1,749 matches
-
Deasupra au fost acoperite cu câte 3-4 lespezi și mai rar cu câte două. Unele morminte (M140, M148, M151) au fost prevăzute spre est cu o intrare și prag. Mormintele de tip cistă puteau fi întâlnite pe întreaga suprafață a necropolei. În aceste morminte s-au găsit mai multe schelete, foarte rar câte unul singur; apar unele obiecte de inventar, ceva mai frecvent decât în celelalte categorii. Asemănări în privința datării acestei categorii de morminte întâlnim în zona nord-pontică (secolele II-IV), la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sub forma unor gropi obișnuite, de formă rectangulară; multe sunt acoperite cu lespezi de piatră. Pentru acoperirea defuncților s-au folosit (câteva cazuri) țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; e) mormintele cu galerie (situate în colțul de nord-est al necropolei) se prezintă sub forma unui puț de formă rectangulară, adânc de până la 3 m. Într-unul dintre pereți s-a săpat o galerie boltită definind camera mortuară, în care au fost introduse câte 2-3 cadavre. Unul dintre aceste tipuri de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ca un complex funerar, constând din mai multe galerii dispuse în formă de cruce. Datarea acestor morminte este pentru secolele V-VI; descoperiri identice la Tomis, Odessos și Provadia; f) morminte în amorfă (1). 4.2. Construcții funerare În preajma acestei necropole, în toamna anului 1983, a fost descoperită o construcție funerară (la adâncime de 1,20 m față de nivelul actual al solului), având laturile de 3,60 m x 2,30 m, iar înălțimea de 2,18 m. Accesul spre interior
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mic vas cilindric de bronz (poate o candelă); pe tencuiala peretelui de lângă acest vas s-au observat urme de fum). Amenajarea deosebit de îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
urme de fum). Amenajarea deosebit de îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3, sunt morminte cu un singur schelet. În mormintele comune - înhumările au avut loc succesiv, într-o perioadă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
îngrijită a acestei construcții (mormânt hipogeu) și bogăția inventarului a determinat arheologii să o considere zona centrală a necropolei romano-bizantine de la Callatis, stabilind datarea acestui monument pentru secolul V. 4.3. Rit și ritual în necropola callatiană Una dintre caracteristicile necropolei o constituie înmormântările comune: aproximativ 1/3 din morminte cuprind între 2-12 schelete, iar cele mai multe, circa 2/3, sunt morminte cu un singur schelet. În mormintele comune - înhumările au avut loc succesiv, într-o perioadă de timp mai îndelungată. Absența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
picioarelor, fie prin adunarea și așezarea acestora într-unul din colțurile mormântului. În mormintele unde spațiul a permis-o, cadavrele au fost dispuse alăturat, cum este cazul în mormintele de piatră de dimensiuni mari cu cameră funerară. 4.4. Inventarul necropolei Numărul obiectelor necropolei callatiene nu este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
adunarea și așezarea acestora într-unul din colțurile mormântului. În mormintele unde spațiul a permis-o, cadavrele au fost dispuse alăturat, cum este cazul în mormintele de piatră de dimensiuni mari cu cameră funerară. 4.4. Inventarul necropolei Numărul obiectelor necropolei callatiene nu este prea relevant, în inventarul mormintelor romano-bizantine, datorită unei anumite sărăcie a acestuia: o bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
bună parte a mormintelor nu au nici măcar ofrande funerare (secolele V-VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de lut (secolele V-VI). În marea sa majoritate, materialul descoperit este dat de obiectele tipice epocii romane târzii, excepția făcând-o prezența unor lucruri semnificative ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
monedele (91 de piese) (nu provin numai din morminte), majoritatea întinzându-se de la sfârșitul secolului IV și până în secolul V (Arcadius, 395-408, Honorius, 395-423, și Theodosius II, 408-450) și o monedă de aur de la Iustinian I (527-565). 4.5. Observații Necropola romano-bizantină de la Mangalia e una dintre cele mai mari descoperiri de acest fel din provinciile Imperiului roman și cea mai mare din regiunile nord-vestice ale acestuia. Până acum nu sunt cunoscute nici în Sciția, nici în Moesia un număr așa
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și cele mai vaste rezultate sistematice ale cercetării ori descoperirii arheologice, care să demonstreze și cea mai mică continuitate culturală cu cele din Callatis, iar aici ne referim la tipurile de morminte corespunzătoare în bună parte celor din Mangalia. Datarea necropolei de la Callatis este susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
susținută de prezența monedelor descoperite în aceste morminte care, la rândul lor, ne oferă o datare precisă a categoriilor de materiale descoperite, înlesnindu-ne posibilitatea fixării unor puncte de cronologie. Descoperirea celor două morminte sus-amintite, depășește limitele de datare a necropolei și anume: un mormânt dublu grecesc din a doua jumătate a secolului IV a.Chr. (M91), a cărui formă datează din epoca romană târzie (M92) și în jurul M30, datat la jumătatea secolului III p.Chr. În rest, toate celelalte morminte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
importantă în a doua jumătate a secolului. Cronologic, unele morminte pot fi datate pentru începutul secolului V, în timp ce M132 este datat cu certitudine pentru secolul VI, pentru toate celelalte morminte există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
datat cu certitudine pentru secolul VI, pentru toate celelalte morminte există numai aproximarea că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând din secolul IV; două aveau o altă orientare) și încrucișarea mâinilor pe piept. Dintre simbolurile creștine amintim semnul crucii, cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
că a doua fază de întrebuințare a necropolei aparține sfârșitului de secol VI, iar unele dintre ele chiar începutului de secol VII. Dintre elementele prezenței paleocreștine din necropola callatiană în secolele IV-VI, lucru atestat de mărturiile arheologice descoperite în necropole, amintim orientarea defuncților de la V-E (începând din secolul IV; două aveau o altă orientare) și încrucișarea mâinilor pe piept. Dintre simbolurile creștine amintim semnul crucii, cel mai frecvent întâlnit (uneori însoțit și de inscripții creștine), și dispunerea mormintelor în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștine amintim semnul crucii, cel mai frecvent întâlnit (uneori însoțit și de inscripții creștine), și dispunerea mormintelor în formă de cruce, corespunzând unei galerii de morminte (des întâlnite la Mangalia) dintr-o movilă romanică mai veche, din partea de nord-est a necropolei. Trăsăturile creștine ale necropolei, ritualurile și obiceiurile noii credințe monoteiste, atestă o mărturie nemijlocită pentru stadiul creștinismului în istoria cotidiană a populației din Callatisul secolelor IV-VI. Dacă ar fi să socotim numai după dovezi, necropola aceasta ar aparține epocii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cel mai frecvent întâlnit (uneori însoțit și de inscripții creștine), și dispunerea mormintelor în formă de cruce, corespunzând unei galerii de morminte (des întâlnite la Mangalia) dintr-o movilă romanică mai veche, din partea de nord-est a necropolei. Trăsăturile creștine ale necropolei, ritualurile și obiceiurile noii credințe monoteiste, atestă o mărturie nemijlocită pentru stadiul creștinismului în istoria cotidiană a populației din Callatisul secolelor IV-VI. Dacă ar fi să socotim numai după dovezi, necropola aceasta ar aparține epocii creștine din secolele IV
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din partea de nord-est a necropolei. Trăsăturile creștine ale necropolei, ritualurile și obiceiurile noii credințe monoteiste, atestă o mărturie nemijlocită pentru stadiul creștinismului în istoria cotidiană a populației din Callatisul secolelor IV-VI. Dacă ar fi să socotim numai după dovezi, necropola aceasta ar aparține epocii creștine din secolele IV-VI, când noua religia devenise oficială și aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Ștefan. Inscripția ne vorbește despre existența unei episcopii la acea dată la Callatis, fapt ce presupune o organizare bisericească citadină ori prezența unui puternic centru creștin a cărui activitate s-a prelungit și asupra populației din împrejurimi. Dovezile creștine ale necropolei și cele ale orașului susțin această mărturie. 5. Capidava (Topalu, jud. Constanța) Situat pe malul drept al Dunării, la nord de Axiopolis, orașul antic Capidava este amintit, pentru secolul VI p.Chr., printre cele 15 episcopii menționate de De Boor
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
tot aici, pe jumătatea frontală este reprezentat Cristos răstignit având incizate pe ambele părți, sub mâinile întinse, literele „IC.XC“, pe cap o cruce, iar pe cealaltă jumătate este reprezentată Maica Domnului în chip de rugătoare (sec. X-XI). În sectorul necropolă s-au cercetat 45 de morminte de inhumație (sec. III-IV). Într-un altul, datat printr-o monedă la mijlocul secolului III, s-a descoperit, în zona mâinii drepte a defunctului, un inel cu gemă gravat cu chrismon. 6. Dinogeția (Bisericuța / Garvăn
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la 180 m de acestea), a dus la presupunerea că sunt niște ruine aparținând celei de-a cincea bazilici extra muros, care ar fi avut două încăperi anexe asimetrice pe latura absidei, probabil cu rolul de pastophoria. Bazilica cimiterială deservea necropola romano-bizantină; prezintă o influență a arhitecturii Asiei Mici asupra Histriei. Cercetarea inițială a acestei descoperiri a fost efectuată de către Vasile Pârvan (1882-1927) încă din 1914. Din 1956, au început cercetările complete ale acestei descoperiri; observațiile stratigrafice au oferit o serie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în timpul împăratului Anastasius, 491-518). Mai mult chiar, în cursul cercetărilor efectuate între anii 1961-1964, s-au descoperit vestigiile unui cartier urban din secolele I-III. După distrugerea acestuia (în urma invaziilor barbare de la mijlocul secolului III), deasupra s-a constituit o necropolă, care va dura timp de trei secole (IV-VI). În acest sector s-au descoperit 74 de morminte de inhumație (dintre care s-au săpat 71); la acestea se adaugă alte 3 morminte descoperite în 1955 și 13 morminte descoperite
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os de animal (aceste piese de inventar determină cercetătorul necropolei să atribuie mormintele unor elemente
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os de animal (aceste piese de inventar determină cercetătorul necropolei să atribuie mormintele unor elemente sarmato-alanice). În cimitir s-au descoperit și morminte datând de la sfârșitul secolului V - începutul secolului VII, contemporane cu bazilica situată extra muros, care trebuie să fi avut rol de basilica coemeterialis. 8.2. Alte descoperiri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]