, politice etc. Din punct de vedere teritorial, se restabilea „frontiera de stat între U.R.S.S. și România stabilită prin acordul sovieto-român din 28 iunie 1940” (art. 4); se declarau nule și neavenite hotărârile „Arbitrajului de la Viena” și se exprima acordul ca Transilvania, sau cea mai mare parte a acesteia, să fie restituită României, cu condiția confirmării prin viitorul tratat de pace (art. 19). I se impunea statului român acceptarea raptului teritorial din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie” (prin care se desființa vecinătatea de nord a României cu Polonia și Cehoslovacia, în schimbul celei cu U.R.S.S.). În art. 2, erau „declarate nule și neavenite hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940”, fiind restabilită aici frontiera de la 1 decembrie 1938. Și după semnarea și aplicarea tratatului de pace, Uniunea Sovietică a obținut alte „câștiguri” pe seama suveranității și integrității teritoriale a României, în Deltă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
articolul 2 al Tratatului de față. Frontiera sovieto-română este astfel fixată în conformitate cu Acordul sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu Acordul sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile Sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria este restabilită prin articolul de față astfel cum exista la 1 ianuarie 1938. ...................................................................................................................................... Șt. Lache, Gh. Țuțui, op. cit., p. 324-325; Ion Enescu, Politica externă a României în perioada 1944-1947, București, 1979, p. 429 și urm
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuși în timpul dominației țariste și al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-a declarat ab initio nul și neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească și necesară restaurare istorică, o împlinire a unei legitimități fondate pe dreptul popoarelor la autodeterminare, pe principiile și normele dreptului internațional. Crearea Statului Independent moldovean materializează marea mișcarea democratică și populară care a luat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
este de folos “patrierșiei sale” totuși. Așa se face că bieții oameni nu știau nici cu spatele că blestemul cade asupra lor ca o piatră venită din senin... ― Acum, să nu gândești, fiule, că eu, fiind călugăr, nu văd amestecul neavenit al celei mai înalte fețe bisericești în treburi mărunte. Aceste intervenții ale patriarhului sunt de fapt urmarea stăpânirii fără căpătâi a unor imense averi ale mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte. Cred că cei de la locurile sfinte veneau doar în crugul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a foiletonismului și jurnalismului cultural? De ce sunt acuzate și astăzi, cu aceleași pseudoargumente ale culturnicilor de altădată, culegerile de articole, ca fiind jalnice dovezi de amatorism? Cine cultivă așteptări de mare sinteză la o antologie de cronici literare este fie neavenit în domeniu, fie maschează o rea-credință de frustrat. Sau castrat. Ce s-ar fi întâm plat, de pildă, cu zecile, sutele de texte istorico-politico-literare publicate în reviste de Alexandru George, de vreo patru decenii încoace, dacă nu ar fi fost
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ponderea elementelor iudai ce, armenești, albaneze, săsești, italienești, ucrainiene, sâr bești ș.a.m.d. Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruște, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut o boierie preponderent alogenă, autosuficientă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
al întâmplării bine înșurubate în realitatea istorică. Așa a fost să fie vizita discretă, la răposatul George Șerban, a domnului Victor Atanasie Stănculescu ministrul apărării, care amabil s-a întreținut cu președintele societății, totul într-o discreție ferită de curiozitatea neavenită a presei, pe urmă ni s-a dat de înțeles că sentimente binevoitoare îl cutreieră pe mai marele oștirii față de Versoix, cel puțin așa am priceput noi, buimăciți de această meșteșugită amestecare a vorbelor domniei sale, în așa fel permutate sintactic
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]