2,121 matches
-
o confuzie la mijloc... — Uite care-i chestia, dacă ție nu ți-e somn, asta nu înseamnă că trebuie să mă ții și pe mine trează. — Departe de mine orice intenție de a vă provoca vreun neajuns - trecu el pe nebănuite într-un registru politicos -, dar nu vi se pare totuși cel puțin ciudat că ne-am trezit într-o postură..., cum să mă exprim?... Ex tra conjugală? — Te-ai tâmpit de tot! Ia magneziu, ia ce-oi ști, dar lasă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
centrală, un fir roșu, răsfrânt în mentalitate și lățit acolo comod și, în ultimă instanță, în limbaj: „Ne vedem la pânză“ poate fi un bun exemplu pentru felul în care acțiu nea unui grup restrâns de oameni poate influența pe nebănuite o întreagă comunitate. „La pânză“, cu varianta mai tinerească „la vapor“, nu semnala numai un simplu loc de întâlnire, ci și o atitudine, un act doveditor că ești un cetățean activ al societății și garanția ta în fața celorlalți că îți
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Acum, esențiale rămăseseră numai hainele de pe el și ziarele. Nu că ar fi fost vreun cititor înverșunat de presă, dar podeaua era rece chiar și în miezul verii și, în plus, îi marcau teritoriul alocat pentru somn. Cu timpul, pe nebănuite, Plescăială căpătase un soi de superstiție. Mai exact, dacă, bunăoară, se trezea dimineața cu capul pe Ziarul Economic, însemna că va găsi pe jos, în plimbările lui, măcar o monedă de cinci sute, tot astfel Jurnalul Național se lega în
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
atac energetic prin utilizarea vibrației iubirii și a păcii. Vă puteți imagina mental cum lumina absoarbe Întunericul, cum Îl disipă și Îl transformă În vibrație energetică benefică. Lumina este totul, ea stă la baza existenței, așa Încât ea are puteri totale, nebănuite. Dacă ne-am referit la ritualuri, vrem să punctăm faptul că orice formă de ritual care implică agresiunea fizică exercitată asupra ființelor umane sau asupra animalelor este malefică. În unele culturi există obiceiul sacrificării animalelor sau chiar a ființelor omenești
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
Nu. Prefer să mă tolănesc pe locul mortului, lângă Gagarin, și să ascult Massive Attack. Ascultă zgomotele distante ale nopții și-și dă sea ma că singurul zgomot pregnant și imediat e motorul mașinii lui. Degeaba așteaptă ca o forță nebănuită să se dezlănțuie fără milă. Simte și știe ce cataclism a provocat chiar acum câteva minute, iar toată liniștea asta e foarte suspectă și contrazice ironic dezastrul pe care l-a lăsat în urma lui. Are impresia că nebuna o să se
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
din mașină, pe caldarâm. Mogâldeața iese din coconul în care stă învelită, apoi se desfășoară ca un covor. Pe verticală. O creatură foarte elastică, fără îndoială. Se trans formă. Acum nu mai e o mogâldeață. Statura ei a atins dimensiuni nebănuite. E un monstru în toată regula. Un monstru, cu pielea verde și cu zeci de brațe. Mă aplec spre expertul în Special FX și îi zâmbesc. Ai făcut treabă bună, frate. Celelalte portiere se deschid pe rând și scuipă niște
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
a dus mâna la ochi și a scăpat toporul de argint pe fundul lacului. Și-atunci o mână uriașă a ieșit din străfundurile lacului. Mâna a apucat-o pe fata cea frumoasă și a târât-o în adâncurile cele mai nebănuite ale lacului. Și astfel, fata a devenit regină. A devenit soția demonului din adâncuri. Și fata n-a mai ieșit niciodată să vadă lumina soarelui sau să miroasă florile nemaivăzute. Iar prințul e și astăzi prizonierul aceluiași blestem de neînvins
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
jeep-ul către cabană. Roțile încălțate cu lanțuri (le cumpărase cu doar câteva ore în urmă și bine făcuse, chiar dacă prețul i se păruse piperat) sfâșiau nesimțitoare zăpada adunată pe șosea, auzea scrâșnetul înghețat, un teribil geamăt al unei dureri nebănuite, și se gândi că omătul nu putea avea, totuși, dureri omenești, chiar dacă era spintecat de un tăvălug 4x4, vopsit în verde închis, metalizat, alimentat de un rezervor full, cu o poftă incomensurabilă de drum lung parcurs într-o gamă diferită
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Tigve spălate de apa rece a râului, ca o presupusă amenințare suplimentară la adresa nefericiților adolescenți. Îți mai aduci aminte, Jack? Da, doamnă. Astfel de momente nu pot fi uitate, el rămân săpate în memorie și provoacă de fiecare dată plăceri nebănuite, aproape orgastice. Hmm... Erau frumoși, Jack, frumoși și atât de plini de viață. Nici acum nu s-au schimbat, după atâția ani. Mi-e drag să stau aici și să îi privesc, așa cum am făcut-o și atunci. Da, sunt
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de vară, apa era așa de limpede încât vedeam pietrele mari și alunecoase de pe fundul râului. Puteam să văd și peștii care se strecurau printre picioarele mele, din când în când, iar atingerile lor îmi provocau de fiecare dată plăceri nebănuite. Apoi, nu știu cum și când anume, apa a devenit dintr-o dată roșie, ca și cum cineva ar fi deversat în ea o cisternă cu sânge, iar durerea din mine m-a zgâriat brusc prin interior, m-a scrijelit cu ghearele ei ascuțite. Nu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de nivel: între înțelesul cotidian și locul până la care se scufundă (sau se înalță) profunzimea (înălțimea) unui gând. Profunzimea presupune o deplasare pe mai multe straturi. Un gând ne poate conduce într-un alt strat al existenței; uneori în unul nebănuit. Într-atât de neașteptat încât ceea ce vezi pare privit prin ochii altui om. Asta constituie un semn că te-ai schimbat; cel ce privește ești tu, fără a fi exact el; o diferență apărută în cadrul identitarului "eu". Posibil semn al
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a existenței sau absenței cauzalității în realitate. Dovadă ce vine în sprijinul teoriei inconștientului: unele gânduri se scriu singure, venind parcă de undeva de dincolo de mine; aștept uneori curios să văd ce urmează să gândesc, surprinzându-mă deseori cu aspecte nebănuite. E o așteptare de sine, desfășurată în zona de acțiune a propriilor posibili. Când nu voi mai reuși să mă surprind, ori când noutatea va fi datorată doar uitării, înseamnă că, în sens tare, am murit. Cum ori nu voi
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
obsedează albastrul? Știu eu bine de ce. Dar vreau să mă fac că nu știu. Apoi, alături, mi-a așezat pe un suport luneta. Am o bucurie ascunsă, de nimeni știută. Călătoresc cu ajutorul ei prin lumea stelelor. O lume tăcută, frumoasă, nebănuită, misterioasă. Badea Ion mi-a făcut și o laviță pe care mă așez, din când în când, ca să mă odihnesc. Sub ea stă Toni, cum ar veni, avem "paturi suprapuse". Ziua, când sunt la masa de scris, Toni stă lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
urmă, prin strădania violonistei Luminitza Petre, în marea sală a Operei, a răsunat în primă audiție celebrul "Octuor" enescian, pentru corzi. Ultimele momente ale recentei ediții a Festivalului? Au fost cu totul spectaculoase. Un spectacol interior al muzicii - cu deschideri nebănuite spre zonele unor seducătoare iluminări timbrale - a oferit pianista Luiza Borac pe parcursul recitalului său, transcripții de Liszt după Schubert și Chopin și, de asemenea, marea performanță a artistei, Suita op. 10 de George Enescu. Un spectacol al bucuriei tumultuos etalate
Cu Enescu la Stuttgart by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7206_a_8531]
-
tinerețea din suflete și realitatea biologică se naște o prăpastie ignorată de cei în cauză, pe care însă viața cotidiană o aduce brutal în actualitate, în circumstanțe dintre cele mai neașteptate. Un banal fapt divers poate dobândi, din această perspectivă, nebănuite dimensiuni existențiale: Ne uităm cu uimire la ridurile celor de-o vârstă cu noi; imediat ce rămânem singuri, ne detașăm de propriul trecut ca de un bagaj prea greu și încercăm o senzație de imponderabilitate atemporală. Până într-o zi, când
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
al secolului Luminilor. Suprema signatură a Ťdivinului marchizť este, după cum remarcă Jacques Lacan, ștergerea însăși a numelui pe lespedea sepulcrală." (pag. 124) Recunoaștem, în toată interfața stilistică plină de prețiozități și de reiterări destul de obositoare ale unor concepte datate, o nebănuită atenție acordată scriiturii de care numai un prozator ar mai putea fi în stare. Și nu am în vedere unul oarecare, ci unul din familia de esteți în care Mateiu însuși s-a înscris prin poză, iar invertitul său personaj
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
ales că, trebuie să o recunoaștem, autorul nu are savoarea de povestitor a lui Creangă, menită să transforme anonimi din viața reală în personaje de istorie literară. Și totuși, în pofida premiselor nu foarte încurajatoare, textul lui Mircea Gelu Buta conține nebănuite resurse de empatie. Pentru că dincolo de faptele propriu-zise (care seamănă cu năzdrăvăniile tuturor absolvenților de liceu din România, dinainte de 22 decembrie 1989), de chipurile profesorilor și colegilor de clasă (prin nimic mai demne de a fi memorate decât cele cunoscute de
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
a mi-cilor viețuitoare în-trupează strădania pacifică a lui Petre Stoica, pactizarea d-sale, fie și resignată, nelipsită de nuanțe elegiace, cu lumea ce ni s-a dat. Așa cum Leon Bloy socotea că așa-zisele locuri comune conțin mari tensiuni, mistere nebănuite, obiectele din preaj-mă, ne-băgate în sea-mă, aparent tocite de uzanțele noastre, poartă-n în ele se-crete energii, ne-bă-nuite tîlcuri. "Demodarea" lor nu e decît un truc menit a le testa perenitatea, natura enigmatică. Damigeana devine "obiectul răsfățat
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
din comun al acestui om. Cine vrea să vadă în el doar latura patologică sau criminală a personajului ratează de fapt fenomenul uman pe care îl reprezintă acest terorist cu totul atipic. De fapt, Kaczyinski este un caz filozofic de nebănuită actualitate. Cu alte cuvinte, are o importanță secundară că Ted Kaczyinski nu a fost afiliat vreunei organizații teroriste, ci a acționat singur, cum contează prea puțin că a fost doctor în matematici și că timp de 20 de ani a
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]
-
bucuria abia disimulată a autorului de a străbate spațiile rezervate ale unei considerabile istoriografii și ale unor depozite arhivistice și de biblioteci cu sentimentul întâlnirii cu terra incognita. Într-adevăr, istoriile pe care le aduce Corin Braga la suprafață sunt nebănuite, uluitoare, iar maniera în care le știe țese într-o tramă proprie dezvăluie și aici, unde te-ai aștepta mai puțin, pe prozatorul care s-a afirmat prin romanele onirice ale unui început de ciclu și un jurnal de vise
În Avalon by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/9791_a_11116]
-
Pienescu afirmă că a fost antipatizat de dna Mitzura Arghezi (antipatia ar fi cauza principală a refuzului de colaborare). Regretă că nu a obținut "dreptul de acces la dulapul cu manuscrise al poetului", în care s-ar afla ascunse comori nebănuite. Ne putem întreba atunci: dacă această ediție nu este totuși integrală și mai sunt încă tăinuite manuscrise?) Fiica scriitorului - crede editorul - se comportă discreționar față de arhiva poetului. G. Pienescu acuză că, în privința ediției de Scrieri, au fost încălcate "hotărârile poetului
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
de Ph. Hamon și J.-M. Adam. Aceasta a recuperat zona, socotită de multe ori indigestă, a zugrăvirii de locuri și ființe romanești. Mariajul dintre poetică și semiotică a dus la elaborarea unor tehnici de analiză a descrierii cu efecte nebănuit de grăitoare. Făcînd o sinteză a principalelor achiziții în analiza descrierii, Mihaela Mancaș oferă un "tablou" complet al acesteia, care este destinat a face un nou mod de abordare a textului literar, în învățămîntul de toate gradele, cu speranța că
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]
-
și Visul american, iar acesta este filmul său, ceea ce postmodern vorbind, e pură realitate: Borat este și actor, și scenarist, și producător, iar cineva din familie face muzica. Dacă ar fi fost și regizor, formula era totală. Filmul atinge culmi nebănuite ale prostului gust escaladat cu veselie de Borat, iar comedia devine adeseori scabroasă fără alt scop decît acesta. Într-adevăr, din păcate, registrul scatologic aruncă filmul într-un fel de deriziune a deriziunii, riscînd să-l transforme într-o glumă
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]
-
tot ceea ce se înființează secundă de secundă... însă adevărul este altul. În care lume ne aflăm, de fapt? Și cine o vede așa cum este, în întregul său adevăr? Cine are capacitatea să perceapă cu adevărat toate energiile invizibile, toate miracolele nebănuite care se petrec, tot fluxul vieții în infinitatea sa de posibilități și minuni, resursa inepuizabilă de lumină, esențialul existent prin miracolul misterios care este chiar viața însăși?... Cine are curajul să afirme că nu poate fi adevărat decât ceea ce a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
parcă întinzându-se spre capătul lumii... Am sărit pe o stâncă și m-am uitat spre locul unde lumina părea să se adune în miliarde de solzi aurii, de parcă ar fi pornit de-acolo... Am adulmecat briza sărată, care povestea nebănuit despre nesfârșitele ape ale oceanului, necunoscute, întinse dincolo de zări... Valurile care se izbeau de roci se înălțau cu putere până aproape de vârful muntelui, aruncând stropi peste pereții uzi, chiar dincolo de unde ar fi ajuns oricine, poate doar câte un pescăruș
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]