527 matches
-
l trage. Doar atâta mai apucă, Apoi îi mai dă o brâncă, Doar așa, cât să se ducă În prăpastia adâncă. Înspre cal încet se duce Gândurile să-și adune, Mulțumit își face cruce, Murmurând o rugăciune. Calul, vesel, scurt nechează, Cu copita stânca bate, Fericit el lăcrimează Și-i mândru cum nu se poate. Călăreț și cal, spre norul Care lin pe munți se lasă, Se desprind de stâncă-n zborul Către zâna cea frumoasă. Trec peste pământ și ape
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din sălcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare
BASORELIEFUL “MĂNĂSTIRILOR DIN GÂNDURI” A LUAT FORMA ACESTEI PRIMĂVERI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372349_a_373678]
-
a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
a dorului, a viorii, a frunzelor... Clopotele lor răsună de la un mal la altul al Prutului, fiecare vers fiind impregnat cu mai multă tăcere decât cuvânt. “Berzele/ au înălțat/ un pod peste Prut,/ Zidind/ cerul mlăștinos/ pe aripi de lut./ Nechează,/ din salcii,/ pierdutele maluri,/ Strecoară/ în inele/ tăcutele valuri./ Berzele/ au împletit/ pâinile în nori,/ Dospite/ și puhave/ la podul de flori... (Berzele au înălțat un pod peste Prut) Răbufnind într-o primăvară timpurie, iubirea, care se zidește în fiecare
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
trebuie să aprindă stelele, îi spun cerului ține-mă aproape. caii mei îi auzi mereu tropăind. le-am pus potcoave de argint nu se mai deosebesc azi de clinchetul clopoțeilor gândurilor nobile trebuie să le respecți rangul. uneori noaptea mă nechează, caii ei negri înaripați mă invită la zbor, eu îi aștept pe pervazul ferestrei cu cuburi de zahăr în mână, în iarba sufletului meu îi las să pască la pas. întotdeauna îmi aștept prietenii cu masa pusă. nu știu dacă
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > POVESTE DE DRAGOSTE(1) Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Calul necheza ușor ... EL zâmbi, struni animalul și sări ușor din să. Îl bătu pe grumaz apoi îl lasă liber.Si el zărise ceva.Mai de sus.Se apropie ușor...fără zgomot.Fata i se destinse într-un zâmbet larg. Față ațipise
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
din Atlantic Monthly, despre zilele marilor ranch-uri de vite din vestul Americii. Un armăsar tânăr, încă neîmblânzit, era înhămat împreună cu un măgar, anume antrenat în acest scop, apoi li se dădea drumul în largul pășunilor publice. Izbind cu copitele, nechezând sălbatic, cabrându-se în salturi spectaculoase, armăsarul trăgea pe măgăruș grăpiș după el, aruncându-l în toate părțile, ca pe o traistă cu grăunțe. În scurtă vreme, cei doi bidivii dispăreau dincolo de orizont, părând a se întoarce împreună la starea
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
libertate” și setea după ”independență” (personificate prin armăsar), de îndată ce iei decizia să-l îmblânzești pe inorog, iese la lumină și umilul purtător de poveri - măgărușul. Curând va fi uitată vremea în care te cabrai la cea mai mică împotrivire și nechezai amenințător la vederea frâului și a zăbalei. Măgărușul a trăit la ferma ființei tale, bine merçi, de multă vreme, numai că n-ai știut de ce, oricât ai căutat un răspuns și oricât te-ai certat cu Dumnezeu, cerându-i socoteală
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
pe scăunele colorate, făcute de el, pentru noi. Mereu avea nenea Tibi ciocolată din Germania, de la rude. Uneori, ne punea în câte un șervețel 2-4 lingurițe de “cafea bună”, pentru părinții noștri...”să mai lase nechezolul...c-o să-i auziți nechezând de-adevărat într-o zi!” Când s-a prăpădit Tibi, dintr-un accident cerebral, tanti Mimi i-a adunat toate hainele purtate și le-a sigilat în pungi de plastic. Când nu mai putea de dor, înțepa câte o pungă
CÂND ALEGEM... de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344960_a_346289]
-
dâră de lumină către adâncul pădurii apoi crescu în intensitate, în pâlpâiri fascinante. - Acesta-i drumul spre adevărata comoară! Acolo-i îngropată lada cea mare! Ajuns în dreptul tufanului unde fusese îngropat singurul galben, o arătare îi blocă principelui drumul. Calul necheză speriat și se ridică în două picioare gata să-l trântească de copaci. Același demon cu chip omenesc, coadă, copite și furcă care i se arătase la grota vrăjitoarei, i se ivi în cale rânjind: - Ți-am promis că-ți
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
liniștite între copaci. Tot acel tablou natural mi-a rămas adânc imprimat în memorie, de la cerul senin de vară la culoarea copacilor, apoi verdele viu al ierbii și căprioarele păscând atât de liniștit, deodată însă calul a fornăit, apoi a nechezat iar căprioarele s-au speriat fugind în pădure, iar bunicul s-a întors spre mine zâmbind și mangaiendu-ma pe cap spunându-mi: - Ai văzut câtă frumusețe a creat Dumnezeu iar unii spun că totul a evoluat și că nu ar
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
democrația nu mi-a dat șansa să fiu alături de cei deștepți!? Mai citi încă o dată inscripția în stâncă și adăugă: - Cineva face glume proaste în creierul munților! Ca o replică la gândurile sale, calul se ridică în două picioare și necheză de răsună valea în ecouri. - Și dacă zona este într-adevăr bântuită de duhurile necurate? Inscripția să fie oare un avertisment din partea celor care au trăit aici momente înfricoșătoare? Îngândurat și speriat, coborî de acolo și prinse calul de căpăstru
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
acea răsuflare fierbinte. În culmea disperării se întoarse brusc și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea sa! Acesta îl îndemna de zor să-l
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
democrația nu mi-a dat șansa să fiu alături de cei deștepți!? Mai citi încă o dată inscripția în stâncă și adăugă: - Cineva face glume proaste în creierul munților! Ca o replică la gândurile sale, calul se ridică în două picioare și necheză de răsună valea în ecouri. - Și dacă zona este într-adevăr bântuită de duhurile necurate? Inscripția să fie oare un avertisment din partea celor care au trăit aici momente înfricoșătoare? Îngândurat și speriat, coborî de acolo și prinse calul de căpăstru
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
acea răsuflare fierbinte. În culmea disperării se întoarse brusc și rămase uimit. Calul îi tot sufla în ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
ceafă să-și revină odată din situația în care se afla. Stăpânul îl privi cu nedumerire. Animalul se ridică în două picioare și necheză de răsună codrul. Stăpânul continuă să-l privească nedumerit. Animalul bătu nervos pământul cu copitele și necheză din nou și mai furios de parcă vroia să-i spună ceva. Pătru de această dată își scutură capul, se frecă la ochi și în cele din urmă înțelese mesajul. Roibul era salvarea sa! Acesta îl îndemna de zor să-l
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi boieri abia reușesc să-i strunească. Căpitanii continuă să sape, în timp ce boierii privesc cu ochii holbați, dornici de desfătări la fecioarele ispititoare ce dansează cu sânii și coapsele dezvelite. CĂPITANUL ARNĂUTU: (ironic) Boieri
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
cerul floarea Când vântul o răsfiră Și se cunună zarea, Iar fluturii conspiră. E-atâta frumusețe La nunta de petale, Dar simt cumva tristețe Când văd cum ramuri goale, Umile-ngenunchează Tot sărutând pământul Și tremură a groază Când rău, nechează vântul. Ne-asemănăm cu ei În mândra tinerețe, Pe trupuri ca de zei, Veșminte îndrăznețe. În florile dorinței Stamine de candoare Și arșița ființei Prea mult risipitoare. Vâltoarea vieții fură Toți anii plini de floare Și soarta nu se-ndură
AU ÎNFLORIT CIREŞII... de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348941_a_350270]
-
iar capra după gât, ca pe un șal, și se întorcea cu ea în sat. Zice el, ca să o mulgă... Cam pe atunci, și până spre nămiaz, ca din senin, îl apuca. Odată sărea în sus, bătea din picior și necheza... Iar de aici, voiai sau nu, tot te umfla râsul! - Nici cel despre care spui nu era într-ale lui! Eu l-aș fi dus la balamuc! - Păi de ce, că nu făcea rău nimănui?! Mamaie zicea că era ca și
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
ale amorului tradițional, din cauză că amărîtul este înzestrat numai cu o sculă și uneori și aia întristată, pe cînd femeia, dotată cu numeroase orificii, poate beneficia de serviciile a cîte doi-trei bărbați deodată, care s-o inunde cu fericire ... și fetele nechezau ca iepele date la montă artificială, cînd armăsarul vine călare pe bicicletă și, după ce pleacă, în ovarele lor s-a și plantat un animal de rasă, chestie pe care natura, dacă o lași de capul ei, o realizează cu mare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
așezat pe un pietroi rotunjit de timp. Gândul îmi alerga la Auguste Rodin și la sculpturile lui. Câtă măiestrie, îmi șoptea gândul. Nici acum nu-mi pot explica cum am ajuns in Jardin des Flantes, unde caii sculptați de Rodin nechezau de speriaseră norii de pe cer. Uitându-mă mai bine, observ că erau centauri, adică jumătate căi, jumătate oameni. Am dat să mă ridic de pe bolovanul pe care ma odihneam, dar o mană ușoară, ca un gând, se așeza pe umărul
DESPRINDEREA DIN STÂNCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348466_a_349795]
-
arăți, tu, țară, încă ai omăt în plete! ce mizerie pe stradă, câte mucuri de țigară! câinii latră ca-n ogradă, nici nu zici că-i primăvară! prin asfalt atâtea găuri ne rânjesc cu nonșalanță! caii duc în spate euri, nechezând în ambulanță. parcă a trecut războiul; cimitirile sunt pline. morții strâng în palme țoiul, sare prețul din vitrine... jalnic mai arăți, tu, țară, dar mai jalnic e norodul! cântă imnul o fanfară, dar eu cred că e... prohodul! Referință Bibliografică
JALNIC MAI ARĂŢI, TU, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345498_a_346827]
-
el cu toții la un loc, și văd că n-a mai murit... dar-ar dracu-n el ! continuă Sonia. Ăla mijlociul, parcă Avram, a fost călcat în picioare de cai, înnebuniseră , așa tare fornăiau și se ridicau în două picioare nechezând asurzitor din cauza mirosului de băutură, îl apucase borâtu, și bora, bora în mijlocul hergheliei, da de gras , era gras că-i ieșea colesterolu prin chiele, păi, da,de prea mult ghini ...a făcut cineva reclamație la Miliție vrodată ?nimeri,nimerica, le-
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
știința voastră „un drac putere”, ați fi mult mai avansați! Și rostind acestea se băgă sub bietul armăsar și cu el în spate o zbughi peste dâmburi și tufișuri afundându-se în pădure. Săracul cal simțindu-se purtat pe sus necheza disperat de mama focului și lovea cu copitele prin aer. Dar nici gând ca dracul să-l elibereze din spinare, căci îl prinsese zdravăn cu ghearele de pulpane de-i dăduse sângele. La rândul său, Ștefan, surprins de reacția diavolului
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]