308 matches
-
nord, dincolo de Istru. Dar eu mă simt legat de insula asta, de casa asta. Aici mă descopăr surprinzător de autentic: am atins seninătatea și măsura în gesturi. Sunt fericit în anonimatul și în simplitatea asta a mea de a exista nebăgat în seamă de nimeni. Când nu mă mai regăsesc în această dimensiune, reiau discuțiile cu Aia. Constat la ea harul unei făpturi care știe să surprindă concret esența ce viețuiește în lucruri. Îmi dau seama că nu-i nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
a refuzat să lucreze pentru un regim considerat de el opresiv și nedrept, a venit la casa părintească și a trăit din puținul obținut de pe lotul din jurul locuinței. Rezistența lui pasivă n-a fost pedepsită, dar, sigur, n-a trecut nebăgată în seamă. De altfel, nu se lăsa antrenat în nici un fel de discuție despre regimul politic; pentru el, pur și simplu, partidul unic și statul totalitar nu existau. N-a cerut daune după 1989, nu s-a împăunat cu rezistența
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
să nu dați vina pe alții, pe forțe exterioare; v-ați făcut-o cu mâna voastră de imbecili, cu atât mai imbecili, cu cât sunteți fii, nepoții, urmașii direcți ai comunștilor din 1921. Să vedem dacă nu cumva această apariție nebăgată în seamă, minimalizată și marginalizată, a fost prefațată “ideologic” de ideologi, politologi, economiști, alți “oameni de bine” care, prin emisiuni televizate, au zis: “vedeți, bă, ăștia cu hățurile, că mergeți spre o zonă în care vă puteți întâlni cu cineva
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
la ziuă glume fără perdea.” (E. Barbu, 384) • participiu: „Se simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipă să se audă strigat din spate.” (M. Eliade, 409), „S-a luat după el, așa pe departe ca să-l urmărească nebăgat în seamă, apoi să se apropie...” (I. Slavici, Mara, 219) b. propozițional (completiva predicativă verbală): „... Eu așa am bătut găina și iacătă-o cum se ouă.” (I. Creangă, 144) c. multiplu: „Îl vedeam ridicându-se încet ca o cobră, legănându
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
colțul de nord al grădinii, cam pe acolo pe unde cândva se afla Bariera Copou. Drumul spre una din țintele noastre de astăzi trece negreșit prin Parcul Expoziției, unde, dintre copăcimea de pe latura sudică a parcului, ne privește trist și nebăgat în seamă Arcul Academiei Mihăilene. Acesta a fost demolat în 1890, pentru a face loc tramvaiului electric care venea de la gară. Aici, în Parcul Expoziției, a fost rezidit - simbolic doar - în vremea primarului Osvald Racoviță, cu prilejul Sărbătorilor Iașului din
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
suferită": "Noi nu avem o literatură de trecere între marii realiști dintre cele două războaie și moderniștii noștri inhermetizați. Într-o lume hipersătulă de proză, pot apărea și experiențe, dar în lumea noastră (în care umblă pe străzi urlând adevărurile nebăgate în seamă) excesul de stil e sinonim cu excesul de prudență, mitocoseală, ploieștism"17. Consideră apoi critica literară un gen hibrid, parafând moartea filosofiei și parazitând literatura, și așa pauperă, crede Sîrbu, din epocă: "(...) am impresia că la ora asta
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sale, sugerând o dată în plus rolul secundar ce i s-a încredințat. Important e că nu-l cheamă Vadim Tudor, iar PRM se cheamă acum și popular. Și, cu asta, totul s-a rezolvat cu iuțeală de mână și pe nebăgate de seamă. La ieșirea de la plenară, participanții aveau ochii umezi de „sacrificiul lui Vadim“. Iar Mitică Dragomir a sintetizat totul în stilul său de peluză: „Dacă n-a înnebunit, atunci e un mare strateg.“ Eu cred doar că Vadim își
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
pronunță procurorii și vine vacanța parlamentară. Dacă nu cumva s-o fi scârbit de poveștile colaboratorilor săi, despre cum se chinuia el să intervină la TVR și nu reușea. Doar niște ziariști incompetenți se autocenzurau și se ploconeau pe la colțuri, nebăgați în seamă. CAPRA VECINULUI ÎN PERICOL DE MOARTE Scriam săptămâna trecută despre linia frontului antireformă, cu un flanc ancorat în justiție și cu celălalt în media, pe aliniamentul Nicolau Șeuleanu. Să vedem cum stăm de cealaltă parte a baricadei, de unde
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
audă, oda bucuriei mărunte. Aduceam adică imn de slavă celor mai neînsemnate mângâieturi pe cord, ungerilor ușoare pe suflet, care pe mine una mă ajută să înaintez ca un cargobot senin, zi după zi. De multe ori, bucuriile astea simple, nebăgate de obicei în seamă, dar pe care le caut cu lumânarea, au asupra mea un efect mai mare decât însuși medicamentul Prestarium, transportatorul de liniște (sau de nesimțire?) în terminalele cardiacilor. Dar ieri era să capotez, pentru că toată ziua am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
și spre necazul părinților mei, care nu izbuteau să-și disciplineze impertinenta odraslă nici cu vorba bună, nici prin metoda contondentă. Mai mărișor ceva, am învățat și să-mi programez „naivitățile“. Eram elev de școală primară deja, când - strecurându-mă nebăgat în seamă printre invitații noștri (de obicei, îmi era interzis accesul) - am pus tam-nesam întrebarea: „Tată, ce-i aia adulter?“ A urmat o palmă zdravănă și un „marș afară!“ dintre cele mai dureroase. Mi s-a întâmplat chiar, cu o
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
deseori că același soare strălucește și peste țara mea. Peste orașul meu. Soarele, stelele erau ace leași. Și acum am un semnal cu copiii. Le-am spus să pri vească steaua Alcor în fiecare seară. Pentru că e o stea mică, nebăgată în seamă, ascunsă și timidă. Știi câtă dragoste poate fi ascunsă într-un om obișnuit, nebăgat în seamă și timid? Singura mea legătură cu „lumea cealaltă” erau soarele, luna și stelele. Mi-aduceam aminte: — Mamă, unde-i Lira? — Dar Carul-Mare
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
leași. Și acum am un semnal cu copiii. Le-am spus să pri vească steaua Alcor în fiecare seară. Pentru că e o stea mică, nebăgată în seamă, ascunsă și timidă. Știi câtă dragoste poate fi ascunsă într-un om obișnuit, nebăgat în seamă și timid? Singura mea legătură cu „lumea cealaltă” erau soarele, luna și stelele. Mi-aduceam aminte: — Mamă, unde-i Lira? — Dar Carul-Mare? Vezi, mama e deșteaptă! Știe stelele! Le spuneam: Lasă, că vi le arăt pe toate și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sau greu de exprimat cu claritate. Deși iubesc cuvintele, nu cred nicio clipă că ele sunt un scop în sine. Ele sunt doar o fereastră. Drept care deseori cele mai izbutite cuvinte, cuvintele care comunică direct și fidel emoția, sunt aproape nebăgate în seamă. Înseamnă mult mai mult pentru mine dacă un lector spune că l-a mișcat adânc ceva scris de mâna mea, decât dacă afirmă că i-au plăcut cuvintele pe care le-am folosit. LV. Preiei procedee de la Henry
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu privire la tăierea unui copac din curtea casei unde locuiau. Carrie ia decizia să taie copacul ce-i umplea casa de mucegai și veranda de șerpi de grădină, imediat ce el va pleca de acasă, convinsă că odată tăiat, copacul va trece nebăgat în seamă de Andrew. Abia după doi ani de la consumarea evenimentului Carrie îi atrage atenția, iar el spune că abia acum își seama că ceva îi lipsește. Există două momente care ilustrează și mai exact lipsa lui de acasă. Unul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și înțelepți" despre care vorbește literatura psalmică. Dumitru pare cel ales dintre "cele neînțelepte ale lumii, ca să rușineze pe cei înțelepți", dintre "cele slabe ale lumii, ca să le rușineze pe cele tari", dintre "cele de neam de jos ale lumii", "nebăgate în seamă", dintre "cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt" (Epistola întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 1, 27-28). Ocultismul, contestația de gen hippy, sofistica specifică anumitor cercuri intelectuale occidentale din anii '50256 sunt jaloanele acestui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Seuil, Paris, 1994, p. 271). 28 Iubire, împărăteasă (E); Voci, în zăpadă (E); Deasupra râului (E), pp. 174, 91, 109. 29 Iubire (PD), p. 305. 30 "Dumnezeu Și-a ales pe cele de neam de jos ale lumii, pe cele nebăgate în seamă, pe cele ce nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt" (1 Cor. 1, 28), "cheamă la ființă cele ce încă nu sunt" (Rom. 4, 17). 31 Balada splendorii (E); Anastasia (PD), pp. 119, 288. 32 * * * (PD), p.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invizibil, ce învăluia contururile purtării constatabile spre a o face mai lesne confundabilă cu una de dorit - un fum ce te ajută să te rătăcești în primul rând de sinele tău cartabil, înscris ferm pe hărțile publice, să ieși pe nebăgate în seamă în culise pentru a putea reveni pe scenă sub un chip mai bine primit. Aerul din cort se crispase de o bătălie nedeclarată a fumurilor: cel albăstrui și înecăcios îi ecrana pe convivi parcă spre a le amenaja
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
îngustimea culoarelor, și nici în schimbările fortuite de direcție pe care le-ar fi impus, ci în confuzia totală dintre intrările și ieșirile parcursului. Și dacă, în condițiile astea, sub masca perfidă a cunoscutului, întâlnirea cu monstrul avusese deja loc nebăgată în seamă, dându-i astfel acestuia posibilitatea să-i fi luat urma și să se fi instalat la pândă peste umărul exasperant de opac al sinelui, pregătindu-și pe îndelete lovitura de grație? Incertitudinea asta îi scurma lăuntrul mai crunt
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o menajerie a tainelor, iar în jongleria cu șerpi regina excela. Dresase fluidele reptiliene, ce-i alunecau ascultătoare printre degete, să se înfășoare pe după privirea indiscretă, țintuind-o mai întâi în loc cu ochii lor galbeni și răsucindu-se de jur-împrejurul ei, nebăgate-n seamă. Apoi, urmând recile lor culoare definite prestidigital, privirea era condusă alături de adevărul căutat de ea, și totuși de-a lungul lui, alunecând înspre un rotocol veridic concentric, dar exterior. Numărul îi reușea în primul rând pentru că, adevărul având
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu-ale ei netrasate răspântii. Scăparea reprezintă în primul rând un efect de derelicție la nivelul atenției, ce ne permite să categorisim obstacolul ca străin. Întâmpinăm labirintic. Tot așa cum kairos, momentul oportun, evoluează pe sfera lui de nestatornică perfecțiune, pe nebăgate-n seamă și inconsecvent, prin frânturi de gesturi răzlețite și disparate, momentul inoportun e-mprejmuit cu un "zid" de către cel ce-l va întâlni, parcă anume spre a nu-l scăpa. În neolitic, astfel de construcții ample și joase, funcționând după
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mâncare, o mai privi o dată cu grijă și o luă Înainte pe treptele În spirală. — Mergeți cu pas măsurat, fără grabă și sfială. Nu priviți cu frică Împrejur și siliți-vă să stați mereu În urma mea. Trebuie să trecem prin curte nebăgați În seamă. Apoi căutăm vreun colț Întunecos unde să vă ascundeți până găsesc un țăran cu o căruță cu care să ieșim din cetate. Trebuie să plecăm Înainte de a sosi Adalbrecht și Eglord. — Cum, Eglord nu e aici? se bucură
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am decis stante pede că „el trebuie să fie prietenul nostru”! Și a fost, într-adevăr. Pe vremea aceea, Alec sau Sașa, Sașenca, voia să debuteze ca critic literar și, mi se pare, a publicat câte ceva prin Contemporanul, mici recenzioare, nebăgate în seamă de nimeni. Apoi, spre surpriza noastră, a „făcut virajul” spre proză, spre roman. Alexandru Ivasiuc, unul dintre scriitorii de vârf printre cei mai controversați ai generației noastre, aproape un „caz”. Născut la Sighetul Marmației, 1933, fiu de profesor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că la vestea biruinței lui Ștefan, din 10 ianuarie 1475, regele Cazimir „făcu rugăciuni de mulțumită și aduse jertfe către Dumnezeul cel preaputernic și milostiv”, deoarece de puterea turcului „de care se îngrozea întreg pământul a fost strivit de puterea nebăgată în seamă a lui Ștefan voievod. În culmea îngâmfării, se hotărâse (sultanul) să subjuge pe toți regii vecini și dăduse ordin comandanților armatei așa de strașnic bătute ca, supunând Moldova și trimițând pe Ștefan în robie, să ierneze în Camenița
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pătrășcanu - părea atât de seducător primului ministru român, încât socotea ca un act politic înțelept ca moștenitorul tronului României să se însoțească cu o mare ducesă rusească, - s-a mai găsit un om în țara noastră, un om foarte modest, nebăgat în seamă, dar care nu-și pierduse capul. Cînd a venit panica și au început să se strângă, cu înfrigurare, toate bogățiile țării românești, spre a fi trimise la Moscova, un singur om n-a voit să cedeze valorile ce
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
defel mai prejos, ca să mă rostesc rezervat. Era opinia mea pe care mi-am menținut-o, nu fără represalii. Mă bucur că, în răspăr cu lista numelor celebrate atunci, am înfățișat o alta cu nume care au trecut destulă vreme nebăgate în seamă, apreciate fugitiv, inadecvat, departe de entuziasmul închinat favoriților. Iată barzii afirmați în '60-'70, despre care am scris favorabil, în repetate rânduri, nu o dată în premieră: Mircea Ivănescu, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Petre Stoica, Florin Mugur, Șerban Foarță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]