310 matches
-
în formarea mea. Mă uimea ușurința cu care prindea totul când trudea, mă enerva superficialitatea ei care trata subiectele pe care nu avea chef să le aprofundeze și mă uluia cu câtă nonșalanță inventa finaluri de cărți abia începute, dar necitite și care, culmea, nu erau departe deloc de povestea reală. Cu aceeași ușurință inventa și povești inexistente despre ea sau despre mine și aventurile mele neomologate. O iubeam cu tristețe, știam că nu va fi a mea, de la mine se
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
literele ce alcătuiesc titlul folderului. Ezită. Ia o hotărâre. Și clic clic clic. Primul mesaj al nebunei iese la iveală. Mintea lui recapitulează faptele, în cear că să fixeze în timp un moment de pornire al acestei cascade de mesaje necitite. Ar fi fost mai simplu să le șteargă. Dar a preferat să le depoziteze într un folder și acum deja s-a obișnuit cu prezența acestui folder. S-a gândit că nu le va citi niciodată sau că le va
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
importantă pârghie în procesul de educație familială, dacă este judicios dimensionată și se întemeiază pe o deplină cunoaștere a copiilor. Poveri și pericole Corijenții și repetenții de la școala vieții devin poveri și pericole pentru societate. Învățare Înțelepciune Carte Cartea Cartea necitită este ca dragostea neîmplinită. Cartea Cartea trebuie citită precum femeia iubită. Învățăminte Învățămintele dintr-o carte nu plutesc pe deasupra textului și nici nu se află printre rândurile acestuia. Ele, ideile folositoare, trebuie căutate și alese precum firicelele de metal prețios
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
în grădina publică, în curtea liceului, în gară (atenție la lina întâi), așchii sub roțile trenului, așchii sub tălpile îngerilor, așchii pe prispa casei îndoială, bob sosit în icoană, bob sosit în grădina cu mușuroaie, bob sosit în paginile acestea necitite de carte, bob sosit! Doamne, eu... nu se poate, nu, Doamne! Chemați salvarea! Ajutați-mă, poate trăiește! Să mă ajute cineva! Eu... eu nu am omorât nici măcar o muscă. Este un copil, Doamne, un copil nevinovat, of, fata tati! Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ochii, picioarele, părul, buzele albastre? Cine este și de ce mă cheamă în șotronul acela velin, acoperit cu praf de cretă, cu sânge, cu frunze, cu cioburi de sticlă, cu cenușă, cu furnici? Stăpâne, de ce îl ascunzi în bibliotecă printre cărți necitite? Dumnezeule, de când atâta reversibilitate sub cerul tău? Ceasul numără invers creșterea pomului; fructul desface mugur; spicul dospește pâine; lacrimă sapă izvor; iarba căruntă începe a înverzi; râul se întoarce în elicele morii; soarele răsare din mărul copt; omul ascultă clopotul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bani de cărți și ceream de seara până dimineața câte una de la colegele vestice. Mă trezeam la 4,30 ca să pot face conspecte sub stejarul din curte, până se sculau ele. Înghițeam ca un sac fără fund, ca o femeie „necitită”. La seminarii mă exprimam intens și, cinstit, știam mai multă teorie decât o droaie dintre ele. Pe vremea aia aveam o trufie patriotardă ce se manifesta prin dorința irepresibilă să-i fac să se jeneze că, așa sărăntoci și înapoiați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Han, furiile sale care Începeau deodată și tot deodată se sfârșeau, izbucuirile de mânie sau de risipă, Dumnezeu să-i țină sufletul, Îl pomenesc În fiecare rugăciune. Puterea se află astăzi În mâinile nepotului său Ahmed, un tânăr necopt de necitit, șovăielnic, imprevizibil, nu știu niciodată cum să-l iau. În mai multe rânduri, m-am plâns lui În legătură cu uneltirile ereticilor, i-am Înfățișat primejdiile, nu mă asculta decât cu o ureche neatentă, plictisită. Văzând că nu se hotăra să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
apropia de sfârșit. Își închipui cartea vieții ei pe un raft. Îmbrăcat în Mozart, Dumnezeu i-o citea. Și iată-l pe Mitică, firește că-i elev de liceu și firește că ea îl privea cu răsuflarea tăiată. Câte vieți necitite pierduse! Tu ești? Da, spuse EL și ridică mâna. Era o Duminică tocmai bună de murit. O îneca, așa cum înecase ea în butoiul cu apă pisoii. În Sena, în Siret, în Dunăre, în apele Cerului, nu mai avea importanță. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nefolositoare, criminalist în senzul prost al cuvântului și în conflict cu judecătorul de instrucție, fost bibliotecar, când a și prădat biblioteca, fost revizor la școalele de... fete, fost redactor en chef al foii vitelor de pripas și al altor jurnale necitite colaborator. [2] Pogor, fost judecător de apel al bătrânului Pi.. ă Roșă. [3] Escelența Sa d. Titus Livius de Maiorescu, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor și Instrucției Publice, ministru plenipotențiar al Maiestății [sale] regelui României pe lângă curtea Maiestății
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
contururile de parcă le-ar fi suflat adierea vremii. Fâșii de crom ruginit se scurgeau în aerul supraîncălzit, bucăți de celuloză intactă sângerau în coroana de lumină care acoperea depozitul. Pintenii de metal deformat, triunghiurile de sticlă spartă, erau semne rămase necitite ani întregi în acea iarbă neîngrijită, cifruri traduse de mine și Vaughan în timp ce stăteam îmbrățișați în mijlocul furtunii electrice care ne traversa retinele. I-am mângâiat umărul, amintindu-mi de momentele de teroare în care mă agățasem de soția mea. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
educat, un tînăr de îndrumat în plus, Arus a trebuit să cumpănească greu. Rațiunea îi spunea să-i dea o șansă; instinctul, însă, lucru care-l înfurie grozav de tare îi trimitea, de cînd cu avalanșa schimbărilor, semnale neclare, de necitit. Șeful haitei l-a mirosit, așadar, îndelung pe Lupino. De fapt, de aici venea ezitarea: nu-i înțelegea pe deplin mirosul. Lupino purta cu el, așa cum poartă toți lupii, mirosul strămoșilor lui. Putea vedea Arus, mirosindu-l, ploile și soarele
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
La fel ca În ficțiune, există În această privință comunități bune sau rele de copaci - unele care Încearcă să-l ademenească pe vizitator să Întoarcă pagina, să cerceteze mai departe, altele care-l opresc. Însă chiar și cele mai de „necitit“ păduri și crânguri sunt de fapt mai subtile decât orice ficțiune imaginabilă, care nu poate prezenta niciodată adevărata multiplicitate de posibilități În alegerea unei cărări ce ți se oferă Într-o pădure, ci o anumită potecă și numai una. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
aparte de purgatoriu la cerere. Deși În aparență pustii, pueblele adăposteau mai mulți locuitori decît am presupus la Început. Un cuplu de vîrstă mijlocie ședea Într-un balcon la zece metri de mine; femeia ținea În mîini o carte Încă necitită, iar soțul ei se holba la apa din piscină, ale cărei reflexii Îmbrăcau zidurile casei de alături În fîșii de lumină aurie. Aproape invizibili la prima vedere, locuitorii stăteau pe terasele și În curțile lor, privind Îndelung la un orizont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
67 și, deodată, imaginea de pe ecran se modifică. Apăru un grafic cronometrat și o nouă pagină începu să se încarce: căsuța de mail a misteriosului Saeb Nastayib. În partea de sus a paginii, scris cu caractere încă îngroșate, prin urmare necitit, se afla un nume care o făcu pe Maggie să tresară: Ahmed Nour. Se uită la data când a fost trimis e-mailul: 11.25 p.m., marți seara, abia la douăsprezece ore de când fusese declarat mort. Dădu clic pe mesaj ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
EminescuOpVI 305} Spre crezare să ne fie. De știți carte latinească Puneți ca să v-o citească, Ori ne - aduceți, socri mari, Niște oameni cărturari, Nu popă cu barba deasă S-o citească nențeleasă, Și nu cu barba cănită Să rămîe necitită, Nici unul cu barba lungă Trei zile să nu-i ajungă, Nici unul cu barba rară Să ne ție pân în seară, Ci unul ce-o ști să sugă Să ne-o citească pe fugă, Să nu fie popă tuns Ca să ne
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Istoria este alambicul în care erorile se transformă în adevăr și viceversa. Absența rațiunii invită tirania pe tron. Pe români, i-a așezat Dumnezeu prea aproape de colții tigrilor. Cam după un secol, de la scrierea lor, cărțile de istorie devin de necitit. Istoria contabilizează scrumul incendiilor planetare. Viața este înșurubată în cea a timpului tău. Popoarele subdezvoltate se străduiesc să supraviețuiască prin prolificitate. Barbarul duel era totuși o chestiune de ecologie morală. Responsabilitatea profesorilor este imensă. Dacă Hitler nu ar fi fost
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
propun, surprinzîndu-l. Am lăsat telefonul în birou, pentru ca amicul să înțeleagă că n-are rost să mă mai sune. A plecat furios, mă anunță secretara. Bine a făcut, răspund malițios. Mă uit la telefon și văd scris: Aveți 7 mesaje necitite. Uită-te că diavolul ăsta mic, nici dacă este singur nu se liniștește. L-aș buși cu mare drag de un perete, dar dacă... războiul, cutremurul, inundațiile, dom' președinte, dom' prim ministru și atîtor alți domni și nedomni le crapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
am avertizat. Puteați Închide această carte de mult, pe când primele foi Încă nu erau Îndoite, iar muchiile nu li se Înnegriseră ușor, delimitându-se astfel clar de cealaltă zonă, a necunoscutului. Acum e Însă prea târziu, Între cele citite și necitite s-a strecurat un distanțier invizibil, timpul, care le-a imprimat celor două continente de hârtie o ușoară mișcare de derivă, Îndepărtându-le unul de celălalt. Astfel, obiectul pe care-l țineți În mână vă poartă deja semnul, urma netezirilor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pot preschimba oricând în atomi, nu e oare tot atât de adevărat că femeile, cu măsura lor, controlează timpul, pe care tot ele îl pot înăbuși? Dar în clipa aceea se aude țârâitul telefonului și Iulia Barbu pune jos Magazinul, lăsând articolul necitit până la capăt. N-o să-l termine nicicând, a citit și așa în dorul lelii, să treacă timpul. Ce tâmpenie! își zice. Al doilea țârâit al telefonului îi șterge însă din cuget orice părere și, precum un Ferrari de formula 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bani, bani și sex, sex și...". Noroc de pana de curent. Condiția de mulier vacua, de femeie fără bărbat, mi-a impus să-mi repar singură siguranțele. După ce fac lumină, revin la civilizația scriptică. Îl aleg din romanul de cărți necitite pe N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Adorm, în fine, ca să nu mai spun tot ce mi se-ntîmplă. "Dar astăzi e ultima oară..." "... căci mîine n-are cum fi nicicînd mîine. Ioan Es. Pop, Iov. Iova. Iona. Ion sîmbătă, 2 noiembrie, 2002
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
greșit, băiete. Nonconformismul acestui te iubesc, strigat în pîlnia telefonului la doo de noapte, m-a trezit cu desăvîrșire. Am deschis fereastra, ca să constat că era frig. Frigul venea în valuri: de afară, dar și dinăuntru; de la teancul de cărți necitite, de la maldărul de corecturi necorectate al antologiei, de la garoafele antipatice (trei și roz) cadorisite de-o cititoare bine intenționată (" Știți, cartea dumneavoastră, Efect de real, m-a făcut să trec mai ușor peste moartea soțului meu. Vă mulțumesc"). Băiatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tuturor primejdiilor. Titu era convins în sineși că elocința secretarului s-a dezlănțuit mai cu seamă din pricina nedelicateței lui involuntare și se credea obligat să asculte cu resemnare, deși în buzunar îl ardea o scrisorică găsită adineaori la portar, rămasă necitită, cu slovele Tanței. Spre norocul lui sosi Antimiu, un reporter gras, asudat, într-o blană soioasă, cu căciula de lutru fals pe ceafă și cu o gravitate pe față, ca și când ar fi fost deținătorul secretelor supreme de stat. Fără să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
e la dublu. — Măi, da’ pungași mai sunteți voi ăștia, cititorii de semne, pufni Fandarac. Hai, du-te înapoi la tejghea, vezi că pierzi prea mult timp cu noi și ăia de la mesele alelalte vorbesc fără știrea ta. Lași pagini necitite. N-avea tu grijă, spuse Șofronică, depărtându-se. Unde nu vede ochiul, aude urechea. Fandarac dădu din mână a lehamite. — Ai văzut ? zise către Petrache. E o boală și asta, ca a croitorului. Începi, brusc, să tai strâmb. Chestia e
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fără veselie, de parcă se neliniștea ceva în el, ceva rău alcătuit, care nu-i dădea pace. Sigur că o aduc înapoi, hohoti. Ceea ce însemna, firește, că o să se întoarcă și el. Coltuc își duse limba spre colțul încă unei pagini necitite și o ridică. Când Melania deschise ușa, se prefăcu adâncit în lectură. Ea se așeză lângă el. Dacă lumea ar fi întreagă, i-ar lua mâna într-a lui și ar îmbărbăta-o. În lumea de acum doar o privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care s-au apropiat de el, l-au ascultat și l-au citit. Ne e greu să înțelegem astăzi cum a fost cu putință ca o scriere ca Mein Kampf, acest monument de idei preconcepute, acest deșert de proză de necitit, să fi tentat un editor și să își fi găsit cititori. Căci mulți au citit-o, sau cel puțin au cumpărat-o și au vorbit despre ea. S-a spus că în joc a fost frica: dar e un răspuns
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]