1,761 matches
-
dacică. Deosebit de importante sunt vestigiile de epocă dacică: așezare și necropolă din sec. IV - III a. Chr. și așezare din sec. II a. Chr.- I p. Chr. Importanța deosebită a sitului din epoca dacică rezultă atât din varietatea vestigiilor (așezare, necropolă, eventual atelier metalurgic), cât și din perioada îndelungată de locuire (sec. IV a. Chr.- I p. Chr.) și a raporturilor cu celții. Obiectivele cercetării 2006: delimitarea eventualelor zone de interes arheologic de pe Platou; săpături pe Terasa I în vederea obținerii unor
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
însă mult mai veche. Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza orașului, cât și în împrejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 i.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul orașului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenței unei așezări omenești. Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I i.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraș, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel și cele de la Apa Sărată și Bughea de Sus, care
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
aparțin culturii dacice târzii. Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza orașului, cât și în împrejurimile sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 î.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul orașului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenței unei așezări omenești. Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I î.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraș, în cartierul Olari-Sfântu Gheorghe; la fel și cele de la Apa Sărată și Bughea de Sus, care
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
în cinstea militanților revoluționari socialiști. Ironia sorții face ca, pentru a se putea încadra în termenul de predare foarte scurt, arhitecții s-au "inspirat" în proporție de 99% tocmai din proiectul lui Samurcaș, supervizat de Antonescu. Monumentul, conceput ca o necropolă, este format dintr-o bază cu un volum construit masiv, de forma stelată, placată cu granit negru pe care sunt amplasate cinci arcade zvelte placate cu granit roșu. Baza conține în interior o incintă circulară (rotondă), căptușită cu plăci din
Mausoleul din Parcul Carol () [Corola-website/Science/307960_a_309289]
-
de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din comună este inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local situl arheologic de la fostul CAP din satul Românești, unde s-a descoperit o necropolă de incinerație din Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești).
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
favorabilă în lungul râurilor Bârlad și Siret, cât și a drumului care venea dinspre Polonia spre Galați și apoi spre turci. A făcut ca acest spațiu să fie locuit din cele mai vechi timpuri. Săpăturile efectuate au scos la iveală necropole din epoca mezo-neolitică pe fruntea terasei Cernicari-Ivești. După retragerea Aureliană până-n secolul XIII pe tot parcursul «mileniului migrator» populația s-a refugiat în «Baltă (partea dintre Bârlad și Siret)» pe niște grinduri acoperite cu pădure de unde unde puteau vedea dar
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde și alte monumente de interes local: șase monumente de arhitectură și trei situri arheologice. Două situri arheologice se află în satul Bozioru. Unul, aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
situri arheologice. Două situri arheologice se află în satul Bozioru. Unul, aflat în punctul „La Biserică”, cuprinde o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”-„Dealul
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
culturii Monteoru (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n., Epoca Bronzului), precum și o așezare și o necropolă medievale (secolele al XIII-lea-al XVIII-lea). Celălalt sit arheologic, aflat în spatele școlii din centrul satului cuprind o așezare și o necropolă din perioada Halstatt târzie. Al treilea sit arheologic se află la Scăeni, în zona „Izvorul Murătoarea”-„Dealul Tocitorilor”-„Grădinile Mari” și cuprinde patru așezări din perioada mileniilor al III-lea-al II-lea î.e.n., una din perioada Latène (secolul al
Comuna Bozioru, Buzău () [Corola-website/Science/300799_a_302128]
-
În vremea lui Ramses I (ca. 1301 î.Hr.) femeile au început să fie îngropate în Valea Reginelor, deși unele au continuat să fie îngropate împreună cu soții lor, în Valea Regilor. Numele oficial al zonei, în antichitate, era "Marea și maiestuoasa necropolă a milioanelor de ani de faraoni, viață, prosperitate și sănătate la vest de Teba", sau mai scurt "Ta-sekhet-ma'at" (Marele Câmp). G41-G1-Aa1:D21-O1-O29:Y1-A50-s-Z4:Y1-G7-N35-C11-Z2:N35-M4-M4-M4-t:Z2:N35-O29:O1*O1-G7-S34-U28-s-D2:Z1-R14-t:t-N23*Z1:N35-R19-t:O49-G7 La începutul dinastiei a 18
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
la vest de Teba", sau mai scurt "Ta-sekhet-ma'at" (Marele Câmp). G41-G1-Aa1:D21-O1-O29:Y1-A50-s-Z4:Y1-G7-N35-C11-Z2:N35-M4-M4-M4-t:Z2:N35-O29:O1*O1-G7-S34-U28-s-D2:Z1-R14-t:t-N23*Z1:N35-R19-t:O49-G7 La începutul dinastiei a 18-a doar regii erau înmormântați în morminte mari, ceilalți în necropole mai mici, apropiate de mormântul stăpânului. Mormântul lui Amenhotep III a fost construit în Valea de vest; fiul său Akhenaten a mutat construcția de necropole la Amarna, deși se crede că mormântul neterminat WV25 a fost început pentru el. La
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
La începutul dinastiei a 18-a doar regii erau înmormântați în morminte mari, ceilalți în necropole mai mici, apropiate de mormântul stăpânului. Mormântul lui Amenhotep III a fost construit în Valea de vest; fiul său Akhenaten a mutat construcția de necropole la Amarna, deși se crede că mormântul neterminat WV25 a fost început pentru el. La sfârșitul dinastiei a 18-a, Tutankhamon, Ay și apoi Horeb s-au întors la vechea locație. Dinastiile a 19-a și a 20-a au
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
18-a, Tutankhamon, Ay și apoi Horeb s-au întors la vechea locație. Dinastiile a 19-a și a 20-a au marcat o mărire a mormintelor (atât aici cât și în Valea Reginelor), Ramses II și Ramses III construind necropole mari (KV55 și KV3) pentru înmormântarea fiilor lor. Câțiva regi nu au fost înmormântați aici (sau nu li s-a găsit mormântul). Tutmes II probabil a fost îngropat la Dra' Abu el-Naga', mormântul lui Smenkhkare nu a fost găsit, iar
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
-a dinastie, fiind astfel unul din cele mai mari, peste 112 metri. KV11, mormântul lui Ramses al III-lea, este unul din cele mai mari și bogat decorate din vale, fiind deschis și publicului.Succesorii lui Ramses III au construit necropole cu axe drepte, decorate în stil asemănător. KV2, mormântul lui Ramses IV, deschis încă din antichitate, conține un mare număr de înscrisuri hieratice și este decorat cu diferite scene religioase. Mormântul comun al lui Ramses V și Ramses VI (KV9
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
paroh Ionut Scanteie,care sa implicat trup si suflet,precum si locuitorii din Stancesti care au facut mici donatii si au asigurat necesarul de hrana calda in fiecare zi.Capela a fost sfintita in vara anului 2013. a avut funcțiunea de necropolă a familiei Callimachi, aici aflându-se 14 cripte, din care numai 8 sunt ocupate, patru dintre ele având pietre funerare de marmură albă, sculptate, iar două fiind de bronz. În pronaosul capelei din Stâncești sunt înmormântați, sub o placă de
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
l-a avut și religia creștină. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite și la Nicolina - Iași, datate în aceeași epocă. Istoricul Lucien Musset a scris că
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
rămase neterminate, o înfățișează pe Zeița Mamă, asistată de patru purtătoare de daruri și cununi, învestind pe cavalerul-rege trac cu puterea asupra lumii. Acest monument a fost inclus în 1985 în lista de locuri din patrimoniul mondial a UNESCO. În necropolele din Daosdava s-au găsit numeroase morminte de câini, respectiv lupi, ceea ce ar explica numele metropolei cu o venerare sau cel puțin cu un anumit rol al acestor animale în riturile daco-geților. Lupul era probabil animalul sacrificat în celebrările hierogamiei
Mormântul tracic de la Sveștari () [Corola-website/Science/304422_a_305751]
-
anii 1980-1988 cu fondurile primite din partea Mitropoliei. Lăudat fie Dumnezeu cel în Treime închinat."" În interiorul bisericii, pe peretele sudic al naosului, este afișat actul de sfințire semnat de patriarhul Teoctist. Fiind ctitorie boierească, Biserica Bărboi a fost folosită și ca necropolă. În partea dreaptă a pronaosului bisericii se află mormântul lui Ioniță Sandu Sturdza (1762-1842), domnitor al Principatului Moldovei între 1 iulie 1822 - 23 aprilie 1828, primul domn pământean de după perioada fanariotă. Slujba sa de înmormântare s-a oficiat la 5
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
Pâncești. Satul Gură Răcătău a fost desființat și comasat cu satul Gură Răcătău. Patru obiective din comuna Horgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate că situri arheologice necropola tumulara din punctul „Movilita” de la Răcătău de Jos, aparținând culturii geto-dacice (perioadă Latène, secolele I î.e.n.-I e.n.); și așezarea fortificata „Cetățuia” de la nord-est de satul Sohodor, pe malul stâng al Răcătăului, aparținând culturii Monteoru din Epoca Bronzului. Celelalte două
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
exterior, cât si la interior. Două fragmente de ziduri în ruină, vag surprinse la exterior și interior, pot indica o fază intermediară, între biserica veche și cea nouă. Relația este totuși ipotetică, urmând a fi clarificată în alte campanii arheologice. Necropola medievală indică două orizonturi de înmormântare, unul contemporan bisericii noi, altul anterior acesteia. Faptul că două morminte orientate nord-sud sunt tăiate de fundațiile bisericii din secolul al XV-lea, indică posibilitatea practicării acestei orientări în mediul catolic, încă înainte de încetățenirea
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
În rest, în oraș există alte șase obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Pădureni, aflat la km 209 pe DN2, sit ce cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru), o așezare din perioada Halstatt și alta din perioada Latène (cultura carpică). Gara Mărășești (construită odată cu calea ferată București-Galați-Roman în preajma lui 1872) este clasificată ca monument de arhitectură. Două sunt monumente de for public bustul
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
În Turda și împrejurimi există numeroase obiective istorico-culturale interesante, cum ar fi: "Cimitirul eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial", construit în anul 1946, este amplasat în cadrul Cimitirului Central din localitate. Suprafața acestuia este de 1.480 mp. În cadrul necropolei sunt înhumați 384 eroi, din care 341 necunoscuți și 43 cunoscuți. Turda este împărțită în mai multe cartiere: Turda Veche (centrul vechi), Turda Nouă, Poiana, Oprișani (alcatuită din microraioanele Micro I, II, III și IV), Poștarât, Hărcana, Sfântu Ion și
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
istoric de arhitectură de interes național. Alte trei obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la Mlăjet, aflat în lunca Topilei, cuprinde o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al IV-lea-I î.e.n.), o altă așezare cu necropolă din secolul I î.e.n., o așezare și o necropolă din
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice: situl de la Mlăjet, aflat în lunca Topilei, cuprinde o necropolă din Epoca Bronzului (mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), o așezare și o necropolă din perioada Latène (secolele al IV-lea-I î.e.n.), o altă așezare cu necropolă din secolul I î.e.n., o așezare și o necropolă din epoca medievală timpurie (secolele al XI-lea-al XII-lea) și o așezare și o necropolă
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]