8,720 matches
-
Pe unde a ieșit căldura.// și-n loc de funze, pe meleaguri, / Din cosmos curg foșniri de steaguri. // Visarea crește, cerul scade, / Pe mări deodată Newton cade. // Mistrețul roade doina veche, / Se trage crucea de ureche. // și-mi alipesc, uitând necazul, / De steaua cea de pradă-obrazul. («Paradoxuri planetare” VRF, 218). Grigore Vieru are divinul dar de a transforma în poezie chiar și un formular polițist de evidență a populației: Numele și prenumele? / Eu. // Anul de naștere? / Cel mai tânăr an: / Când
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ci și structurile complicate ale primei mișcări. ăntelege ansa cam ce este melancolia de toamnă despre care tot vorbim când vine vorba despre Brahms. Vom mai auzi, probabil, numele oaspetelui spaniol (din Țară Bascilor) care a ănteles să se alăture necazurilor Filarmonicii, acceptând banderola albă purtată de toți instrumentiștii. Ei deplâng conjunctură nefavorabilă an care și cultură muzicală se află pe meterezele nesfârșitei noastre tranziții. 1999-2000. Notate pe filă albă, lucioasa, a unui program de sală al Orchestrei de Cameră Radio
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
demoazelelor ca să facă prudent și cu dureri fantastice cîte un pas, copăcel". Din păcate, medicamentele pe care le solicită Georgettei, recăsătorita și stabilită acum în Franța, nu-i sosesc ori fac drumul... înapoi: "Te rog să mă ierți pentru toate necazurile tale cu faimoasele medicamente, care fac mereu drumul dus-întors, încît trebuie să știe calea singure". Birocrația totalitara zădărnicește cu sitem și dorința crepusculara a lui Cezar Petrescu de-a călători la Paris: "Deci, sper că ne vom vedea, draga Georgetta
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
se-nfurie, într-o față iubire să nască / în una singură, din toate cîte o sa citeasca!". În majoritatea poemelor apar astfel de secvențe prozaice, biografiste, acoperite imediat de strălucirea rimelor sau neutralizate în palinodii voioase și cîntecele batjocoritoare ("mai mare necaz / decît să fii altul / nu e // nu e / nu e! // și sîngele suie / altu-n același / a) cap? // cap, ca să cadă / departe-n coadă // ce nu se cade / să nu se vadă // (ce nu se vede / să nu se cadă.)"; structura
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
ce a fost înainte ajunge să li se pară unor oameni ceva sinonim cu binecuvântarea. A existat o categorie de dezagremente ale regimului comunist, resimțite acut în prima fază și mult atenuat în cea de a doua, percepute cumva ca necazuri zilnice, pe care mulți le-au și uitat sau le-au lăsat să vegeteze într-o zonă difuză a memoriei. Dar și acestea ne fac să nu dorim reiterarea genului de societate care le naște. Orice formă va căpăta în
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
picioare, hingherit, făcut țăndări, dar viu, viu nu morțiu, viu și fiabil, viu și învingător, viu și de bună seamă veșnic; nu minciuna instituționalizată cu pretenții de ubicuitate, umblând pe picioroange lungi-lungi, ci duhul adevărului care, la o adică, la necaz și strâmtorare, se prefiră agonic ca prin spitale și pușcării în case cu familii obișnuite, capturate pe nimic - vătămat, paralizat, zăcând la pat cu capul spart ziua în amiaza mare, beat de suferința neputinței noastre omenești, prea omenești. În adevăr
Minima argheziană. Rugăciunea de la Gorj by Marian Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/2483_a_3808]
-
căci, dacă o accepți, ești silit să recunoști că intențiile bune provoacă catastrofe. Motivații ce par benigne sfîrșesc malign, dar și invers, mobiluri ce par dăunătoare au fețe binefăcătoare. De exemplu, repercusiunea întîmplării asupra liberului arbitru. Nenorocirile, accidentele, traumele și necazurile provocate de întîmplare sînt rezumate de obicei în sintagma: „la locul nepotrivit în momentul nepotrivit“. O clipă de ghinion și savoarea vieții s-a dus, în virtutea haosului cel mașter și rău. Dar dacă nu ar exista haos, destinul ar fi
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
BOCA. Arsenie Boca, considerat de unii oameni Sfântul Ardealului, a lăsat în urma sa o tolbă de povețe care au fost strânse în diferite cărți. ARSENIE BOCA. În volumul "Învățături ale Părintelui Arsenie Boca" aflăm că există oameni care nu au necazuri. Conform scrierilor lui Arsenie Boca, cei păcătoși nu au amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
care au fost strânse în diferite cărți. ARSENIE BOCA. În volumul "Învățături ale Părintelui Arsenie Boca" aflăm că există oameni care nu au necazuri. Conform scrierilor lui Arsenie Boca, cei păcătoși nu au amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
lui Arsenie Boca, cei păcătoși nu au amărăciuni în viață. ARSENIE BOCA. "Nouă, toate necazurile ne vin de la greșeli, nu de la Dumnezeu. El numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
numai le îngăduie și spală cu ele vinovățiile noastre. Oamenii însă tare greu pricep că îndreptarea prin necazuri dovedește nu părăsirea lui Dumnezeu, ci milostivirea Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face că sunt oameni păcătoși care n-au necazuri. Pe aceștia i-a lepădat Dumnezeu. Căci știindu-le firea, precum că nu au leac
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
Lui. Ba chiar prin aceea știm că Dumnezeu are grijă de noi, dacă vom avea necazuri. Dumnezeu vrea să ajute pe toți, dar nu toți primesc purtarea Sa de grijă. Așa se face că sunt oameni păcătoși care n-au necazuri. Pe aceștia i-a lepădat Dumnezeu. Căci știindu-le firea, precum că nu au leac și nu pricep nimic din ocârmuirea Sa, îi lasă în păcatele lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
păcătoși care n-au necazuri. Pe aceștia i-a lepădat Dumnezeu. Căci știindu-le firea, precum că nu au leac și nu pricep nimic din ocârmuirea Sa, îi lasă în păcatele lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci, cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-l înțeleagă căile, nu le mai rânduiește o îndreptare prin încercări în lumea aceasta, ci osânda în cealaltă. Necazurile vieții sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
lor. Nu fericiți, așadar, pe cei ce n-au necazuri în lumea aceasta. Căci, cunoscându-i Dumnezeu că n-au minte să-l înțeleagă căile, nu le mai rânduiește o îndreptare prin încercări în lumea aceasta, ci osânda în cealaltă. Necazurile vieții sunt un grai mai aspru al lui Dumnezeu către oamenii mai grei sau mai vicleni la minte", aflăm din cartea " Învățături ale Părintelui Arsenie Boca".
ARSENIE BOCA: Cine sunt oamenii care NU au necazuri. “Pe ei i-a lepădat Dumnezeu” by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25207_a_26532]
-
limbă liturgică - latina -, a cărei placiditate scorțoasă, pe cît de potrivită în surprinderea distincțiilor teologice, pe atît de inadecvată era în sesizarea voluptăților ilicite. Pe scurt, Bembo face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii își mărturisesc necazurile, cardinalul îmbrățișînd limba vernaculară. Tot ce-i vernacular e trivial în sens nobil, ca limbă vorbită la colțul străzilor sau în răspîntia drumurilor. A confunda tenta vulgară a unei limbi (argoul plebei ca vulg) cu nuanța ei trivială (accentul de
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
văzut în plină creație: Am venit și noi la școală Ia uită-te bă, domnul candidat la secția științifică Cărticică să-nvățăm, face poezele. D-aia habar n-are de o ecuație. la care, fără dirijor (Să crape Burtică de necaz) s-a Uite ce e băiete, la mine nu mai ai ce căuta. Poți nici făcut un cor pe trei voci, unii cântând: să nu mai vii la ore (mai erau două luni de școală). Și dacă Am venit și
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
despre pensii și când vor fi mărite acestea, localnicii cerându-i, totodată, și mărirea alocațiilor pentru copii, prim-ministrul răspunzând: "După cum mere în lume treaba, vedeți că și în Grecia și în Germania și în Franța, și peste tot sunt necazuri, acum încercăm să ne chibzuim cu cât avem ca să putem să mergem mai departe". La întrebarea altei femei dacă se măresc pensiile, Boc răspunde: "Să sperăm. Doamne-ajută! Să vedem. Dacă e benzină în motor treburile merg bine".
Pensionarii, către Boc: Nu ne mai ciuntiţi pensiile () [Corola-journal/Journalistic/25389_a_26714]
-
Buluc mare duminica aceasta la mănăstirea Curtea de Argeș, unde 3.000 de oameni s-au călcat în picioare ca să atingă racla cu moaștele Sfintei Filofteia. Convinși că sfânta îi va ajuta să treacă peste necazuri, oamenii nu s-au dat în lături de la nimic.
Îmbulzeală din credinţă: 3.000 de oameni s-au călcat în picioare la mănăstirea Curtea de Argeş () [Corola-journal/Journalistic/25478_a_26803]
-
munci cu spor. Pentru a-și proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice : furtuni sau trăsnete, credincioșii trebuie să ofere săracilor o porție din primul fel de bucate, preparate pentru această sărbătoare. Potrivit tradiției, credincioșii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni și de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguță cu flori de tei sfințită la biserică în ziua Moșilor de vară. Respectând datinile celor trei sărbători Dați de pomană ceapă și usturoi Pentru ca
MOȘII DE VARĂ. De ce trebuie să dați de pomană ceapă și usturoi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25451_a_26776]
-
pe domnul Igor, acesta cu siguranță i-ar da cele două, trei sute de ruble promise și și-ar cumpăra cel mai al naibii acordeon, să cînte singur, nu alta. Din om iubit în sat, de care toată lumea avea nevoie la necaz sau la bucurie, să zică ceva de inimă albastră sau de inimă neagră, Fotache ajunse să fie ocolit de toți. Toți îl luau peste picior cu povestea lui cu doamna Ana, iar el, ca și cum nu ar fi înțeles bătaia lor
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
luam în sus, până la biserică, unde, cu umbrela imensă deasupra capului, parohul se plimba printre copaci, rostindu-și breviarul. Eram singur și fericit. Și tatăl meu era singur, deși cu siguranță în acele vremuri nu era fericit. Făcea haz de necaz, fredona în timpul bărbieritului, ținea pasul iute, îi saluta zâmbitor pe vecini, cu toate că în fiecare dimineață când pornea cu traista de pânză în care-și ținea pachețelul și vesta portocalie, de fiecare dată când pornea la lucru spre gară, unde avea
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Nu este aceasta o Caciularu). faptă bună?? • Nu toți reușesc să treacă de bariera imaginației. • Bine că veșnicia nu se termină toată în același • Când vrei război cu cineva, întâi îl începi și apoi îl timp. declari (sau nu). • La necaz, omul crede orice. • Dacă cineva dă bani pe rufele tale murdare, nu înseamnă că au vreo valoare. • Așa se țes încet covoarele și dosarele (Barbu Schechter). • Întotdeauna tineretul de ieri a fost nemulțumit de tineretul de astăzi... • Cutare mă laudă
Ziceri. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_83]
-
cu partenerii locali. „Printr-o permanentă colaborare cu școlile, cu societățile comerciale, vom ști care sunt modificările de pe piața muncii și cum să ne planificăm strategiile de consiliere a populației. Aceste cursuri de reinserție profesională se fac în toată Europa. Necazul este că nu avem, nici din dreapta, nici din stînga, date despre câți tâmplari sau zidari e nevoie la un moment dat, care este cererea societăților, pentru că la acest moment nu există o corelare la toate nivelurile. Dezvoltarea socială în Europa
AJOFM Argeş, acuzată de dezinformare cu privire la rata şomajului () [Corola-journal/Journalistic/24688_a_26013]
-
cu câtva timp în urmă, o operație „pe cord deschis”, într-o vreme când despre asemenea intervenții, chiar dacă nu se aflau la începutul începutului, se vorbea în șoaptă, ca despre ceva de risc suprem. Îi mai dădeau târcoale și alte necazuri trupești, adăugate celor de natură mai perfidă, ținând de „dosarul dalmațian” al fiului unui deținut politic cu state lungi prin închisorile patriei. Cu toate astea - sau tocmai datorită lor - , l-am simțit ca pe un om dotat cu o mare
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
cale lungă și plină de florile recompensei”.12 Din nefericire, calea a fost scurtă, prea scurtă chiar, iar florile n-au venit. În locul lor, a venit doar uitarea. Însă Ana nu-i nici ea poetă de lepădat, oricîte nazuri și necazuri i-ar fi făcut limba română. E temperamentoasă și, cu toate că scrie pe „teme”, făcînd mereu un fel de „definiții” de stări sau atitudini, se avîntă fără spaime în retoricile viforoase ori focoase. De-ar fi avut ce-i trebuia, o
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]