702 matches
-
constat acum, când am ajuns în pragul Luminării, își răsfrâng musai conspirațiile și prin viețile noastre. Conspirația mondială, după cum urlă unii, ne-a prins definitiv în ițele ei. Un fel valah de a-ți țipa neputințele și încăpățânarea, îndârjită în nebuloasa tradiției, de a nu-ți râni ograda, chiar dacă vezi, îngrozit, că vine vecinul sau drumețul și-ți spune, deschis: „De ce n-o cureți, nu vezi că pute?“. Dar pute românește, patriotic și la vedere... O priveam pe Lia și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
o linie. Linia se pierdea Însă În hău, frângându-se și intersectându-se mereu cu sine Însăși, astfel Încât triunghiul, În loc să se transforme În linie, alcătuia tot felul de Încrengături, pe cât de logice și limpezi la prima vedere, pe atât de nebuloase În profunzimea lor. „Da, trebuie să acceptăm realitatea cum e ea, nu cum dorim să fie...” Cinicul dădu păhărelul peste cap, așezându-și la loc șuvița rebelă. „Da”, repetă penitentul, foindu-se la picioarele sale, „dacă de Mathilda, momentan, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
învățat eu la școală? Ce schimbare profundă a avut loc, oare, în închisoare de au devenit „mielușei”, de au învățat maniere de „nobili”, de vorbesc așa calm, fără patimă, de sunt așa corecți? Treptat mi s-au lămurit și celelalte nebuloase. Legionarii nu au fost niște criminali. Iată ce le spunea Corneliu Zelea Codreanu despre violență și orice fel de ripostă necreștină: „Camarazi, noi slujim lui Dumnezeu și patriei. După legile lui Dumnezeu, care nu pot fi răstălmăcite, nici modificate, viața
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
care parcă străpunge toată această gloată enormă de oameni înghesuiți laolaltă. Este un zgomot atât de puternic, încât uneori te rogi ca excesul de viață să contenească, să se dea la o parte, să-ți facă loc în toată această nebuloasă umană, un loc cât de mic, doar să poți respira și gândi. În mijlocul lor, șovăind prin mulțime ca un trio himeric, Pran și noile sale stăpâne încearcă să-și croiască drum. Înfășurați în niște burka negre, lungi până în pământ, privesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în mare pripă. Nu știu de ce dacă ating un vis, M-atrage cineva printre coșmaruri Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc meleag după meleag, Spre golfuri care pot să mă aline. Nu știu de ce atunci când vreau să zbor, în visele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
sfini nu mai ține azi taifas, Pătule-s ponosite, iar vin nu este-n beci. Regina nopții, draga, era semnalul nostru Să mergem la culcare, întâi să ne-nchinăm; Dar, vai, nu-i nici icoana, un fum e Zoroastru, în nebuloasa rece cu greu ne-ncumetăm... Adonis părăsit-a, se pare, bătătura, Căsuța-n care atunci bunii creșteau nepoți Și totul se înnoia la cuminecătura Ce ne scotea din starea de blânzi, umili iloți ... Ineluctabila melancolie Indurescentă stare mă ține ancorată
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Balerina Mata Hari“, repeta, să se încălzească, pietonul. Peste o oră, scara vopsită în verde și blocul acela de locuințe și aleea de brazi, și numele Francisca Pop n-ar mai putea fi regăsite, era convins. Spulberate, fără urmă, în nebuloasa viesparului care își va relua, conștiincios, blestemul diurn și static. Spulberat el însuși, grăbit să se spulbere cât mai repede, fără urmă. În noaptea care se spulbera, în zorii care îl înghițeau, spulberându-l. Înainta în ora gri, ora agresiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tabere refuzau să se convingă de aceste realități și nu renunțau la pretenții. Începu să se plimbe. Dezorientat, fumul parfumat întârzia în urma lui. Tratatul de pace trebuia să fie semnat cât mai curând posibil. Altminteri, viitorul se scufunda într-o nebuloasă cu mult prea multe necunoscute. Își aminti tot ceea ce discutase cu Dimitrie Moruzi, cu marele dragoman al Porții, în timpul vânătorii cu șoimi. Cedarea unei părți din Moldova îi apărea acum, după ce citise toate acele informații, într-o altă lumină. Ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
locul unde firul era agățat era unicul punct fix al universului. Deci nu atât către pământ mi se Îndrepta privirea, ci Într-acolo, sus, unde se oficia taina nemișcării absolute. Pendulul Îmi spunea că, totul mișcându-se, globul, sistemul solar, nebuloasele, găurile negre și toate cele născute din marea emanație cosmică, de la primii eoni până la materia cea mai vâscoasă, un singur punct rămânea, pivot, pilon, sprijin ideal, făcând ca universul să se miște În juru-i. Iar eu mă Împărtășeam acum din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ieșind din nor și alergând către pădure, urlând, cu brațele Întinse Înainte, Încât am crezut că ne descoperise și că ne azvârlea blesteme. Dar, ajunsă la câțiva metri de noi, Își schimbă direcția și Începu să alerge În cerc În jurul nebuloasei, dispăru către stânga În albeață, ca să apară În dreapta după câteva minute, din nou ajunse foarte aproape de noi și am putut să-i văd fața. Era o sibilă cu nas mare, dantesc deasupra tăieturii subțiri a unei guri ca o crăpătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
tip de arme doreai. Puteai trece dintr-o tabără într-alta, de la transportatori la pirați și viceversa. Atașase și un link. Dădu click cu butonul stâng al mouse-ului și pătrunse într-un fel de ocean albastru, presărat cu meteoriți, quasari, nebuloase. Odată aleasă racheta, te puteai cufunda cu viteză în oceanul cosmic, puteai să aterizezi pe planete, sau să te confrunți cu furtuni cosmice. Fascinant! Pe Cosmin, însă, îl pasionau mai degrabă site-urile de modă sau chat-ul pe subiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
se compară cu un adevărat eșantion. Respirând încă greu, activă sistemul de coborâre. Singurătatea aici era mult mai copleșitoare, decât căderea în prăpastia fără sfârșit a stelelor. Lunecând la discreția cablului, se cufundă într-o beznă de nepătruns. Fără nici o nebuloasă în depărtări. Negura îi amorțise orice senzație fizică, astfel încât se sperie când ghetele loviră o suprafață solidă. Mârâi și fu cât pe-aci să-și piardă echilibrul. Revenindu-și, opri sistemul de coborâre. Se gândea să detașeze cablul care-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
îmbătrînea, se scofâlcise ca o smochină. Materia lui se fărâmița ca putregaiul. Până și spațiul interstelar, altădată flexibil, aburos, plin de nori de metan și fire de praf auriu, devenise aspru și rigid. Prin el înainta acum arhitectul, ca o nebuloasă din ce în ce mai întinsă, înghițind constelații întregi, fluturând în bătaia câmpurilor electromagnetice, dar emițând permanent, ca o mare voință, propriile sale ritmuri, imperative și proaspete. Când ajunse în centru, brațele sale răsucite în spirală umplură întregul spațiu al fostei galaxii. Materia corpului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ecou care străpunge sufletul extaziat întru bucurie spre a-l atenționa neîncetat că veșnicia edenică nu se oferă din extensiile imanentului și că doar oglindiri paradisiace punctează efemer temporalul deșertăciunilor umane. Așa cum fericirea întâmpină insular tranzitarea de către ființa omenească a nebuloasei profanului, tot astfel și suferința își deschide amarul existențial în clipe de agonie și spasm, în tensiunea unor situări insuportabile ce induc senzația că derularea firesc-banală a vieții pășește brusc într-un gol incendiar și mistuitor. În cadrul acestei sfredelitoare experiențe
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
privi o parte din Los Angeles... dar ar fi ridicol să pretind că aș cunoaște orașul. Capitala Californiei reprezintă pe orizontală ceea ce reprezintă New York-ul pe verticală. Practic, Los Angeles, mult mai întins decât un județ de la noi, e o nebuloasă urbană cu numeroase "nuclee" între care se circulă pe autostrăzi, faimoasele freeways. Cu excepția downtown-ului, "centrul administrativ", unde se înalță câțiva zgârie-nori, construiți, ca toți zgârie-norii din America, pe schelete metalice, din beton și sticlă, casele sunt scunde, cu maximum un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
vremea studenției, fixîndu-ne întîlnirile "la ceas", la Universitate, sau pe "aleea busturilor", în Cișmigiu? Unde să ieși la plimbare? Ca să vezi pe cineva, trebuie să pornești ca spre Sinaia. Am ieșit de pe freeway, am ajuns într-unul din "nucleele" acestei nebuloase și, în sfârșit, mergem câțiva pași pe jos. Melancoliile mă fac să mă simt ca un dulău care are nevoie de lanț. În plus, o noapte nu mi-a fost de ajuns ca să mă acomodez cu schimbarea de fus orar
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Cu toții deveniseră "americani". 4 septembrie Bostonul e mai uman decât New York-ul și decât Los Angeles. Aici poți să respiri, să te plimbi, să "flanezi", cum zic francezii. Nu te simți nici strivit, ca la New York, nici pierdut într-o nebuloasă (ca în stepele rusești), cum pățești în capitala Californiei. E un oraș foarte urban în maniere și foarte anglosaxon în aspect. Cam rece, cam auster, pentru cineva care vine de la porțile Orientului, de o seriozitate britanică, ușor snob, ușor puritan
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
pe scăunele, așa cum făceau dintotdeauna, amândoi însuflețiți de pericol, făcând ca de obicei schimb de teorii despre inspectorii ONU trimiși să găsească armele sau despre focile zărite în port. Chipul lui Sylvie era senin și luminos, dar departe, ca o nebuloasă accentuată de culoare, trimisă de Hubble. Refuza să-l întrebe cum se simțea, singura întrebare care conta pentru ea. Îl durea pieptul când se uita la ea. Toată grija aia insuportabilă l-ar fi zdrobit. Cu câțiva ani în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să poată avea o imagine directă, deși cam tulbure, a scenei contemplate de Kent și de Lester prin telescop. Concentrându-și atenția, văzu că nava ajunsese în vecinătatea unui sistem galactic, ale cărui stele erau însă atât de departe, încât nebuloasa M-33 din Andromeda - ținta expediției - se reflecta în telescop ca o puzderie de puncte strălucitoare. Grosvenor își ridică privirea tocmai în clipa când Lester spunea, depărtându-se de telescop: - Se petrece un fenomen de necrezut. Vibrațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pe scaune, se vedea clar că vorbele căpitanului atinseseră o coardă sensibilă. - Să privim lucrurile din... punctul ei de vedere, urmă căpitanul. Iată că se apropie o navă: în direcția dinspre care vine, există un număr mare de galaxii, de nebuloase, de formațiuni stelare. Unde anume se situează planeta de origine a navei? Domnule Kent, dacă ești de acord, aș propune să examinăm unele din sistemele planetare ale acestei galaxii. - N-am nimic împotrivă, răspunse Kent. Iar dacă nu mai exista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
pentru a împiedica orice intervenție. Încă puțin și amicul nostru va începe să simtă un gol în stomacu-i gigantic. E timpul să pornim la drum. Timpul avea să vină, însă, abia peste câteva luni, când se hotărâră să pornească spre nebuloasa NGC-50 347. Astronomul Lester explică astfel sensul acestei alegeri: - Galaxia aceea se afla la o depărtare de nouă sute de milioane de ani-lumină. Dacă inteligența asta gazoasă se va lua după noi, ea se va pierde în noaptea fără sfârșit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Dacă inteligența asta gazoasă se va lua după noi, ea se va pierde în noaptea fără sfârșit a spațiului. Când Lester se așeză, Grosvenor se ridică și vorbi astfel: - Vă dați, cred, seama cu toții că nu vom merge chiar până la nebuloasa aceea. Ne-ar trebui sute, sau poate mii de ani, ca să ajungem la ea. Vrem doar să ducem această ființă vrăjmașă într-un loc din spațiu unde va muri de foame. Iar noi vom ști că a murit, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
succesiunea evenimentelor și a fenomenelor. Acestea, ca și extinderea cunoștințelor, se realizează utilizând ca punct de plecare manualul de istorie. Or, Micul dicționar al colegei noastre are importanta calitate de a sistematiza, de a ierarhiza, de a clarifica orice posibilă nebuloasă, de a așeza în mintea cititorului eventuale informații confuze sau generatoare de confuzii, datând dinainte de clasa a IV-a, în timpul și chiar după ultima clasă din ciclul primar, căci valabilitatea utilizării lui se extinde - de ce nu ? - și în anii următori
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
furioși în legătură cu externalizarea, așteptați până când îi vor vedea pe roboții care îi vor înlocui pe oameni în viitor. Creiere lichide Deși conștiința față de sine și față de mediu a fost întotdeauna asociată cu creaturile vii, acest lucru ar putea deveni o nebuloasă în următorul secol. Știința se îndreaptă spre realizarea roboților cu conștiință, androizi cu minți organice, care vor face alegeri și vor lua decizii - și în cele din urmă, se vor angaja într-un comportament autonom. Inovațiile privitoare la viața artificială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
lîngă tine?... Acesta e refuzul și nedumerirea. Acum, ca să spun drept, am multe momente în care nu prea văd scopul între mine și ea. Nu prea văd motivul sau direcția, am impresia de multe ori că ne învîrtim într-o nebuloasă, într-un mod incert, încît iam sugerat de cîteva ori să mă gonească sau să îmi spună dacă vrea să dispar din peisajul ei. Atunci cînd îmi refuză apropierea, e adeseori impasibilă și detașată, rezervată și absentă, iar eu îmi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]