507 matches
-
luptă. Literatura în 1911 (1911, C.Ș. Făgețel). Revista cuprinde o cronică literară și una artistică, rubrici de poezie, proză, traduceri, comentarii („Notițe”), folclor, articole de estetică, teoria artei, filosofie, psihologie, morală, religie, istorie, geografie, etnografie, precum și corespondență, evocări, comemorări, necrologuri ș.a. Printre cei care contribuie la ilustrarea paginilor se numără Francisc Șirato, Mircea Olarian, Costin Oper, Nadia Bulighin, I. Nițescu, Sever Burada, O. Rădulescu, G. Billek. Poezia deține în R. un loc important și e reprezentată de Octavian Goga (Revedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
-i împiedica pe români „să mai suporte o a doua asemănătoare” întâmplare. În sumarul publicației e prezent și un text inedit, „Fenomenologia spiritului” de G. W. F. Hegel, aparținând lui Constantin Noica, ce se tipărește și în volum separat, iar necrologul consacrat lui Lucian Blaga e însoțit de reproducerea poemului Peisaj transcendent. Dar mai mult decât orice, S. devine un prilej de întâlnire și emulație pentru cei mai valoroși poeți români din exil. Aici poate fi găsită antologia cea mai reprezentativă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
afla la un sanatoriu din Viena, atins de o boală mintală (Năstase, 2010, p. 424). Anunțurile din ziarele românești indică însă sanatoriul doctorului Șuțu. Ziarul Evenimentul din Iași (anul IV, nr. 910) din data de 28 martie 1896 publică un necrolog. Ziarul Independence Roumaine din 28 martie/9 aprilie 1896 uită în anunțul său că anterior îl prezentase ca savant professeur cu mari merite după Congresul internațional de psihologie de la Londra din anul 1892, și-l prezintă ca profesor la școala
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
intelectualității naționale de către autoritățile de ocupație, și Rusificare - despre același fenomen îngrijorător, agresiv, de „anihilare a elitelor” spirituale și a patrimoniului cultural românesc ca politică de rusificare a „insulei de latinitate într-o mare slavă”, reprezentată de români. Se adaugă necrologurile Sextil Pușcariu și Dragoș Protopopescu, portretul comemorativ Nicolae Iorga - la opt ani de la moartea năprasnică a marelui istoric, Eminescu - la centenarul nașterii, Sângele martirilor, Unitate spirituală și acuzatorul articol Păstori nevrednici, despre decretul abuziv de desființare a Bisericii Greco-Catolice din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
Scutul Minervei), apoi versuri de V. Voiculescu și Ștefan I. Nenițescu. Aici N.I. Herescu, latinistul care polemizase cu E. Lovinescu pe marginea unei traduceri din Horațiu, tălmăcește poezii din Catul, scriind și articolul Dante în românește. Tot el semnează un necrolog al poetului Nicolae Milcu. I.R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288846_a_290175]
-
Curierul românesc”. Ca secretar al Asociației Literare a României, V. colectează manuscrise ale poeților Văcărești spre a le tipări. Va edita doar opera lui Iancu Văcărescu, într-un volum pe care îl și prefațează. După dispariția lui Bălcescu publică un necrolog (1853), care constituie întâia biografie a istoricului. El este primul care susține că poemul Cântarea României i-ar aparține lui Bălcescu, opinie care avea o circulație mai largă în cercurile emigrației române. La Paris, în „Revue de l’Orient” (1845
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
tot în 1937, căreia i-a donat suma de 20.000 de lei, de departe cea mai mare contribuție bănească. În acest context, credem că e bine pentru cei care vor scrie cândva, de-adevăratelea, istoria Vasluiului, să cităm din necrologul scris de „miluță” (de fapt, pseudonimul lui E. Vâjâianu) în Gazeta Vasluiului cu ocazia decesului primarului Țaicu, pentru a nu se va mai afirma, vreodată, cum că acesta s-a născut pe pietrele acestui târg, că a fost învățător, etc.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
a scrierilor, cel mai recent demonstrate în "Bătrânul și marea" și pentru influența pe care a exercitat-o în stilul contemporan"! După cele două accidente de avion suferite în Africa, în urma cărora presa internațională a și publicat o suită de "necrologuri", Hemingway nu a putut fi prezent la festivitatea de înmânare a premiului. S-a bucurat de primirea Premiului, a sărbătorit cu prietenii și în stilul său caracteristic, a donat medalia primită bisericii Nuestra Señora de la Caridad del Cobre de lângă Santiago
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ziua de 26 martie 1998, conf. univ. dr. Eugeniu Safta-Romano a fost înmormântat la Mănăstirea Agapia. Slujba de înmormântare a fost oficiată de un sobor în frunte cu Înalt Prea Sfințitul Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a spus în necrologul său: „Moartea sa prematură e o pierdere foarte mare pentru Biserică, pentru că dr. Eugeniu Safta-Romano a fost un fiu credincios al Bisericii noastre, un creștin râvnitor, practicant și mărturisitor.“ REFERIRI Articole: - SAFTA-ROMANO, TUDOR, Conf. univ. dr. Eugeniu Safta-Romano, Iași, aprilie
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mă vrea, să se agite pentru mine. Șapte-opt luni mai târziu însă am intrat în UE. SĂ vă spun exact cum am ajuns la Berlin. Într-un aeroport, am deschis revista The Economist acolo unde totdeauna se află rubrica de necrologuri. E pe ultima pagină și e o capodoperă literară. Pe pagina din dreapta, de obicei, fiind ultima pagină a revistei, sunt reclame - de multe ori, pot să fie reclame de slujbe - și era o ofertă de pro‑ fesor pentru Catedra de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
limitele imperfecțiunii omenești - o urmă reau de mult pe Cora, cum ni se plânge Într-o scrisoare, alegând-o ca victimă a lor „cea mai Însemnată de viață, de subtilitățile ei și de diamantele ei“, cum scria Emanoil Bucuța În necrologul de la 17 februarie 1924. Eriniile sau Furiile, Megera, Alecto sau Tisifona, o urmăreau pe Cora de aproape, chiar din preajma ei și sub Înfățișa rea - cine ar crede? - a maică-sii, văduva medicului din Cons tanța, și a fiicei acesteia, arhitecta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noastre decadente, drojdie a sfârșitului de veac al XIX-lea. Despre cealaltă, ivită pe lume iarăși la mare și iarăși fiică a neamului cel sfânt, a scris Emanoil Bucuța, care o iubea și el În taină, dar fără noroc, În necrologul din Ideea Europeană de la 17 februarie 1924: „În redacția Ideei Europene a intrat Moartea și a luat pe cel dintâi Întâlnit În cale. Era acela dintre noi cel mai Însetat de viață, de subtilitățile și de diamantele ei, care tocmai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pensionează; Ca pensionar a ajutat în pastorație la Prăjești, Horgești, și în mai 1990 la Nisiporești, unde a ajutat la noul seminar. 1990 aprilie, administrator la Școala preteologică de la Nisiporești; 1990 octombrie 24, (23 noiembrie 1990 după Pr. Iosif Simon, Necrolog; 1991 după Pr. Gheorghe Pătrașcu, în Zile de încercare și de har) trece la cele veșnice și este înmormântat în cimitirul din Nisiporești (Neamț). O pagină pentru voi, copiilor În anii din urmă am văzut un copilaș frumos și plăpând
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
greco-catolici, el fiind și rectorul lor. După o scurtă, dar acută suferință suportată cu răbdare, în urma unei operații a trecut la cele veșnice și a fost înmormântat la 13 martie 1995 în fața bisericii atât de dragă lui. (Pr. Iosif Simon, Necrolog). Lauda Sion Scoală, depărtează-ți somnul Și laudă-ți, Sioane, Domnul, Cu credință și avânt. Laudă-l cât îți este firea, Căci de toată proslăvirea Vrednic este Cel Preasfânt. Pâinea cea mântuitoare Și de viață dătătoare Azi se dă ca
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
În compartimentul rezervat publicisticii, sunt de consemnat articolul lui Grigore Trancu-Iași, Carte, acelea ale lui I. Simionescu, Învățătorii, și I. Rădulescu-Pogoneanu, Belgia Orientului. Foarte activ rămâne însă Gh. Pâslaru. Mateiu I. Dumitriu poartă „în serial”Discuții sociologice. Panait Nicolae semnează necrologurile Cincinat Pavelescu și Panait Istrati. Densă și instructivă este rubrica „Medalioane”, îngrijită succesiv de către Lucian Emin și George Popescu, în fapt, adevărații cronicari literari ai ziarului, cărora li se alătură Mircea Leca, toți trei ocupându-se, sub paravanul pseudonimului Cronicar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285160_a_286489]
-
pierderea dr. Mircea Berlescu, Ziarul de Iași, nr.216 (3496), 18 decembrie 2002, p.7APentru dr. Mircea Berlescu, medicina s-a dovedit a fi neputincioasă, „Ziarul de Iași”, nr.225 (3505), 31 decembrie 2002, p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
îl credeau mort încă din 1942 și îi cântaseră prohodul. Fusese dat dispărut, iar familia și colegii de la Universitate, i-au făcut în fiecare an parastas. Când a ajuns la Iași, pe 28 iunie 1948, Octavian Davideanu și-a citit necrologul în ziarele din urmă cu câțiva ani, iar la Universitate, în biroul său, ardea o candelă întru memoria sa. De la 1 septembrie 1934 și până în 1984, când a ieșit la pensie, a slujit cu devotament Universitatea Al. I. Cuza Iași
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Păcurari din Iași. REFERIRI EXTRASE: -GORDUZA, VALERIA-MARTA, Facultatea de Chimie Industrială, Iași, 1997, p.179 ARTICOLE : -ROMILA, IRINA, Prof. dr. ing. GHEORGHE IONESCUCurriculum vitae, Iași, martie 2003, 6 p. mss (în arhiva autorului). -AILENEI, NICOLAE, Prof. dr. ing. Gheorghe Ionescu - Necrolog, ianuarie 2003, 2p. IONESCU, GHEORGHE (1914-2002) MEDIC VETERINAR Personalitate marcantă a culturii ieșene, prof. univ. dr. Gheorghe Ionescu a fost întemeietorul învățământului chirurgical veterinar ieșean, colaborator și discipol al prof. dr. Gheorghe Udrischi, ctitorul chirurgiei veterinare românești. S-a născut
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Prof. univ. dr. Tiberiu Prună a încetat din viață după o scurtă și grea suferință în ziua de 11 februarie 2003 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea Iași. REFERIRI ARTICOLE: -DAFINOIU, I. și STAN, A., Prof.dr Tiberiu Prună. Necrolog, Iași februarie 2003, 4p. mss (în arhiva autorului) -PRUNĂ, TIBERIU, Memoriu de titluri și lucrări, Iași 2003, 10p. PUȘCAȘU, N. NICOLAE (1933-2002) ARHEOLOG Personalitate de seamă a arheologiei ieșene, Nicolae N. Pușcașu și-a legat numele de istoria medievală a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
meu soț de mai mult timp cu atâta demnitate și capacitate”. Sau, în Curierul de Galați, citim: „La revizia ce am făcut azi la tăietoare, am dovedit că s-au tăiat 40 boi, împreună cu subcomisarul respectiv”...Iată cum suna un necrolog: „Săftica Vrânceanu născută Pleșescu, socia iubită nu numai de sociul ei, Vasile Vrânceanu”... Prostii gogonate se scriau și la case mai mari. Poftim de citiți ce putea să scrie o instituție importantă: „România, Protoieria urbei Iassi, 1871 octombrie 11, No
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de tifos, nu-și realizează visul de a zbura. Însă realitățile frontului intră într-o piesă, Drapelul, jucată la Ateneul popular din Onești (manuscrisul s-a pierdut). În 1914, la moartea lui Mircea Demetriade, îndrumătorul și prietenul său mai vârstnic, necrologul scris de C. este remarcat de Al. Macedonski, care îl va invita apoi să citească la Ateneu. Admirator al lui Macedonski, prieten cu Nichita, fiul acestuia, va îngriji, la cererea familiei, volumul de Poezii alese, scos după decesul, din 1920
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
din Melitine (Armenia Mică) și Grigorie de Nyssa, să fie expulzați. Sfântul Grigorie mai veni după aceea de câteva ori la Constantinopol. Renumele de care se bucura ca orator a făcut ca Sfântul Grigorie să fie chemat să rostească numeroase necrologuri, printre altele pe acelea la moartea prințesei Pulheria (în iulie 385 sau 386) și la moartea împărătesei Flacilla, moartă la scurt timp după fiica ei. Știm că el a luat parte și la un Sinod de la Constantinopol, în 394. După
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
faptele vitejești care alcătuiesc bogăția nesfârșită și puterea cea pururi vie a unui neam și să facă din cultul amintirii lor sprijinul nostru moral și îndreptarea de fiecare ceas a străduințelor noastre spre mai bine”. În numărul 2/1919, un necrolog semnat de Gh. Adamescu anunță încetarea din viață a lui Al. Vlahuță. Revistă de cultură și educație națională, L. publică literatură - versuri, proză, teatru -, cronici, recenzii, note, articole de critică și istorie literară, lingvistică, filosofie, psihologie, etică, știință popularizată, traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287742_a_289071]
-
din nou Ministerul Culturii în perioada 1994-1995, perioadă în care PRM a fost partener în coaliția de guvernare. Dar ceea ce pare să-i fi permis lui Vadim să supraviețuiască dificultăților care în numeroase ocazii l-au adus în pragul scrierii necrologului său politic a fost accesul la informații extrem de compromițătoare la adresa oponenților din PDSR sau ai succesorilor săi din coaliție. În 1998, Cornel Nistorescu se întreba retoric: «Cum a reușit un partid minuscul, ai cărui membrii sunt în general bătrâni și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]